2,405 matches
-
gură. După măsurători repetate, Pavlov a descoperit că animalele salivau chiar la anticiparea primirii hranei. Mai mult, dacă primirea hranei ar fi fost asociată cu un clopoțel, atunci secreția salivei s-ar fi declanșat doar la simplul auz al acestui clopoțel. Acesta este o formă de baza a ceea ce în psihologie se numește condiționare clasică (sau pavloviană), în care organismul asociază un stimul cu un altul. Ca urmare a acestei asocieri, acesta va reacționa la al doilea stimul, cel asociat, într-
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a)); printre care: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), moșișoare ("Liparis loeselii"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), angelică ("Angelica archangelica"), arnică ("Arnica montana"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), dioc ("Centaurea phrygia"), căpșuniță ("Cephalanthera
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
legăturile cu mentorul ei, Betzalel Aloni, pare-se, sub presiunea soțului ei, care a devenit el însuși managerul ei. In anul 1998 Ofra Haza a fost una din principalele celebritati care a luat parte la ceremonia festiva centrala „Paamoney Hayovel” (Clopoțeii jubileului) a aniversarii a 50 de ani de la intemeierea Israelului modern, cântând cântecul intrat în legendă din anul 1967, „Ierushalaiym shel Zahav” (Ierusalimul de aur) al lui Naomi Shemer. De asemenea a participat la proiectul muzical „Avodá ivrit” (Muncă evreiască
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
pe Wang Bo să petreacă împreună cu el. Cu această ocazie, Wang Bo a improvizat câteva versuri, care au adăugat un prestigiu considerabil pavilionului: „Pavilion durat de prințul Teng Chiar lângă fluviu: insulă pustie. Nici clinchete de jaduri, nici zvon de clopoței. Coloanele pictate. Spre ele se îmbie În zori, plutind ușoară, lumină aburie. Stropi de perle seara adună stropii ploii Ce vine din Xishan - Munte de-Apus. Nori leneși în adâncuri la fel ca altădată, Ca răsturnați prin raze se oglindesc
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Gymnadenia conopsea", "Gymnadenia odoratissima"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafă (cu specii de: "Dianthus glacialis ssp. gelidus", "Dianthus tenuifolius", "Dianthus giganteus ssp. banaticus", "Dianthus henteri"), bunghișor (din speciile: "Erigeron
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia "Odontopodisma rubripes". La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă, astfel: ruginița ("Asplenium adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În Parcul Natural Bucegi se desfășoară festivalul Padina FEST, criticat pentru cantitatea mare de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia"), rostopasca ("Chelidonium majus"), brândușa de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafa (cu specii de: "Dianthus armeria, Dianthus superbus, Dianthus henteri"), tulichina ("Daphne mezereum"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene") de plante: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), ligularia ("Ligularia sibirica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica") care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelică ("Angelica archangelica"), pelin nemirositor ("Artemisia campestris"), coada șoricelului (cu specii de "Achillea crithmifolia" și
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
care: angelică ("Angelica archangelica"), pelin nemirositor ("Artemisia campestris"), coada șoricelului (cu specii de "Achillea crithmifolia" și "Achillea millefolium"), romaniță de munte ("Anthemis carpatica"), arnică ("Arnica montana"), pelinariță ("Artemisia vulgaris"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), carlina ("Carlina acanthifolia"), turtă ("Carlina acaulis"), clopoței (cu specii de "Centaurea coziensis", Campanula rapunculoides, Campanula patula ssp. abietina", Campanula persicifolia, Campanula grossekii"), ciucure ("Campanula glomerata"), garofițe (cu specii de "Dianthus henteri, Dianthus carthusianorum, Dianthus superbus, Dianthus giganteus, Dianthus spiculifolius"), salbă moale ("Euonymus latifolius"), milițea roșie ("Silene armeria
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii de plante (incluse în aceeași anexă a "Directivei Europene"): papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoțeii Cazanelor ("Campanula crassipes"), cornul bănățean
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
ouăle popii ("Himantoglossum caprinum") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoțeii Cazanelor ("Campanula crassipes"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza cordigera"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă (din speciile: "Dianthus kitaibelii, Dianthus giganteus ssp. banaticus"), garofiță albă de stânci ("Dianthus
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: clopoțel de munte ("Campanula serrata"), arnică ("Arnica montana"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Herminium monorchis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), cimbrișor ("Thymus
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței ("Campanula transsilvanica"), cădelniță ("Campanula carpatica") sau păiușuri (din speciile: "Festuca panciciana", "Festuca pseudodalmatica"). În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Fotoreportaj
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
prevăzut - și în cazuri extreme, în satele îndepărtate, elevii trebuie să meargă până la 10 km la școală, dacă nu există nici un autobuz sau tren. Doar începând cu anul 2003 au fost introduse linii de transport rurale (Microbuzul Scolar Galben cu Clopoțel). Transportul public pentru toți elevii, în teorie, este gratuit, dar, din cauza unui sistem foarte incomod, elevii ajung să plătescă jumătate din preț pentru un abonament lunar. Elevii, de asemenea, plătesc jumătate de preț la toate călătoriile cu trenurile operate de
Educația în România () [Corola-website/Science/314749_a_316078]
-
care explică faptul ce șanse mici are omul de a muri de mușcătura unei vipere, care caută de altfel să-și păstreze pentru vânătoare rezerva de venin. Cu toate că vipera berus este de 2 - 3 ori mai veninos ca șarpele cu clopoței ("Crotalus adamanteus"), nu este atât de periculos din cauza rezervorului mic cu venin (10 - 18 mg), mușcătura lui însă putând deveni gravă la copii și la persoane în vârstă. Durere, la ca. o oră regiunea mușcată devine albastră și se va
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
de Gara Sibiu. Ea a fost construită în anul 1755 pe locul unei mănăstiri dominicane, cu scopul de a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de meșterul austriac Peter Lantregen. Mai este cunoscută și sub denumirea de “Clopoțelul de Argint”. Capela romano-catolică "Sf. Cruce” din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . Pe locul actualei capele s-a aflat o mănăstire a călugărilor dominicani, construită în prima
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate, muzee), astfel: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bran, lăcaș de cult ortodox (monument istoric) ridicat între
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
dinaintea Renașterii. Ele sunt încă o enigmă pentru arheologi. De exemplu, "Zidul Marelui Șarpe" de pe un podiș stâncos din Ohio are 15 m înălțime, 3,5 m lățime și 400 m lungime, văzut din aer seamănă cu un șarpe cu clopoței, utilitatea lui ca fortificație fiind îndoielnică. Alt zid asemănător este la Cahokia (Illinois) de 30 m înălțime, 220? m lățime și 360 m lungime, cu suprafețele pline de sculpturi cu vulturi, șerpi, bizoni, broaște țestoase. La bază sunt morminte cu
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
folosește carcasa acesteia pe post de sac de dormit și adăpost împotriva frigului nocturn din deșert, își înfășoară capul în tricoul înmuiat în propria urină pentru a se proteja de căldura deșertică, bea urina păstrată în pielea unui șarpe cu clopoței, bea lichidele obținute din tescuirea bălegarului de elefant sau a unor împletituri de mușchi, folosește o oaie moartă pe post de dispozitiv de plutire, se aruncă intenționat în ape înghețate și nisipuri mișcătoare pentru a demonstra diverse tehnici de supraviețuire
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]