2,438 matches
-
Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Crin Teodorescu, Victor Ioan Frunză, Tompa Gabor, Alexandru Dabija, Horațiu Mălăele ș.a.). Autorul tezei Îl citează, În treacăt, doar pe Lucian Giurchescu. Bovarismul. Jocurile ficțiunii bovarice În literatură și teatru...... Își intitulează teza de doctorat, actrița clujeană Miriam Cuibus. Pentru un comedian care nu a demonstrat, În timp, apetențe literare, trebuie să mărturisesc, cu sinceră Încîntare, că teza de față este surprinzător de bine scrisă. Este o lucrare care-și propune o temă dificilă, documentată, cu o
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
una care să se dea...bărbat. Ce ne facem Însă cu regizorii care deturnează sexul eroilor, inversîndu-l: știm că lui Zoe i se cere să fie bărbată, dar chiar e nevoie de un actor În rolul doamnei Trahanache? Nevăzînd montarea clujeană, nu răspundem, ci ne mulțumim să Întrebăm. Știm că la Galați, recent, Conu Leonida a fost interpretat de trei actori. O fi avut vreo noimă? În fine, mă Îngrijorez cînd aflu că Pristanda devine...doamnă (la Pitești), cînd Cațavencu este
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
numere, pe lângă un articol despre existențialism, el a oferit spre publicare două recenzii entuziaste la ediția cursurilor naeionesciene. Blaga le-a publicat à contre cœur, căci pentru el autorul lor „nu există“. 27. Din relatările fiicei sale, știm că filozoful clujean nutrea aversiune față de oratorie și față de profesorii care, precum Nae Ionescu, își jucau parcă pe scenă rolul de profesor. La rândul său, în ultima parte a vieții, Nae Ionescu avea o „pornire cam exagerată“ împotriva lui Blaga, care, așa cum îi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
treia recenzii, dedicată chiar Metafizicii, spunându-i autorului: „să nu iasă cumva că am avut eu ceva cu el!“ Și aici Popa conchidea că filozofarea lui Nae Ionescu este „adâncă și personală“, în „duhul învățăturii creștine“. Supărat de comportarea filozofului clujean, pe care o simțea lipsită de fair-play, Grigore Popa se răzvrătește și oferă recenzia unei publicații rivale, Revista teologică, cu ai cărei redactori și colaboratori Blaga se afla, de un an, într-un violent conflict tocmai pe temeiul presupusei sale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
e înrudită cu fenomenologia lui Husserl. Totuși, el recomandă foarte rar cărți, și acest lucru îl repetă studenților săi, iar atunci când o face e vorba doar de autori esențiali. În răspunsul său la ancheta asupra filozofiei contemporane, lansată de revista clujeană Societatea de mâine, Nae Ionescu susține că, în realitate, un filozof nu creează nimic: „el nu lansează idei pe care vremea lui le primește; ci, dimpotrivă, el formulează numai ceea ce vremea lui trăiește efectiv.“ Același lucru îl va spune peste
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de valori. Au fost, în ceea ce mă privește, două evenimente: Marginea Imperiului, în 1981, un roman al lui Tudor Dumitru Savu și, iată, în urmă cu doi ani, Ktistai al lui Dan Tomorug. Savu era, în afara celor din redacția revistei clujene "Tribuna", un necunoscut; toți ceilalți credeam că e un tip din Deltă, de la Tulcea ori, poate, din Sulina lui Jean Bart. Despre Dan Tomorug, am aflat târziu că e un funcționar public în administrația locală, fără vreo legătură cu lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a Artei. Tendințe moderniste ieșene. Versuri și proză, Fronda, Absolutio. Despre revistele simboliste și postsimboliste efemere din România de dinaintea Primului Război Mondial există numeroase referințe și cîteva abordări monografice de sinteză. Cea mai atentă și mai amănunțită explorare îi aparține istoricului literar clujean Leon Baconsky: „Micile publicații simboliste ale momentului 1912“, în vol. colectiv Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, ed. cit., pp. 96-140. O abordare mai superficială și cu unele inexactități a revistelor simboliste - în lucrarea lui Emil Manu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iți vibrează ca ghitara. IOAN GHEORGHIȚĂpseudonim Ion Caesarion Născut în com. Grindu, jud. Tulcea, la 15 septembrie 1961. în 1986 obține premiul revistei „Steaua” la concursul național de poezie”Panait Cerna” și debutează cu un grupaj de versuri în revista clujeană ”Echinox”, mai publică versuri în „Tulcea liberă”, ”Steaua”-Cluj, ”Orientări”-Galați, ”România Literară”, ”Luceafărul”, ”Steaua Dobrogei”, ”Aegyssus”-Tulcea, ”Român în lume”Madrid, Spania, ”Boema”-Galați, ”Tomis”-Constanța. Este prezent în „Personalia” dicționar biobibliografic, Axenia Hogea, Constanța , ed. Ex Ponto, 2000
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
din presă referitoare la acestea -, te crucești cîți bani se duc pe comenzi de „garduri bordurate” sau altminteri stilizate ! Gospodarii blocurilor par a fi cuprinși și ei, uneori, de această febră a gardofiliei. Aflăm astfel din presă că „pri măria clujeană a primit 1.581 de solicitări de la asociațiile de locatari, dar pînă acum s-a ajuns abia la poziția 148”. Așa că cetățenii Clujului trebuie să stea la coadă la garduri. Semnalul l-a dat, ca de obicei, politicul, prin bătălia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-o. Oricum, maică-sa nu cedase. Obținusem și eu ceva bani, nu prea mulți, de la taică-meu și o așteptam pe Maria studiind anunțurile imobiliare. Maria a venit după câteva zile și ne-a anunțat că s-a prăbușit Caritasul clujean. V-am zis eu de la început că n-o să țină! Eu îmi aminteam însă că ea ne ademenise la Cluj, ea ne împuiase capul cu vile și piscine. Până una alta era de părere să ne punem banii la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sunt coerente și, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmează să predea, este necesară studierea programelor în ansamblul lor. 2. OBIECTIVE CADRU 1. CUNOAȘTEREA ȘI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII 7. BIBLIOGRAFIE 1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învățării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. 2. Cerghit, I., Metode de învățământ, E.D.P., București. 3. Ciolan, L. Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educațional, București, 2003. 4. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, E.D.P., București. 5. Ionescu, M. Învățarea bazată pe proiect, Editura Humanitas Educațional, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
de istorii, categorie a prozei scurte nu foarte încercată la noi, dar intrată la loc de cinste în literatura lumii odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în format electronic. Cea
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
august 1980, conducerea Academiei Române a decis (în 1975) ca cele trei Institute de istorie din subordine - București, Cluj și Iași - să realizeze, în cinstea evenimentului, tratate (compendii) de specialitate pentru țările socialiste din imediata vecinătate. Dacă pentru istoricii bucureșteni și clujeni, sarcina părea mai simplă, pentru ieșeni, cărora le revenea obligația de a elabora o Istorie a Rusiei și URSS, lucrurile erau mai complicate din motive lesne de înțeles. Responsabil al lucrării a fost desemnat Leonid Boicu, iar echipa constituită - din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dumitru Savu, medic. Urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Călimănești (1961-1973) și cursurile Facultății de Filologie, secția română- franceză, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvite în 1977. Lucrează ca redactor la „Tribuna”, făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
pe porțiuni, adevărata viața publică și secretă a teatrului național în a doua jumătate a secolului trecut. Politicul își permitea (în deceniile 6-9) o imixtiune dăunătoare în artă. Dacă n-ar fi tragice de-a dreptul, unele amintiri ale regizorului clujean ar putea părea, treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în '74, în casa lui Lazăr Vrabie!), l-a întrebat cu aroganță pe Mugur "cui folosește un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un testament artistic. Ion Vartic, Marta Petreu, Roxana Croitoru ș. a. ne-au oferit un volum cutremurător prin subtext (eroul lui Will dispare odată cu regizorul), dar și interesant prin propunerile, chinurile, dubiile, întristările, renunțările și efuziunile creatorului. Filmul devenirii importantei reprezentații clujene e seducător. Pentru spectatori, interpreți și alți oameni de teatru. O să punctez aici întîmplări, soluții, sfaturi, propuneri, idei care mi s-au părut antologice: Horatio ar trebui să fie... un cîine! (regizorul a renunțat foarte greu la idee!); Hamlet, Laertes
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Acum însă, se vede foarte clar că alta era cifra lui existențială și artistică: 22. Căci s-a născut într-o zi de 22 și a murit tot într-o zi de 22. Chiar și legătura lui specială cu teatrul clujean stă, în mod ciudat, sub semnul aceleiași cifre. Astfel, a fost numit director într-o zi de 22 iunie, data nașterii sale. După cum, reîntors în Național în ultimul lui an de viață, a început să lucreze la Hamlet din 22
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1998), Exploring Social Psychology, Allyn & Bacon, Boston. Baron, R., Byrne, D. (2000), Social Psychology, ed. a IX-a, Allyn & Bacon, Boston. Bateson, G. (1972), Steps to an Ecology of Mind, Ballantine, New York. Băban, A. (2002), Metodologia cercetării calitative, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Beck, A. (1988), Love is Never Enough, Penguin Books, Londra. Becker, G. (1991), A Treatise on the Family, Harvard University Press, Cambridge. Behrman, J., Pollak, R., Taubman, P. (1995), From Parents to Child: Intrahousehold Allocations and Intergenerational Relations in
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
prof. FLORIAN ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ. Elev al lui Wundt, la Leipzig, acesta a înființat, curînd după organizarea Universității românești, un institut de psihologie experimentală (1921), devenit, din anul următor, Institut de psihologie experimentală, comparată și aplicată. Printre multiplele aplicații ale psihologiei, profesorul clujean avea în vedere și școala; mai mult, el însuși a manifestat interes pentru această categorie de cercetări, publicînd Selecțiunea capacităților și orientarea profesională (1929) și Măsurarea inteligenței (1940). Totodată, a orientat activitatea unora din discipolii săi spre problemele educației. În
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pregătit realizarea operei fundamentale a lui D. Todoran Psihologia educației (1942) scriere de erudiție, în care s-au valorificat cele mai prestigioase cercetări experimentale din acest domeniu realizate în lume pînă în jurul anului 1940. Pornind de la concepția școlii psihologice clujene privind dezvoltarea ființei umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea, stimulat în efortul său creator de durerea pe care întregul popor o trăia în urma Dictatului de la Viena. Publică atunci Prolegomena
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o teză despre al patrulea discurs al lui Demostene. Membru al Școlii Române din Roma, cercetează aici, în 1924, manuscrise din arhiva Vaticanului, descoperind și publicând inedite ale istoricului bizantin Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
IRI, 2000. NARBY, Jeremy, Șarpele cosmic. ADN-ul și originile cunoașterii. Șamanii, stăpânii haosului, traducere de Irina Tudor Dumitrescu, București, Ed. Dao Psi, 2005. NEMETI, Irina, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. NOUGAYROL, J., Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]