2,460 matches
-
la zi cu tot ceea ce este nou, poate proiecta fiecare lecție din perspectiva acestuia. Explozia informațională,cerințele mereu crescânde în pregătirea tinerei generații impune o informare temeinică, la zi, a cadrelor didactice. Chiar dacă în clasele primare se predă tot scrisul, cititul, cele patru operații cu numere naturale etc., învățătorul depune un efort tot mai mare pentru a găsi cele mai eficiente metode ca elevii să realizeze performanțe superioare de la un an la altul, cu aceleași instrumente de muncă intelectuală (scrisul, cititul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cititul, cele patru operații cu numere naturale etc., învățătorul depune un efort tot mai mare pentru a găsi cele mai eficiente metode ca elevii să realizeze performanțe superioare de la un an la altul, cu aceleași instrumente de muncă intelectuală (scrisul, cititul, socotitul) care s-au însușit întotdeauna în clasele primare. Aceste performanțe se pot obține printr-un studiu temeinic al învățătorului și o pregătire atentă a fiecărei lecții. Perfecționarea lecției în lumina concepției moderne de instruire preocupă astăzi nu numai pe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Vrăjitorul din Oz). Singura legătură a păpușii cu școala și educația se rezumă, probabil, la apariția ei într-o campanie pentru alfabetizare a Asociației Bibliotecii Americane din 1997, în care imaginea Barbie a apărut în centrul unui poster cu sloganul: "Cititul este întot-deauna la modă"126. Barbie-Cenușăreasă Barbie-Dorotea Pe lângă exemplarele de Barbie aparținând altor rase și etnii, creatorii au avut ideea de a produce păpuși cu handicap fizic, de exemplu, o Barbie cu un membru amputat. Copilul care are o problemă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
chiar în jazz ori cinema." Pierre Bourdieu, 1969, p. 101. Aceste anchete cantitative arată că ideile primite nu au întotdeauna temei. Astfel, lectura intensivă nu este numaidecât incompatibilă cu asiduitatea televizuală (Establet și Felouzis, 1992). Dimpotrivă, intensitatea practicilor este, alături de cititul presei regionale, ultimul refugiu al "exclușilor" din cultura organizată (Donnat). Dezbateri metodologice • Ireductibilitatea domeniilor culturale Unii consideră că statistica reunește în mod artificial date care în practică sunt separate și care necesită metode diferite de anchetă. Acești autori refuză să
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de ceară", " Fata Nevăzută, Neauzită, din Cer Căzută" , "tot ce ai la suflet", "Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
această privință, profetul este cel care reușește să stabilească o "conexiune" cât mai directă cu putință cu divinul, chiar și fără a-și propune acest lucru. El nu are nevoie să mai exerseze sau să provoace anumite experimente precum ghicitorul (cititul în bobi, bețigașe, în foc, în cărți, cafea etc.) sau să studieze dinamica și anatomia cerească asemenea astrologului; informația îi este dată direct. Practic, profetul se bucură de o condiție specială: el este un ales. Are un maximum de autoritate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
abecedarul mai cuprindea și prezentarea în paralel a alfabetului latin cu cel chirilic, texte tipărite cu litere chirilice, câteva rugăciuni și o tabelă de calcul până la 100. Ceea ce ține de originalitatea și de calitatea lucrării este metoda de predare a cititului și a scrisului în paralel, eliminându-se vechea metodă lancasteriană, care consta în studierea acestora separat. Se introduce metoda inductivă, care evita o ambiguizare și o pierdere reală de timp. În 1871, împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu și V. Răceanu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
părut puțin surprinsă la auzul propriului răspuns. O prelegere publică ar trebui să fie simplă și elementară, nu complicată și tehnică. În cazul în care credeți și puteți acționa conform acestei cerințe ("să fie simplă"), vă puteți opri aici din cititul acestui articol; ceea ce urmează să spun în continuare este, prin comparație, doar o problemă de detalii minore. Să începi o prelegere publică în fața a 500 de oameni cu "luați în considerare un fascicul de nuclee de funcții olomorfe..". (am auzit
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și își dă seama de instrumentele de bază care sunt disponibile. În decursul anilor, m-am trezit repetând anumite comentarii și sugestii care poate au fost considerate utile. Iată lista câtorva dintre acestea. * Când cercetezi un domeniu, trebuie să combini cititul tratatelor moderne cu un studiu al lucrărilor originale, în special lucrări ale unor specialiști în domeniul respectiv. Unul din inconvenientele apărute în legătură cu materialele de referință recente pentru anumite subiecte este faptul că acestea pot deveni prea "deștepte". Pe măsură ce fiecare nou
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu ajutorul unui motor propulsor (“locus” înseamnă loc, “motus” mișcare). La om mișcările sunt mai complexe fiind în același timp și combinate; nu se realizează mișcări strict de deplasare, ci și de statică, prehensiune, lovire, împingere, cățărare, coordonare a mișcărilor de citit și/sau vorbit. TIPURI DE STATICĂ ȘI LOCOMO ȚIE 1. Statica și locomoția reptiliană apare la târâtoare prin deplasare vermiculară. 2. Cvadrupedia este un tip de postură și locomoție caracteristic animalelor patrupede la care centrul de greutate este situat anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lui Dragomir ori Gheorghe nu se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
creativitatea. Discuția în cadrul grupului, reținerea ideilor cu adevărat valoroase, urmată de lectură pentru a verifica și completa informația aflată, duc la o creștere a creativității, a concentrării și la o dezvoltare a genialității. Din păcate tinerii nu mai citesc, ori cititul stimulează fluxul ideatic, iar fără aceste idei care să hrănească focul geniului, tot potențialul se pierde. Câte genii nu s-au pierdut oare până acum pentru că au încetat să mai viseze, și-au oprit fluxul ideatic iar geniul lor s-
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
Demetriu, Maria Gavrilescu, Augusta D. Faur ș.a., prezintă secvențe din activitatea Elenei C. Meissner, Mariei Dimitriu-Castano, Emiliei Humpel Maiorescu, Clotildei Averescu, Mariei Baiulescu. Rubricile obișnuite sunt „Buletin politic”, „Cronica feministă”, „Figuri de femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale”, „De pretutindeni”, „Informațiuni”, „Culinare”. Colaborează cu publicistică Maria M. Pop, Eugenia Creangă, Zoe Verbiceanu, Silvia Constantinescu, Ana Chirescu, Silvia Isăcescu, Victoria Păsculescu, Magdalena Beldiman, Constanța Cotovu, Ecaterina Carnabel, Calypso Botez, Henrieta D. Gavrilescu. Preocupările sunt diverse, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
manifeste sunt intenționate, consecințe ale unor acțiuni sau procese sociale și se referă la ceea ce cei mai mulți oameni se așteptă ca rezultat. Acestea sunt evidente și afirmate deschis. Spre exemplu, o funcție manifestă a educației este aceea de a învăța copiii cititul, scrisul, socotitul ș. a. Uneori funcțiile nu sunt evidente și cunoscute deschis. Acestea sunt funcții latente consecințe care nu sunt intenționate sau așteptate. O funcție latentă a educației este îngrijirea copiilor. Școala îi scutește pe părinți de responsabilitatea de a avea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la duce la extincția abecedarului (așa cum a făcut acesta din urmă vizazi de bucoavnă), dar îl va detrona de însemnătatea sa simbolică, relegându-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
șcólelor din 1832, §1): • Școli începătoare, cu durata de trei ani (excepție făcând școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcând școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această temă se profilează clar. Pornirea filozofilor de a aprecia faptul că termeni ca timp sau cunoaștere au, ca și cuvintele obișnuite, folosiri dintre cele mai diferite drept un „neajuns“ este comparată cu afirmația cuiva „că lumina lămpii mele de citit nu este lumină adevărată pentru că nu are o graniță netă“. Insistența lui Socrate de a ridica termenul cunoaștere la rangul de „supranoțiune“, printr-o definiție, este comentată astfel: „Așa cum se pune problema s-ar părea că este ceva greșit în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acea persoană, despre modul cum răspunde ea la diferite solicitări, despre ceea ce a premers acestei activități a ei ș.a.m.d. Din faptul că noi putem vedea cuvinte tipărite sau scrise și pronunța cuvinte fără să citim nu rezultă că cititul este „un proces lăuntric“, ceva accesibil doar acelei persoane care îl realizează. Expresia „a citi“ este folosită pentru o activitate, pe care o persoană cu anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și acele împrejurări ne va permite, în condiții normale, să decidem dacă ea citește sau nu. Schimbarea care a avut loc atunci când un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie, dimpotrivă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie, dimpotrivă, indicii înșelătoare. Faptul că există „o serie continuă de treceri“ între cazul în care cineva spune pe de rost ceea ce trebuie să citească și cazul în care citește fiecare cuvânt, fără să cunoască pe de rost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
astfel: pe suflet ca soarele îl luminează, ca apa îl curățește, ca focul îl încălzește, ca untdelemnul, cu îndurarea lui Dumnezeu îl unge. în continuare, Sf. Vasile arată că pe cel chinuit de patimi, aduceri aminte păcătoase, îl ajută mult cititul Psaltirii, care „patimile trupești, iuțimea, urgia și mânia le potolește, înmulțește credința, nădejdea și legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute.” Psaltirea este partea cea mai aleasă și este cântarea cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de iad, făgăduința slavei în împărăția lui Dumnezeu și dezvăluirea tainelor celor nepătrunse. Toate se găsesc adunate în cartea psalmilor, întocmai ca într-o cunună, și puse la îndemâna tuturor, zice Sf. Vasile cel Mare. Afirmațiile Sfinților Părinți ne arată că cititul Psaltirei are urmări pozitive și un mare folos duhovnicesc pentru toți care se ostenesc să-i rostească psalmii și să mediteze la conținutul lor teologic. Recomandăm celor care doresc să o citească să nu se oprească doar la actul lecturii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lucruri de viata!” (Raluca Dargau, Jurnalism, anul I), „Vreau sa va felicit pentru cartea pe care tocmai ati scris-o! Nu am citit-o inca pe toata, dar pot sa spun ca este foarte interesanta, usor de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I). Ecouri asemnătoare mi-au trimis și unii colegi din țară, autori ai unor valoroase cărți cu același profil: Ionel Funeriu, Septimiu Chelcea, Mihaela Șt. Rădulescu. „Voi recomanda cartea studenților și doctoranzilor mei. Felicitări!”, Îmi scria
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că, Întotdeauna, formatul de text este mai mic decât cel al paginii. Dimensiunile ramelor depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]