2,726 matches
-
sălcii bătrâne își mișcau pletele argintii; pomi îmbrăcați în dantele albe, cercelate; sălciile oftează, șoptesc; o lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor; brazi ca niște lumânări de flacără verde; un zarzăr mic și-a răsfirat crenguțele ca spinii; parfumul cireșilor înșirați într-o fascinantă simfonie de culori de-a lungul străzilor; copacii se dezbracă; Despre flori: un fir de ghiocel plăpând; ghiocelul argintat; gingașul clopoțel; bănuții de păpădie; aroma tare a florilor de salcâm; cei dintâi ciorchini albi; ciorchini ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe-aripi presărat cu brumă. Despre iarbă: iarbă de mătase; iarbă groasă și deasă; covor mătăsos; iarbă de un verde crud; iarbă de catifea; prispe de verdeață. Despre iarnă: văl alb de promoroacă; fulgi ușori și albi ca florile de cireș; fulgi ca niște steluțe sclipitoare; fulgi ca niște fluturi ce plutesc în aer; roi ușor de fluturi; vine cu mantia argintie; pune cușme albe caselor; steluțe poleite de argint; vrăjitoarea cea căruntă; un fulg abia s-a născut și vântul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-te jos că te căptușesc eu! Nică nu vroia, dar a sărit gardul și a fugit acasă. Vino înapoi, lașule! Dar ce să mai insist... Vrând să se răzbune, Nică s-a gândit să fure cireșe. În sat erau destui cireși, dar numai la noi și Petre dădeau în copt. La Petre nu se putea, deoarece avea vreo cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gândit să fure cireșe. În sat erau destui cireși, dar numai la noi și Petre dădeau în copt. La Petre nu se putea, deoarece avea vreo cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă cobor repede îmi iau un băț îmi și pe câinele meu Leuțu, și mă duc direct la cireș. Deci, dumnealui îi e poftă de cireșe nu? Ha! Ha! Ha! Nu mă poate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă cobor repede îmi iau un băț îmi și pe câinele meu Leuțu, și mă duc direct la cireș. Deci, dumnealui îi e poftă de cireșe nu? Ha! Ha! Ha! Nu mă poate prinde câinele tău!!! Și dacă îl urc în copac? N-ai nici o grijă! E foarte ușor... Te rog... nu! Nu! Dar ce mai!! Nică a sărit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
strălucește pe cerul ca oglinda. Câțiva nori pufoși și albi plutesc pe cer. Adie o boare caldă însoțită de fermecătorul glas al păsărelelor. Eu stau în ogradă și privesc la frumosul salcâm din medean. Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung lângă o casă care seamănă perfect cu cea a lui Ion Creangă, cel mai mare povestitor român. Văd un copil bucălat, îmbrăcat într-un genuncher și ițari. La început am crezut că-i
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceva! Spune! Aș vrea să mă iei și pe mine la furat cireșe! Da de unde știi?... cum te cheamă? Anca. Te iau, Anca! răspunde el cam cu o jumătate de gură. Plecăm noi de la mătușa lui și ajungem drept în fața cireșului cărpănoasei mătuși. Începem a cărăbăni la cireșe și deodată apare mătușa Mărioara cu o jordie în mână: Dar bine, ghiavolilor, aici vi-i scăldatul? Am încurcat-o! zic eu. Nu-i nimic! Va trece și asta. Neștiind ce să fac
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în vagon și se uită pe fereastră până ce porni trenul. Groparul se întoarse îndată spre ieșire, Ilona însă rămase pe peron, nemișcată, cu privirea lipită pe pervazul ferestrei în care Apostol zâmbea uitat... Pe urmă o coroană înmugurită a unui cireș bătrân acoperi și fereastra și vagonul și trenul... 7 Aleea de fagi din Parva, dreaptă și îngrijită, de la gară până-n mijlocul orășelului, părea noaptea un tunel nesfârșit. Pașii lui Apostol Bologa scrâșneau harnic pe prundișul umed, încît Petre, împovărat cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fără veste i s-ar fi mohorât sufletul. Dar împunsătura de ac se stinse ca o scânteie, lăsîndu-i în inimă un nou belșug de bucurie. Scoase capul pe fereastra compartimentului, grăbit, având siguranța că îl așteaptă cineva. Din depărtare descoperi cireșul bătrân care, în cinstea sosirii lui, se împodobise cu o minunată cunună de flori albe în locul coroanei de muguri plăpânzi de acum o lună... În gară pâlcuri de soldați se năpustiră asupra trenului ce pufăia și se smucea cu înverșunare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
grijă de o femeie țintuită într-un scaun cu rotile. Era o mică bijuterie pentru doamne carabina asta cu o singură țeavă care strălucea ca o monedă bine lustruită de douăzeci de centime, iar pe patul puștii din lemn de cireș sălbatic, Gachentard gravase o propoziție în engleză: „Nu vei simți nimic“. Era ceva la adresa vânatului, dar lui Gachentard i-a fost teamă să nu se potrivească și soției lui într-o seară în care l-ar fi deprimat prea tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p. 65). Lucrare de referință în domeniu. * „Zăpadă pe flori de cireș”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p. * „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag., „...atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural-informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...” * „Meridianul (Vaslui Bârlad) axă cultural informațională
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian.-febr.martie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpadă pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui Bârlad) Axă Cultural Informațională, O carte document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad „Biblioteca”, pag. 9. Mihaela Zărnescu (Apariție
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
mers în Valea Neagră ca învățător suplinitor, existau acolo un alt tip de luptători în munți. Aparțineau și ei legendei. Mai existau și cei care se opuseseră rușilor când ocupaseră Sighetul. Se spunea că în Borșa își făcuseră tunuri de cireș cu care voiau să elibereze Sighetul. C.Ș.: Tunuri de cireș? A.B.: Da, da. Erau legende care se creau în timp ce le trăiam. Imaginea lor era suprahiperbolizată de cei care povesteau despre ele. În același timp, aveam imaginea foarte concretă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tip de luptători în munți. Aparțineau și ei legendei. Mai existau și cei care se opuseseră rușilor când ocupaseră Sighetul. Se spunea că în Borșa își făcuseră tunuri de cireș cu care voiau să elibereze Sighetul. C.Ș.: Tunuri de cireș? A.B.: Da, da. Erau legende care se creau în timp ce le trăiam. Imaginea lor era suprahiperbolizată de cei care povesteau despre ele. În același timp, aveam imaginea foarte concretă a celor care îi căutau pe cei din rezistență. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
patronului unui restaurant de lux, plantat în mijlocul grădinii, sub cerul liber. Nu m-am putut opri să nu mă gândesc la patul visat de mine, o bărcuță pufoasă, roșie și puțin kitsch, agățată cât mai sus, între două ramuri de cireș. Așadar, în ce pat fantastic ați vrea să vă cățărați, după ce-ați ascultat-o pe Scarlett cântându-l pe Waits? FILM Iulia BLAGA O poveste de Paște Înainte de Paște am primit o urare inedită. Valerian Sava ne-a urat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Monet, mi s-a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș birui să descriu sutele de culori și miresme care țâșneau din mii de zambile, narcise, lalele, camelii, trandafiri, azalee, cireși japonezi, pansele, sălcii, leandri. Cum să dau glas extazului? M-am așezat ca năucă pe-o bancă lângă lacul cu nuferi, am închis ochii să țin minte pururi tabloul, i-am deschis ca să fiu sigură că nu-i vis și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Sebastian s-a uitat la ceas și a spus, dregându-și vocea: — Mergem să și mâncăm ceva? Am intrat în restaurant, care era primitor, fără să fie de modă veche: fețe de masă galbene, șervețele portocalii, rame din lemn de cireș cu imitații colorate după Gauguin. Urăsc localurile minimaliste cu pereții albi și goi, cu mese din fier cu trei picioare și scaune care au găuri acolo unde te aștepți mai puțin; poate că porțiile sunt mai mari acum, la cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mobilizat pe-ai lui - când au auzit Macedonenii că au ocazia să mănânce Greci cruzi, fără pâine... - Expediția lor călare s-a dus la Chiștelnița? - Asta-i: la Chiștelnița. Au stricat portița, au dărâmat un gard, ne-au tăiat un cireș - unul care dădea cireșe uite-așa de mari... Niște sălbatici, Grecii! Acasă era numai tata, mama În deal, la vie - altfel... - Altfel? - Altfel... nu s-ar fi bălegat Grecii pe prispa noastră... - Vrei să spui: caii... - Dar pe cal cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-a rămas - numai că aveau și alte arii, În alte sate... - Ați dat foc grâului, pe arie? Și nu vi s-a rupt inima? De mila grâului? - Dar ce, hoțului celuia bătrân i s-a rupt inima de mila cireșului? Și a portiței? - N-ați avut necazuri cu jandarmii? - Jandarmii! Cunoșteau și ei povestea de familie. Nu se băgau. Știau că Grecii Își fac singuri dreptate - dreptatea lor... - Și? Mai departe? - Mai departe, văru-meu a Încercat să dea și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fiind întotdeauna mai mare pentru fenomene, situații și persoane apropiate publicului. Pentru publicul din România este mai atractiv un eveniment care se produce aici, precum Sărbătoarea Sfintei Paraschieva de la Iași, decât una care se petrece în Japonia, spre exemplu Sărbătoarea Cireșului. Johann Galtung și Mari Ruge au formulat criterii pe baza cărora să se poată decide ce anume este o știre. Acestea sunt: frecvența, pragul/mărimea, claritatea în acord cu stereotipiile culturale, relevanța, consonanța cu așteptările publicului și dorințele acestuia, neașteptatul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Am coborât din tren la stația Yotsuya și am luat-o pe digul de lângă gară. Era duminică după-amiază, pe la jumătatea lunii mai. Ploaia încetase până spre prânz și vântul dinspre sud alungase de tot norii denși. Frunzele verzi, sclipitoare ale cireșilor se unduiau în bătaia vântului și lăsau să se reflecte pe ele lumina soarelui. Era cald, ca la început de vară. Lumea își ținea puloverele și hainele pe umeri sau le ducea în mână. Păreau cu toții fericiți în acea duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
face între timp este să te rogi pentru sănătatea ei și să-i trimiți în continuare scrisori. Reiko Ishida. După ce-am terminat de citit scrisoarea, am rămas pe verandă, cu privirile ațintite pe grădina învăluită în prospețimea primăverii. Un cireș bătrân își etala florile în toată splendoarea lor. Briza ușoară conferea tuturor lucrurilor un contur estompat. Pescăruș a apărut și el de pe undeva și după ce a zgâriat de câteva ori scândurile verandei, s-a culcat lângă mine. Știam că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
petrecut multă vreme rezemat de stâlpul verandei, privind grădina și mângâindu-l pe Pescăruș. Mă simțeam epuizat. Soarele era la asfințit și umbrele albăstrui se conturau tot mai puternic. Pescăruș dispăru, dar eu nu mă mai săturam de florile de cireș care, în lumina pală a amurgului, îmi lăsau impresia că sunt gata să explodeze, asemenea bubelor supurânde ce stau să plesnească. În momentul acela grădina se umplu de un miros dulceag, greoi, de carne putrezită și atunci m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pantofi grozavi! De unde i-ai cumpărat?“ Le auzeam doar pe jumătate, trăind cu senzația că veneau din altă lume. Îmi beam cafeaua și priveam pe fereastră. Era o atmosfer\ tipică unui campus universitar, primăvara: o ceață ușoară plutea în aer, cireșii erau înfloriți, studenții din anul I (ușor reperabili) aveau brațele pline de cărți noi. M-au furat gândurile și am realizat că Naoko nu poate urma cursurile facultății nici anul acesta. Pe pervazul ferestrei era o vază mică cu anemone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
imperiului său, În același loc În care, mai demult, bătrânul Friedrich Fischl servea bere răsuflată naționaliștilor cu vise de răzbunare și buzunare goale. Datorită lămpilor chinezești autentice, a canapelelor căptușite cu catifea roșie, a desenelor erotice de pe pereți și a cireșului din papier mâché, suspendat În mijlocul camerei și care făcea mereu niște flori de confetti roz, cafeneaua era un punct de atracție pentru oaspeți din toate punctele cardinale, nu doar din Viena. Singura dată când am trecut pragul acelui loc Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]