2,322 matches
-
domnitorul Grigore Ghica a împrejmuit parțial terenul cu un grilaj de fier. În același an s-au aprobat 526 lei și 16 parale pentru plantarea de flori (o sumă importantă la acea vreme), ridicându-se în parc un "„bufet de cofetărie”" și un pavilion muzical. Grădinarul Wilhelm Rach a solicitat în plus 2.000 de butași de trandafir și 2.000 de arbuști de liliac. Totodată, aleile au fost îndreptate "„după un plan mai nou”", întemeindu-se și bulevardul sau "„gradina
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Pivnițele istorice ale pieții, renovate de curând; deasupra lor, la suprafață, domină "Marktsäule" (coloana pieții), făcută din piatră roșie masivă, frumos sculptată, nu foarte înaltă. Wilhelmstraße este o stradă cu numeroase clădiri frumoase, adăpostind pe o parte a ei restaurante, cofetării, hoteluri, galerii și prăvălii elegante, și învecinându-se cu parcul orășenesc "Warmer Damm" pe cealaltă parte a străzii. Tot aici se mai găsesc: unul dintre cele 3 muzee ale Landului Hessa (celelalte două se află în orașele Darmstadt și Kassel
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
mai vechi, locuite de călugării paulini. În conformitate cu planurile de reabilitare și introducere în circuitul turistic al cetății orădene, aici va lua ființă un centru european, în zona de est, cu spații de informare/prezentare și trei centre gastronomice specifice: cafenea, cofetărie și restaurant, iar în zona de vest cu atelier pentru prelucrarea metalelor, atelier de tâmplărie și mobilier, atelier lăcătușerie, atelier de olărit, atelier de sticlărie, anticariat, magazin de antichități, grupuri sanitare și punct termic - 1.809,25 metri pătrați restaurați
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
Vioara — o pasiune de o viață", precum și Secția de Etnografie a Muzeului Satului Bănățean. După reabilitare, timp de 5 ani condițiile finanțării au stipulat obligația utilizării complexului în special pentru activități culturale, activitățile de alimentație publică fiind limitate la cafenele, cofetării și vinoteci, discoteca urmând să fie transformată într-un centru de pregătire pentru tineret. După cucerirea în octombrie 1716 a cetății Timișoara de către armata habsburgică sub conducerea lui Eugen de Savoia s-a constatat că fortificațiile turcești nu puteau face
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
din partea Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Până acum, tichetul de masă a avut următoarele valori nominale: Cu tichete de masă, beneficiarii pot plăti masa zilnică sau pot achiziționa produse alimentare dintr-o rețea vastă de rețele afiliate: restaurante, fast-food, cofetării, supermarketuri, hypermarketuri. Angajatorii vor putea putea acorda tichete de masă în format electronic, sub forma unor carduri tip portofel electronic, în conformitate cu Legea nr. 291/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicata în
Sodexo România () [Corola-website/Science/309011_a_310340]
-
au precedat în aceste locuri începe la mijlocul anilor 1800. Întregul domeniu purta numele Bragadiru, si a fost fondat de omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru. Născut în anul 1842, Dumitru Marinescu și-a început ucenicia la o vârstă fragedă în cofetăria și racheria negustorului "Iancu Ștefănescu". Deosebit de harnic, cinstit și inteligent, Dumitru Marinescu a fost luat în tovărășie, iar în 1866 Iancu Ștefănescu îi și lasă negoțul sau. Lărgindu-și comerțul, în anii următori a luat în arendă mai multe fabrici
Palatul Bragadiru () [Corola-website/Science/309478_a_310807]
-
Aici muncesc circa 670 angajați. După privatizare fabrica a devenit societate cu răspundere limitată „Ghindești-Cristal”. Asigurarea materială a fabricii este efectuată de furnizorii din Moldova și Ucraina. Pe piața internă consumatorii de bază sunt întreprinderile de conserve, vinificație, produse de cofetărie, etc. Pe piața externă producția de zahăr este exportată în România și Rusia. În anul 2003 au fost prelucrate 937,9 mii tone de sfeclă de zahăr și s-au produs 11,5 mii tone de zahăr. De asemenea la
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
Bucuria SA este o companie producătoare de patiserie și cofetărie (dulciuri, biscuiți, etc) care activează în Chișinău, Republica Moldova. A fost fondată în septembrie 1946. Este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie zaharoase, ciocolatei și produselor de ciocolată. Produce de asemenea produse de
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
Bucuria SA este o companie producătoare de patiserie și cofetărie (dulciuri, biscuiți, etc) care activează în Chișinău, Republica Moldova. A fost fondată în septembrie 1946. Este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie zaharoase, ciocolatei și produselor de ciocolată. Produce de asemenea produse de cofetărie făinoase (vafele și biscuiți). Asortimentul producției depășește 450 de denumiri. Se estimează că întreprinderea produce 90% din volumul producției de bomboane din țară. Anul fondării este considerat 1946
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
dulciuri, biscuiți, etc) care activează în Chișinău, Republica Moldova. A fost fondată în septembrie 1946. Este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie zaharoase, ciocolatei și produselor de ciocolată. Produce de asemenea produse de cofetărie făinoase (vafele și biscuiți). Asortimentul producției depășește 450 de denumiri. Se estimează că întreprinderea produce 90% din volumul producției de bomboane din țară. Anul fondării este considerat 1946, când a fost deschisă fabrica de cofetărie nr. 1 din Chișinău. Anul
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
Produce de asemenea produse de cofetărie făinoase (vafele și biscuiți). Asortimentul producției depășește 450 de denumiri. Se estimează că întreprinderea produce 90% din volumul producției de bomboane din țară. Anul fondării este considerat 1946, când a fost deschisă fabrica de cofetărie nr. 1 din Chișinău. Anul 1946 este marcat în istoria țării noastre de ordonanța Sovietului de Miniștri al republicii privind modernizarea și lansarea producției la Fabrica Nr. 1 din Chișinău, fondată în baza fostelor întreprinderi rudimentare. Va trece foarte puțin
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
capacitate de 14 tone pe zi). În anul 1955 fabrica producea 7,5 tone de bomboane și 4,5 tone de ciocolată pe zi. Către anul 1986 capacitățile de producere au ajuns la 42 mii de tone de produse de cofetărie pe an. În 1955 denumirea fabricii a fost schimbată în Fabrica de cofetărie și macaroane, iar peste șapte ani, în 1962, la denumirea în cauză este adăugat un nou nume - „Bucuria”. În 1977 „Bucuria” capătă statutul de întreprindere de cercetare
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
tone de bomboane și 4,5 tone de ciocolată pe zi. Către anul 1986 capacitățile de producere au ajuns la 42 mii de tone de produse de cofetărie pe an. În 1955 denumirea fabricii a fost schimbată în Fabrica de cofetărie și macaroane, iar peste șapte ani, în 1962, la denumirea în cauză este adăugat un nou nume - „Bucuria”. În 1977 „Bucuria” capătă statutul de întreprindere de cercetare și experimentare. Aceasta a avut loc datorită implementării active în procesul de producere
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
de întreprindere de cercetare și experimentare. Aceasta a avut loc datorită implementării active în procesul de producere a tipurilor ne tradiționale de materie primă. Către anul 1986 capacitățile de producere au ajuns la 42 mii de tone de produse de cofetărie pe an. Timp de mulți ani fabrica, din motive clare, a existat ca întreprindere de stat, iar în septembrie 1991 a devenit întreprindere de arendă. La 28 septembrie 1992, prin acord cu colectivul de muncă și în conformitate cu Legea Republicii Moldova „Privind
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
acțiuni de tip deschis cu formă privată a capitalului. Structura producerii SA „Bucuria” constă din secții de producere, filiale cu volum propriu de producere, echipament special. În prezent SA „Bucuria” este cea mai mare întreprindere specializată în fabricarea producției de cofetărie. Volumul de producere constituie aproape 90 de procente din volumul producției de bomboane din Republica Moldova. La fabrică sunt instalate linii automatizate, semi-automatizate, linii de flux mecanizate. Producția întreprinderii corespunde cerințelor standardului internațional și НААСР - , sunt certificate de Organul European de
Bucuria (companie) () [Corola-website/Science/306289_a_307618]
-
și Cioflec. Localurile deveniseră și ele desuete și au fost abandonate pentru altele mai noi. Cafeneaua turcească nu-și mai avea niciun rost; chiar la sfârșitul secolului XIX nu mai existau nici măcar nostalgici care să fumeze narghilea. Restaurantul, cafeneaua și cofetăria nu mai erau la modă și locul de întâlnire devenise Capșa. În pasaj, locul lor le-a fost luat, încetul cu încetul de unități comerciale mai modeste. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
au făcut cruce și au zis să nu mai vadă picior de Nikita pe acolo”. Apoi a urmat fotografierea. După ce s-a liniștit, ea s-a internat în spital (din care s-a externat câteva ore pentru a merge la cofetărie) și, pe 25 mai 2009, asistată la naștere de Bogdan Marinescu, doctorul Andreei Marin, la maternitatea Giulești, a dat naștere unei fetițe sănătoase de 3 kg și jumătate, care a primit de la medici nota 10. Nikita a declarat apoi într-
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
foarte specializate, după rețete din bucătăriile diferitelor culturi. Unele restaurante sunt integrate în servicii mai complexe, ca hoteluri, aeroporturi, universități. ele clasice sunt acele tipuri de restaurante, care oferă consumatorilor o gamă variată de preparate culinare de bucătărie, produse de cofetărie - patiserie, precum și băuturi alcoolice și nealcoolice. ul clasic oferă consumatorilor meniuri variate, acoperind toată gama de produse ce formează cele trei mese principale ale zilei: micul dejun, dejunul și cina. Restaurantele cu specific sunt acele unități gastronomice de profil, care
Restaurant () [Corola-website/Science/313836_a_315165]
-
Cofetăria este un local în care se fabrică, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc). Persoana care lucrează în cofetărie se numește cofetar. În mare parte, produsele unei cofetării au ca ingredient principal zahărul. Însă, procedeele moderne de
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
Cofetăria este un local în care se fabrică, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc). Persoana care lucrează în cofetărie se numește cofetar. În mare parte, produsele unei cofetării au ca ingredient principal zahărul. Însă, procedeele moderne de fabricație a produselor din cofetării poate conține și îndulcitori, zaharuri artificiale sau coloranți alimentari. Cuvintele „bomboană” (America de Nord), „dulciuri” (Marea Britanie și Irlanda) și
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
Cofetăria este un local în care se fabrică, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc). Persoana care lucrează în cofetărie se numește cofetar. În mare parte, produsele unei cofetării au ca ingredient principal zahărul. Însă, procedeele moderne de fabricație a produselor din cofetării poate conține și îndulcitori, zaharuri artificiale sau coloranți alimentari. Cuvintele „bomboană” (America de Nord), „dulciuri” (Marea Britanie și Irlanda) și „acadea” (Australia și Noua Zeelandă) sunt folosite pentru a desemna
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
care se fabrică, se consumă și se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, înghețată etc). Persoana care lucrează în cofetărie se numește cofetar. În mare parte, produsele unei cofetării au ca ingredient principal zahărul. Însă, procedeele moderne de fabricație a produselor din cofetării poate conține și îndulcitori, zaharuri artificiale sau coloranți alimentari. Cuvintele „bomboană” (America de Nord), „dulciuri” (Marea Britanie și Irlanda) și „acadea” (Australia și Noua Zeelandă) sunt folosite pentru a desemna o mare varietate de produse de cofetărie. În general, produsele dulci sunt oarecum scăzute
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
procedeele moderne de fabricație a produselor din cofetării poate conține și îndulcitori, zaharuri artificiale sau coloranți alimentari. Cuvintele „bomboană” (America de Nord), „dulciuri” (Marea Britanie și Irlanda) și „acadea” (Australia și Noua Zeelandă) sunt folosite pentru a desemna o mare varietate de produse de cofetărie. În general, produsele dulci sunt oarecum scăzute în micronutrienți, dar bogate în calorii. În trecut, s-a inventat un anumit tip de ciocolată, specială pentru militari, astfel încât aceasta să furnizeze o sursă mare de energie alimentară. Produsele unei cofetării includ
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
de cofetărie. În general, produsele dulci sunt oarecum scăzute în micronutrienți, dar bogate în calorii. În trecut, s-a inventat un anumit tip de ciocolată, specială pentru militari, astfel încât aceasta să furnizeze o sursă mare de energie alimentară. Produsele unei cofetării includ dulciuri, acadele, bomboane, ciocolată și alte alimente cu gust dulce. Cu toate acestea, produse ca prăjituri, biscuiți sau budinci nu constituie, de exemplu, în Anglia, produsele unei cofetării. Vorbitorii de limbă engleză nu se referă la produsele ce se
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
aceasta să furnizeze o sursă mare de energie alimentară. Produsele unei cofetării includ dulciuri, acadele, bomboane, ciocolată și alte alimente cu gust dulce. Cu toate acestea, produse ca prăjituri, biscuiți sau budinci nu constituie, de exemplu, în Anglia, produsele unei cofetării. Vorbitorii de limbă engleză nu se referă la produsele ce se consumă cu ajutorul tacâmurilor când fac referire la produsele unei cofetării. În schimb, în România și în alte țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]