7,311 matches
-
viziune a securității poate fi identificată și În discursuri despre anumite chestiuni considerate relevante acestei problematici, În dezbateri și, bineînțeles, În deciziile luate și implementate În acest sens. Este important să comparăm nivelul decizional cu cel declarativ pentru a observa coerența sau lipsa ei În discursul și practica securității. Desigur, locurile unde există o nepotrivire Între doctrină și practică sunt interesante pentru studiu, tocmai pentru că evidențiază o transformare sau, dimpotrivă, un refuz de a răspunde unei realități În evoluție constantă. Perspectiva
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
UE În ceea ce privește acțiunile sale din Balcanii de Vest după 1999 trebuie privită Însă mai degrabă ca o indicație generală pentru capacitatea Uniunii de a gestiona crize În alte zone. În timp ce este, fără Îndoială, adevărat că „din punct de vedere al coerenței și vizibilității, PESC, prin Înaltul reprezentant, a cunoscut o Îmbunătățire substanțială și Într-un timp foarte scurt” (Müller-Brandeck-Bocquet, 2002, p. 278), acțiunile PESC nu au fost neapărat și eficiente. De pildă, În Macedonia, În ciuda mobilizării unor resurse semnificative, procesul de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt greoaie, încărcate, ci în acela că nu poți să le citești oricând și oriunde. Ideal ar fi să le iei în mână în deplină liniște mentală și sufletească și să nu întrerupi lectura până la sfârșit. Detaliile contribuie imens la coerența ansamblului, nimic nu e așezat la întâmplare, personajele și întâmplările lor au adânci sensuri ce se dezvăluie prin corelații nuanțate. DANA DUMITRIU SCRIERI: Iarna Fimbul, București, 1968; ed. București, 1998; Pădurea și trei zile. Varianta scenelor, București, 1970; Dioptrele sau
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
intitulat Declinul metaforei, a stârnit vii dezbateri în epocă, prefigurând atitudini lirice ulterioare. „Intrată sub zodia facilității și desuetudinii”, spune autorul, metafora este un simplu „ornament”, un „element al stilului”, de care poezia poate să se lipsească fără pierderi majore. Coerența însăși a poeziei fiind „de tip metaforic”, efortul poetului trebuie îndreptat către asocierea contrastantă a cuvintelor, ale căror ciocniri „neașteptate” pot duce la efecte literare spectaculoase. După cum s-a remarcat însă (Mircea Martin), creația lui poetică, chiar și aceea ulterioară
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
mai fecund creator al generației sale” (N. Bagdasar), revendicat aproape în aceeași măsură de istoria literaturii și de cea a filosofiei românești, B. așază, consecvent, în miezul ideatic al studiilor pe care le publică dominanta metafizică, liniile viziunii etnic-creștine dând coerență teoriei și subtilitate interpretării. Eseurile lui B., răspândite în reviste, ilustrări, cum afirmă el însuși, ale unui „gen tipic pentru epoca modernă”, făcând tranziția „între filosofie și știință, pe de o parte, și poezie, pe de alta” (Despre eseu), sunt
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
vagă nostalgie după ceea ce ar fi putut să fie și nu a fost. Ca istoric și critic literar, a dat, prin volumul Dacii în conștiința romanticilor noștri (1979), un foarte serios și aprofundat studiu. Pe lângă originalitatea temei, impun bogăția informației, coerența construcției, rigoarea argumentației și, nu în ultimul rând, eleganța și percutanța stilului. Dominându-și subiectul, autoarea reușește nu doar un excelent expozeu al evoluției ideii de dacism (de la primii cronicari, trecând prin Școala Ardeleană, până la Eminescu), ci și o incitantă
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
pentru a regăsi societatea din afară, obligă condamnatul să părăsească această identitate colectivă pentru a se apropia de cea recomandată de personal, să-și piardă identitatea judiciară pentru a ajunge la o identitate conformă. El trebuie să-și demonstreze o coerență și o continuitate de sine (Le Caisine, 2000, pp. 80-85). Viața în închisoare implică o mare instabilitate a identității sociale a deținuților. ,,Gradul de asigurare al identității unei persoane depinde de un mediu stabil, apt să-i procure repere care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adolescenți americani au găsit o corelație de 0,88 între scoruri. În ceea ce privește consistența internă, adaptarea canadiană pentru limba franceză a stabilit un coeficient alfa-Cronbach standardizat de 0,95, iar prin aplicarea metodei înjumătățirii (split-half) s-a obținut un coeficient de coerență internă corectat cu formula Spearman-Brown de 0,96 (Charland, Coté, 1996). Pe lotul investigat de noi (N = 1.340 copii școlari - cu media de vârstă 13,80, SD = 0,64 - fete și băieți încadrați în 10 școli generale de pe raza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui Benedetto Croce privitoare la vârstele literaturii, ține să remarce că lirismul - „o caracteristică permanentă și strivitor dominantă” la români - ar putea fi o cauză în întârzierea genului romanesc la noi. Pentru B., creația e „un proces de asociere, de coerență și sinteză”; opera țâșnește dintr-o „apă interioară” și dă seamă de profunzimea și tensiunile acesteia, vibrațiile lăuntrice răsfrângându-se în „plastica formală” a scrierii. Câteva foiletoane sunt mai aspre și sancționează, bunăoară, fecunditatea comercială și „mecanica de flașnetă” a
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
o factură specială, îmbinând parabolicul și raportarea la circumstanțe controlabile, povestirile lui B. au un caracter destul de elaborat. Regimului aluziv al narațiunii i se adaugă o rețea densă de simboluri, de gesturi și apariții premonitorii, care conferă volumelor autorului o coerență obișnuită mai curând în cazul unor construcții romanești. Unitare prin atmosfera crepusculară pe care o evocă, textele parabolice din volumul Luna și tramvaiul 5 (1994) pot fi citite ca o utopie negativă. Drumul personajelor spre un Enad încremenit într-un
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
deficitar; b) absența unor indicatori de performanță și a unui sistem de monitorizare și centralizare a datelor; c) parteneriat insuficient structurat al instituțiilor guvernamentale și nonguvernamentale, în derularea programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri; d) lipsă de coerență în conștientizarea societății românești cu privire la consumul și abuzul de droguri; e) capacitatea redusă a instituțiilor românești și autorităților abilitate de a interveni pentru reducerea criminalității; f) absența unor specialiști pregătiți, care să poată acționa dintr-o perspectivă interdisciplinară. II. Obiective
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care îi conferă unitate este una expresionistă, discursiv enunțată în subtitlu - Oameni cari se pregătesc de moarte din cea dintâi zi a vieții - și apoi susținută, pornind de la selectarea mediilor și privirea necruțătoare, tentată să deformeze până la grotesc lipsa de coerență și sens a celor care se perindă printr-un oraș al desfrânării paroxistice. Gustul amar al propriilor experiențe îl împinge pe erou către o perspectivă sumbră. Pablo Ghilgal este însemnat de natură cu o cocoașă; cocoașa poate fi interpretată și
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.), definind un „foarte înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură însușirile volumului următor
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
organe, contribuind la îndeplinirea unei funcții fundamentale a organului. O grupare de organe formează un sistem sau un aparat. ORGANIZARE (de la organiza < fr. organiser, cf. it. organizzare)- Structurarea și integrarea diferitelor componente ale procesului de recuperare pentru a-i asigura coerență și unitate. În cadrul procesului de recuperare, se pornește de la un nivel inițial și se ajunge treptat la un anumit grad de refacere a potențialului motric și psihomotric, într-un anumit interval relativ de timp. Este absolut necesară stabilirea coeficienților de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mereu oscilantă. În marile povești însă, în Povestea lui Harap-Alb îndeosebi, procedeul este contrar, operându-se în mod curent extracția din mit a unor "funcții sau acțiuni constante" (V.I.Propp), a unor motive și personaje, pe care le pune în coerență, într-o operă literară cu tentă puternică de originalitate, creație exclusivă a lui Ion Creangă. Expedițiile lui Harap-Alb, asociat cu tovarăși năzdrăvani, fac trimitere la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
prefecturii județului Constanța, prin care se anunța faptul că "domnul Luca Ionescu, actual secretar general al ministerului de Interne, este numit în funcțiunea de prefect al acelui județ în locul domnului D. Quintescu, transferat"2004. Instabilitatea guvernamentală conducea, inevitabil, la lipsa coerenței și continuității în politicile administrative, fapt remarcat și criticat de către presa locală din Constanța și Tulcea. Astfel, la 29 iunie 1897, săptămânalul Constanța publica un articol dedicat acestui subiect sub titlul "Nestabilitatea prefecților"2005. În cuprinsul acestui articol se făcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sau dacă dorim să-l imităm pe acest străin)“, vom vedea că 134 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 130. dejucăm frecvent - și cu oarecare voioșie - unele reguli ale lim bii vorbite. În consecință, există destule situații în care normele de coerență sunt intenționat suspendate. Acest lucru se întâmplă mai ales când „finalitatea particulară a discursului prevalează în raport cu normele competenței elocuționale“. Iar ceea ce apare absurd la un nivel al limbii poate să fie limpede și relevant la un alt nivel. De regulă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Goethe nu spune că auriul este verde, ci că lucrul simbolizat prin «auriu» are calitățile a ceea ce este simbolizat prin «verde» (și de culoarea verde ca atare). El nu vorbește despre culorile din realitate, ci prin intermediul culorilor utilizate ca simboluri: coerența poetică privește nivelul «sensului», nu nivelul semnificatului și al desemnării.“<ref id="132">Ibidem, p. 274.</ref> Iar nivelul sensului - sau al nonsensului, dacă privim altfel același lucru - cunoaște moduri variate, poetic și ludic, moral, me tafizic, religios etc. Trebuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele norme de coerență în actul de vorbire? Apoi, este posibilă exprimarea a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva situații care, cel puțin din punct de vedere lingvistic, sunt perfect
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva situații care, cel puțin din punct de vedere lingvistic, sunt perfect legitime. Anume, „suspendarea metaforică [a unor norme de coerență], suspendarea metalingvistică și cea care se poate numi extravagantă“<ref id="134">Ibidem, pp. 273-274.</ref>. Primul caz privește folosirea me taforică a limbajului, „proprie atât poeziei, cât și anumitor tipuri de glume sau jocuri de cuvinte“. Al doilea se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
absurd“. Exact aici ar inter veni o diferență esențială între lingvist și logician. Anume, lingvistul admite ușor cazurile extravagante, socotind că ab 136 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE sur dul poate fi gândit și exprimat. Ceea ce-l interesează este doar coerența între gândirea absurdă și expresia sa. Logicianul, în schimb, nu ar accepta deloc așa ceva, căci pretinde un alt gen de coerență, mai sever, așa cum este cea dintre gândire și obiectul acesteia. Pretinde ca obiectul gândirii să nu fie contradictoriu, imposibil
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ab 136 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE sur dul poate fi gândit și exprimat. Ceea ce-l interesează este doar coerența între gândirea absurdă și expresia sa. Logicianul, în schimb, nu ar accepta deloc așa ceva, căci pretinde un alt gen de coerență, mai sever, așa cum este cea dintre gândire și obiectul acesteia. Pretinde ca obiectul gândirii să nu fie contradictoriu, imposibil („cerc pătrat“, „teorie gri“). A acuza pe cineva că vrea neapărat să se exprime extravagant înseamnă a vorbi cu vocea logicianului
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o acoladă excentrică. Vorbitorul se poate lăsa atras de această po sibilitate, urmând o cale ce ține deopotrivă de propria sa libertate și de cea a limbii vorbite. Aș reține faptul că sunt în joc cel puțin două forme de coerență, una între gândire și obiectul ei și o alta între gândire și expresia ei. Când lipsește cea dintâi, logicianul se revoltă ime diat, energic și cu voce tare. Vecinul său, gramaticianul, tace și zâmbește în fața unor propoziții absurde. Nu doar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
absurdul poate fi exprimat, ceea ce înseamnă că există atât un mod de a exprima cele absurde, cât și un mod absurd de exprimare. Coșeriu îndrăznește să folosească expresia „gândire absurdă“ („lingvistul admite și suspendarea «extravagantă» [...], cu condiția să existe o coerență între gândirea absurdă și expresia sa“), ceea ce pentru un logician este un nonsens. Am putea înțelege de aici că, sub anumite intenții, precum cea simbolică sau cea ludică, gândirea asumă pentru sine locul celor absurde. Absurde - din ce punct de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
locul celor absurde. Absurde - din ce punct de vedere? Nu mă voi opri acum la această chestiune, deși ar putea procura multe surprize celui care ș i-ar petrece puțin timp cu ea. Observ doar că transgresarea unor norme de coerență duce la apariții imprevizibile ale nonsensului. Iar acest lucru nu se restrânge niciodată la sfera poeziei sau a artelor în genere. Așadar, dorința de a da expresie celor absurde nu a fost niciodată periferică. Ea trebuie recunoscută ca atare, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]