2,739 matches
-
poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din Iași (1963-1968), după care este încadrată cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași, în cadrul căruia contribuie, printr-
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
toate, pentru că nu erau profesori la vremea aceea la țară. Apoi a fost trimis la Bucium, la 7 oameni acolo sus, pe deal. Se trezea la 4 dimineața să prindă trenul să plece. S-a chinuit foarte mult până când inspectorul Cireș, care era vecin cu noi și a fost și învățătorul meu la clasele primare, a intervenit, el fiind membru de partid, și l-a adus pe profesorul Simionescu la Liceul "Garabet Ibrăileanu" ca profesor de matematică. Apoi a fost la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
umbra unui copac, în zilele de sărbătoare, la sfârșitul slujbei bisericești, locuitorii se sfătuiau și hotărau cine să le fie „slujnicul care să le adune mila," cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la..."consiliere" dând celui ales, „un băț de cireș, semn al autorității cu care mergea după aceasta cu toții și-l hiritiseau." De regulă, slujitorii sătești, care de fapt erau nimeni alții decât curați slujitori domnești, nuși aveau reședința la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încântare... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » TOLERANȚA CA VIRTUTE BOBI După-amiezile de vară în București pot fi câteodată adevărate curve. Te sufocă. Și banca din fața blocului poate deveni locul salvării, cu condiția să aștepți până umbra cireșului sălbatic din colț ajunge pe ea. Eram trei la un pet de bere, poștă rusească. La un moment dat, prin undele de căldură din asfalt, care deformează realitatea vizuală, am fost cu toții de acord că se vede o tipă. Mamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aceasta îi este deschisă, îi alimentează proasta dispoziție. Înseamnă oare că ospitalitatea care nu trebuie câștigată prin luptă strânsă nu are preț. O astfel de idee este recurentă. De altfel oaspetele tardiv descoperă ferma cu dezamăgire: grădina este prost întreținută, cireșii s-au scuturat de floare, iarba este înaltă, clădirea toată pe lungime e redusă la parter. Cuplul de bătrâni pe prag, mănâncă terci și îl privesc în tăcere. Nou cuplu parental 606, cu aceeași figură paternă cu ceva care îi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea stângă a Bahluiului (Cireșului, Vișinului, Grădiștea, Budai, Boului, Petroșica, Ciobanului) apar sub forma alungita, conform inclinării stratelor cu altitudini descrescânde, de la nord la sud, segmentate de o rețea de vai diferite la origine. Terasele Bahluiului se prezintă sub forma unor trepte mai mult sau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Satul Zagavia a fost format pe o parte a moșiei târgului Hîrlău, în jurul unui schit, amintit pe la 1624, locaș ctitorit de părintele călugăr Zagavei, de la care derivă și numele așezării. Zagavia este un sat cu casele răsfirate prin livezi de cireși și pruni(iar la marginea de vest se întinde pădurea Zagavia), așezarea fiind atestata documentar în anul 1632, locuitorii provenind din coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câmp * culturi furajere pe o suprafață de 3576 ha teren arabil; cultură vitei de vie pe o suprafață de 238 ha, din care 184 ha vii nobile, cu sortimentul podgoriei Cotnari și 54 ha vii hibrid producător.; cultură plantelor pomicole *cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha fâneața; piscicultura, pe o suprafață de cca. 80 ha iazuri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pica cu gura în sus, fata împerechea încălțămintea și venea voioasă în casă. Zicea: -Îmi găsesc perechea pâna la anu ’! Dacă pantoful pica altfel, nu se mărita! Bătutul (lătratul) câinelui De Andrei, la doisprezece noaptea, trebuie să te sui în cireș, să asculți din ce parte bat câinii. -Dincotro or bate câinii, încolo mă voi mărita! Credințe, povestiri despre Andrei, strigoi, moroi necurat Andrei a fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
greu. Ce mi-ai făcut?! Oprește-te! Îmi faci rău... Acum plâng. Ce mi se întâmplă?! Mi-am revenit. Haide, pleacî... ce mai aștepți? Asta e tot ce am vrut să-ți spun. Îți mulțumesc. Cu drag, O visătoare. „Aleea cireșilor”, 10 ianuarie 2011 A mea dragă ploaie, Vino și-mi udă clipă! Alungă-mi secetă ce rău sade pe-ale mele buze de muguri. Potoleste-mi setea ce-mi încleștează rădăcinile una cate una, cantr-un mănunchi de fire putrede. Izgonește
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
Pălețe simple, europaleți, pălețe și lăzi. Anexă 2 PRODUSE LEMNOASE INTERZISE LA EXPORT 1. Bușteni, căpriori, lemn de mină, traverse de cale ferată, bile-manele 2. Lemn de foc și pentru celuloza 3. Cherestea de stejar și esențele valoroase (nuc, paltin, cireș, ulm și frasin) 4. Păleți, europaleți, box-paleti confecționați din stejar.
LEGE Nr. 12 din 7 martie 1994 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109932_a_111261]
-
simple, europaleți, pălețe și lăzi. Anexă 2 PRODUSE LEMNOASE interzise la export 1. Bușteni, căpriori, lemn de mină, traverse de cale ferată, bile - manele 2. Lemn de foc și pentru celuloza 3. Cherestea de stejar și esențele valoroase (nuc, paltin, cireș, ulm și frasin) 4. Păleți, europaleți, box-paleti din stejar. --------------
LEGE Nr. 23 din 6 mai 1993 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109126_a_110455]
-
cercetă. împăratul intuise bine. Ce-i drept, nici acum nu știu să citească rîndurile cărții, totuși, ceva se întîmplase și ca să admită acest lucru nu era nevoie de nici o vorbă, frază sau trăsătură de penel. Cît timp, în livada de cireși a venit pe lume pruncul, cineva a răsfoit mai departe paginile cărții din tablou. împăratul fu cuprins de fericire stranie. Privi plin de recunoștință spre Liu. - îți mulțumesc, pictore, îți mulțumesc! - strigă. Și, de-acum liniștit, îi spuse călăului că
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
ți-o dau!” Vă mai amintiți acest joc? Dar plăcerea și bucuria, din fiecare an, a primelor cireșe? În fața școlii, ne aștepta, în vremea copilăriei mele, cu un coș plin de „buchețele”de cireșe apetisante, “o tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din sat și nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să fie mereu primul. A furat suflete nevinovate cireșul ăsta! Acuma trebuie să dea înapoi ce-a luat, spuneau bătrânii. Pe vremea când era tânără, soție și mamă a doi copii, femeia asta era mereu nemulțumită. Soțul
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
nimeni n-a reușit să-i afle secretul, niciodată. Au încercat zeci de generații să pună sâmburii în pământ, să-i fure crenguțe pentru altoi și lăstari...zadarnic. Cireșul ei se încăpățâna să fie mereu primul. A furat suflete nevinovate cireșul ăsta! Acuma trebuie să dea înapoi ce-a luat, spuneau bătrânii. Pe vremea când era tânără, soție și mamă a doi copii, femeia asta era mereu nemulțumită. Soțul ei, când mai depășea numărul admis de pahare, zicea cu năduf: doar
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
vindea copiilor. Erau unii săraci, care nu-și permiteau să cumpere...dar erau copii și ei și pofteau. Nu le-ar fi dat cotoroanța o coadă de cireașă. Plecau prichindeii la ore sau spre casă cu lacrimi în ochi, pândind cireșii din grădina proprie să se coacă și ei...dar dura, parcă, o veșnicie. Nici nu-s bune! ne amăgea și pe noi mama. N-ați văzut? Sunt numai sâmbure. N-au pulpă aproape deloc. Da, dar numai eu știu câte
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
de urechi, până acasă. Deși era mic, copilul a reușit să spargă un geam și să iasă în curte. Azor, câinele vecinilor, s-a repezit după el. Speriat, cel mic a trecut în grădina lor și s-a cocoțat în cireș. A stat acolo până cineva din vecini a chemat câinele, care se culcase la tulpina cireșului. La coborâre, puștiul s-a julit rău. S-a spălat de sânge...în troaca rațelor. Ai lui, ocupați cu înmormântarea, cu jalea, au descoperit
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]