4,004 matches
-
englez perfid [...] a fost inventatorul prea renumitului sistem al biletelor de bancă care, ruinînd Compania Indiilor pe care au găsit-o responsabilă pentru toată hîrtia răspîndită în public de domnul Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și ruineze creditorii rambursîndu-i în hîrtie. Clerul și stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găsit-o responsabilă pentru toată hîrtia răspîndită în public de domnul Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și ruineze creditorii rambursîndu-i în hîrtie. Clerul și stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar statul are nevoie de bani, se vede privat de aceste bunuri la 2 noiembrie 1789 și dotat cu o "constituție civilă" la 12 iulie 1790 fără să se fi cerut părerea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puteri largi și face să se aleagă Adunarea legislativă de către "cetățeni activi" luați doar dintre cei avuți; nu s-a rămas doar la abolirea sclaviei; proprietatea rămîne un drept la fel de imprescriptibil ca și libertatea și rezistența la opresiune; bunurile confiscate clerului sînt revîndute în loturi atît de mari încît numai cei care sînt deja proprietari le pot achiziționa. "Libertatea muncii", în sfîrșit recunoscută prin legea Le Chapelier din 14 iunie 1791, nu este decît cea care interzice muncitorilor *companionajul și greva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe rege la intransigență și începe să emigreze pentru a găsi pe lîngă prinți străini refugiu și susținere armată. Și, în fața acestei situații, Ludovic al XVI-lea, deschis, inteligent, dar slab și sfîșiat în conștiința lui creștină, mai ales cînd clerul, pus în fața jurămîntului de credință "față de rege și de națiune" care îi este impus, se împarte în "cei care jură" și în "refractari", ezită în continuare. Cînd în sfîrșit alege încearcă să fugă în străinătate la 20 iunie 1791, dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acum suspectă de cîrdășie cu dușmanul, religia este obiectul ostilității deschise: sînt persecutați preoții, oamenii se dedau la mascarade antireligioase, se distrug operele de artă din biserici, se înmulțesc și mai mult serbările civile care vor să înlocuiască vechile celebrări, clerului i se retrage dreptul de a ține registrele parohiale înlocuite cu cele de stare civilă și, mai ales, prin instaurarea calendarului revoluționar, se încearcă stabilirea unei noi ordonări a timpului, necreștină (document 1, p. 261). Informarea cetățenilor devine o preocupare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale prietenilor săi și asigură prin aceasta propria sa supraviețuire și timpul refluxului. Republica burgheză și Marea Națiune Protejarea celor dobîndite. Învingătorii din Thermidor nu mai vor să meargă înainte, ci să consolideze ceea ce au dobîndit. Ei au cumpărat de la cler bunuri, mulți au votat moartea regelui și refuză Vechiul Regim. Ei și-au proclamat oroarea față de sîngele vărsat temîndu-se să nu fie și al lor și atașamentul față de proprietate; ei refuză deci mișcarea populară. Constituția anului I, redactată în timpul Terorii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Robespierre...pînă cînd îl abandonează la 8 thermidor, ținu un discurs pentru a lupta împotriva "idiomurilor". Pentru el, patru regiuni sînt în mod deosebit închise limbii franceze și deci periculoase: Bretagne și Vendée, unde triumfă spiritul de independență și autoritatea clerului; Alsacia, unde se vorbește limba prusacilor și a austriecilor; Țara bascilor, unde ruptura radicală a limbii interzice difuzarea legilor; Corsica, care servește drept bază influenței engleze și unde folosirea limbii italiene favorizează acțiunea papei. Dar, mai pe larg, acest discurs
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu fără greutate, în 1801, cu Pius al VII-lea, un *concordat care, în ochii papei, umple prăpastia care se săpase între papalitate și francezi și, în cei ai lui Bonaparte, recunoscînd religia catolică drept cea a majorității francezilor, reinserează clerul în structurile statului. Cele două părți văd în concordat atîtea avantaje încît Pius al VII-lea închide ochii în legătură cu *articolele organice pe care Bonaparte le adaugă unilateral pentru a-i calma pe foștii revoluționari pe care atîtea "capucinade" îi exasperează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Spaniei pe care Napoleon l-a întreprins din 1808 pînă în 1814 pentru a constrînge peninsula inclusiv Portugalia să se supună Blocadei continentale: o guerilla fără milă, accentuată în tabăra spaniolă de dîrzenia unui popor patriot și creștin susținut de clerul său, iar în tabăra franceză de frică. 22. Monarhia constituțională în timpul notabililor Timp de o treime de secol, Franța a trăit două experiențe de monarhie constituțională. După Restaurație, monarhia din iulie consfințește cuceririle liberale din 1789. Societatea este dominată de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este coborîtă de la 30 la 25 de ani; pentru a fi eligibil, de la 40 la 30. Revoluția din Iulie are o dublă semnificație, politică și socială. Ea confirmă victoria suveranității naționale asupra dreptului monarhic, victoria burgheziei liberale asupra aristocrației și clerului. 1830 este într-adevăr reușita lui 1789. Regimul se sprijină pe o miliție burgheză: garda națională, în care servesc, împotriva revoltelor, oamenii înscriși în regim de contribuție personală și care pot să-și cumpere echipamentul. Domnia lui Ludovic-Filip. Rege cetățean
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Adunarea devine constituantă 14 iulie Luarea Bastiliei Iulie "Marea Frică" la sate 4 august Abolirea regimului feudal și a privilegiilor 26 august Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului 5-6 oct. "Zilele din Octombrie": regele revine în Paris 2 nov. Bunurile clerului la dispoziția națiunii 1790 20 martie Declarația de pace cu lumea 12 iulie Constituția civilă a clerului 14 iulie Serbarea Federației 1791 Procedeul Leblanc (prepararea sodei) Revolta sclavilor negri în Haiti 14 iunie Legea Le Chapelier 20 iunie Fuga regelui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a privilegiilor 26 august Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului 5-6 oct. "Zilele din Octombrie": regele revine în Paris 2 nov. Bunurile clerului la dispoziția națiunii 1790 20 martie Declarația de pace cu lumea 12 iulie Constituția civilă a clerului 14 iulie Serbarea Federației 1791 Procedeul Leblanc (prepararea sodei) Revolta sclavilor negri în Haiti 14 iunie Legea Le Chapelier 20 iunie Fuga regelui și arestarea lui la Varennes 3 sept. Votarea Constituției din 1791 1792 20 aprilie. Declarație de război
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul ordin al societății Evului Mediu și al Vechiului Regim. Clientelă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul ordin al societății Evului Mediu și al Vechiului Regim. Clientelă. În Galia, cea mai mare parte a populației depindea de un nobil care îi asigura protecția în schimbul unei fidelități totale. Un sistem identic exista și în Roma
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
domeniu din epoca carolingiană. Pragmatica sancțiune. Edict ce reglează un ansamblu de afaceri (gr. pragma, acțiune, afacere) care privesc o țară sau o chestiune deosebită. Acest nume a fost dat regulamentului dat de Carol al VII-lea la sfîrșitul Adunării clerului la Bourges în 1438. Acest act urmărește să introducă în Franța decretele conciliului de la Bâle și să limiteze intervențiile papalității în problemele Bisericii Franței. Prin însăși existența sa, pragmatica sancțiune de la Bourges admite dreptul regelui la a legifera asupra Bisericii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi ajuns în Galia prin intermediul mercenarilor gali aflați în solda armatelor grecești sau a negustorilor. Stări generale, stări provinciale. În Franța sfîrșitului de Ev Mediu și a Vechiului Regim, stările sînt adunări care regrupează reprezentanții celor trei ordine sau stări; clerul, nobilimea și starea a treia. Stările generale, la nivel de regat, nu au periodicitate fixă. Ele nu s-au reunit între 1614 și 1789. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, anumite provincii: Bretagne, Languedoc, Provence, Bourgogne își
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea, 176 Puterile regelui, 176 Instituțiile provinciale, 177 Ofițeri și comisari, 177 Impozitele, 178 Renașterea, 178 Umanism și renaștere literară, 178 Renașterea artistică, 179 Societatea franceză și începuturile Reformei, 180 Cler, nobilime și starea a treia, 180 Calvin și începuturile Reformei, 181 Document: Parizienii află vestea înfrîngerii de la Pavia, 182 15. Criza războaielor religioase (1559-1610), 184 Războaiele religioase, criză națională, 184 Criza religioasă, 184 Criza politică, 185 Criza economică, 186 Primele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stăpânite în comun pe fostele teritorii frontaliere secuiești - pe care statul român le-a pretins în decursul reformei agrare, deși statul nu-și însușise moșiile năsăudene, de proveniență și menire asemănătoare, aflate în proprietatea unităților române de grăniceri. Peste toate, clerul maghiar transilvan a fost deposedat de peste o cincime din proprietățile sale funciare. Din suprafață re-anexată Ungariei, autoritățile românești și-au însușit 677 742 de iugăre cadastrale de pământ, din care doar 450 de mii s-au împărțit celor îndreptățiți (evaluarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din punct de vedere pur teologic (nerecunoașterea Trinității), unitarienii au fost priviți întotdeauna cu suspiciune și acuzați de a fi fost "sâmbătași", perioada 1940-1944 a însemnat cea mai bună ocazie de a se poziționa ca "religie" maghiară și națională. În interiorul clerului, generația mai vârstnică - pătrunsă de liberalismul teologic și politic - era înlocuită de o grupare mai tânără care, după caz, era în contact mai strâns cu spiritul epocii. După pensionarea, apoi decesul, episcopului Boros György, câțiva membri din noua gardă, sosiți
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Angliei de către Normanzi. Ea reintroduce actul de supunere a bisericii față de rege, act prin care biserica iese de sub autoritatea papei și care marchează reîntoarcerea la protestantism. Reîntoarcerea aceasta s-a făcut fără prea mare vărsare de sânge, deoarece populația și clerul englez erau de partea reginei. În 1563 a fost votat de către parlament statutul bisericii. Cele treizeci și nouă de articole constituie piatra de temelie a anglicanismului. Spiritul de toleranță al reginei dispare în momentul în care protestanții sunt masacrați, în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
parte a procesului s-a dovedit a fi cea definitorie pentru întregul proces. S-a ajuns la concluzii prin care o mare parte a lucrărilor sale erau eretice. Se sintetizează trei grupe de abateri: abaterile de la regulile de conduită impuse clerului cum ar fi atitudini fără respect față de icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime", divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întregul proces. S-a ajuns la concluzii prin care o mare parte a lucrărilor sale erau eretice. Se sintetizează trei grupe de abateri: abaterile de la regulile de conduită impuse clerului cum ar fi atitudini fără respect față de icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime", divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea grup de abateri se referă la concepția cosmologică a lui Bruno
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ferm ideile privind universul, idei care erau de factură copernicană. Intrarea în cadrul acestui conflict s-a realizat dincolo de voința sa, el încercând să nu intre în contradicție cu Biserica. Dimpotrivă Galilei are relații foarte bune cu o parte a membrilor clerului, aflându-se în conflict doar cu iezuiții. Dar aceștia simbolizau la un moment dat puterea Inchiziției, fiind printre cei mai fideli reprezentanți ai bisericii. Cu toate acestea, un proces împotriva lui părea puțin probabil, fapt care determină considerarea că există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]