3,570 matches
-
Montreal, Canada; Universitățile din Hanovra, Sttuttgart și Karlsruhe din Germania; Institutul Superior Tehnic Lisabona, Portugalia. A fost expert evaluator CNCSIS și membru în comitetele editoriale ale unor prestigioase reviste științifice din țară și străinătate. Lucrările sale, prezentate în sesiuni, simpozioane, colocvii și congrese (interne sau internaționale), s-au bucurat de aprecieri și succese în universități prestigioase din Anglia, Franța, Germania, Italia, Japonia, Austria, SUA, Spania și Portugalia. În plină afirmare a capacității sale didactice și științifice, prof. univ. dr. ing. Victor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
reproiectându-l într-o viziune de reflex milenaristo-distopic. Sub pretextul că dorește să rezolve un paradox al societății moderne, „de ce oamenii trăiesc mai puțin, dar în număr tot mai mare ?”, Caragiale convoacă diverse instanțe epistemice, dar nu de maniera unui real colocviu științific - este vorba de un articol de ziar - , ci prin vulgatele lor, prin literatura de popularizare științifică, demnă de multe ori de a prefața intrarea într-un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Profesorul aprobă. Cu toate că scăpasem prilejul de a mă remarca și gloria răspunsului exact trecuse asupra altuia, m-am simțit multă vreme mândru că am știut la cine se gândise Vianu când îl evocase pe cel mai mare poet al suferinței. Colocviul de literatură universală pe care l-am dat cu Tudor Vianu, la sfârșitul anului II, în mai 1957, s-a nimerit să cadă în ziua înmormântării lui Bacovia. Profesorul venise la examen, probabil, chiar de la cimitir; era îmbrăcat complet în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
demnă de cruțare ca oricând; din mantia melancoliei sale obișnuite (o melancolie a profunzimii neînțelese, aș zice) armele ironiei și ale sarcasmului (totuși benign) fură scoase în acea zi de mai multe ori pentru a ne pedepsi neștiința. După terminarea colocviului, am rămas împreună cu câțiva colegi, la intrarea facultății, în stradă; pe când mai stăteam de vorbă, profesorul ieși și el, însoțit de cineva sau de mai mulți (nu-mi amintesc chiar bine amănuntul) și, văzându-ne, își scoase pălăria (de asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a lor de-a mă înconjura cu un cerc de căldură, de iubire, pentru că au intuit cât de greu îmi este să revăd acest oraș al iubirii mele. Vom călători cu trenul la Beuvry, unde se ține micul festival și colocviul, cu mulți scriitori români și străini. George Astaloș ne-a invitat și a făcut antologia poeziei române în felul lui special. Parisul mă fascinează datorită luminii lui - parcă ar fi luminat de alt soare, al rațiunii, al vorbirii clare, al
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În schimbul acestor „atenții” primeam subiectele de pe biletele de la examenul oral. Mergeam și la cursurile care, cu excepția celor ce se refereau strict la munca de partid, erau captivante, iar unii colegi aveau cunoștințe temeinice de literatură, istorie, filosofie și politică externă. Colocviile erau interesante, iar întrebările cât se poate de îndrăznețe. Auzeam lucruri despre care nici nu ne-ar fi trecut prin minte vreodată, iar biblioteca, unde, începând din anul doi puteai studia cărți rare, presa străină, limbi străine, îți era de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a luat o iconiță mică pe carton cu chipul Mântuitorului și mi-a dat-o. Apoi, a închis fără zgomot ușa fișetului. Acum poți să pleci, mi-a spus și a descuiat ușa. Am plecat confuză spre sala unde aveam colocviu după-amiază. Uitasem complet de geanta pentru care venisem în cabinetul profesorului. Peste câteva zile ne-am întâlnit prin curtea Academiei. Domnule profesor, dumneavoastră sunteți un om credincios? 162 Da, sunt credincios și merg la biserică. Tatăl meu a fost preot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Ștefania Isac), Transnistria (Prof. N. Pogolșa), Basarabia (Prof. E. Dediu, ministrul mediului). La 31 august membrii societății au participat la festivitățile organizate În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În perioada 2 - 7 septembrie s-a desfășurat la Varna, Bulgaria, Colocviul Uniunii Medicale Balcanice. Referatul prezentat de Dr. Vlad Bejan cu tema de etnoecologie s-a Încheiat printr-o propunere de rezoluție adresată guvernelor statelor balcanice de a acorda drepturi minorităților existente pe teritoriul lor În corespundere cu cerințele Drepturilor Omului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sărbătoririi a 120 de ani de la premierea la Montpellier a poeziei „Cântecul Gintei Latine”. Spectacol ansamblul artistic din Cornești - Basarabia. 28-30.V Ne-a vizitat un grup de elevi de la liceul „C. Stere” din orașul Soroca. 2.VI Participare la Colocviul „Voces” desfășurat la muzeul M. Eminescu din parcul Copou. Buletinul „Ginta Latină”, publicație trimestrială Începe să apară În formă de ziar, sub titlul „Curierul Ginta Latină”. 9-12.VI Reorganizarea Secției de Tineret și a formațiunii Cercetașii Naturii. 14.VI Audiență
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
strategii destinate comunităților românești; realizează și acordă consultanță și sprijin financiar pentru elaborarea de studii, cercetări și monografii În zonele locuite de români de pe teritoriul altor state; editează sau sprijină editarea unor publicații pentru și despre comunități; inițiază și organizează colocvii, dezbateri, simpozioane, colaborează cu mass-media; inițiază, organizează sau sprijină acțiuni considerate necesare și oportune pentru realizarea obiectivelor prezentate În Programul de Guvernare. Deocamdată prevederile menționate nu sunt Însă viabile cel puțin În ceea ce privește demersurile Societății „Ginta Latină”. În ultimii trei ani
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dezbaterea „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”. Cu acel prilej, Mihaela Miroiu și-a lansat cartea Neprețuitele femei. Publicistică feministă, apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego. Publicistică”, volum prezentat recent în Observator cultural (nr. 329, 13-19 iulie 2006). Tot la colocviul amintit, Ștefania Mihăilescu a primit premiul pentru cercetarea mișcării românești pentru drepturile femeilor. Dezbaterea a fost o bună ocazie pentru a evalua situația feminismului românesc din perspectiva impactului în opinia publică. A doua zi, joi, 12 octombrie, am vizitat-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Pastramă”. Mă vizita o fetiță de aceeași vârstă dar mult mai isteață decât mine, care știa tot ce se petrece în mahala. Trecea strada de la casa de peste drum până pe trotuarul nostru, ca să conversăm printre ostrețele gardului. În timpul unui astfel de colocviu a trecut pe lângă ea o șătrăriță care a prins-o în brațe și a dat să fugă cu dânsa. Pe vremea aceea lăieții obișnuiau să fure copii. Fetița însă nu se lăsă, țipa și da din mâini, izbind-o atât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
niciodată, reușind astfel să ne inhibe. Își propunea de fiecare dată să fixeze noile cunoștințe asimilate la sfârșitul lucrărilor practice. Întrebările cădeau însă ca niște ciocane pe ilău, iar răspunsurile așteptate cu greu apăreau deoarece eram inhibați. Când am pregătit colocviul la lucrările practice și am citit schemele făcute pe caietul de lucrări practice am rămas surprins să constat cât de bine erau precizate noțiunile și cât de clar puteau fi urmărite în schemele realizate în timpul lucrărilor practice. Mă bucur că
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Calabria o bună, ba chiar, o inteligență vivace. Aș spune că era o inteligență distinctă; o deduc din conversațiile la care am asistat și din scrisorile pe care le scria Episcopului, Excelența Sa Mons. Girolamo Cardinale care îmi spunea că din colocviile pe care le-a avut cu don Calabria își făcuse ideea unui bărbat la curent cu studiile religioase de actualitate». Don Carlo Sempreboni pspd, ne revelează alte subtilități: «Obișnuia să citească opere de spiritualitate, precum cele ale Pr. Faber, Pr.
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prea plăcut. Oratoria sa era sărăcăcioasă, dar esențială. Caracteristică este și intercalarea plictisitoare «priviți și vedeți», pe care o repeta în timpul predicilor sale. Dar cine reușea să depășească repulsia pe care o inspira prima impresie și putea să aibă un colocviu cu el, își dădea seama îndată că, sub acea scoarță exterioară brută, se ascundea un suflet înțelegător, o inteligență vie și intuitivă care pătrundea în substanța lucrurilor, un om care poseda darul introspecției. În cadrul direcțiunii spirituale ori a spovezii era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ale Divinei Providențe. Și a cerut să fie admisă. S-a înfățișat la don Calabria, îmbrăcată cu stil și eleganță, gătită cu pălărioară și umbreluță de soare. Don Calabria - el este cel care va povesti aceasta surorilor -, după un scurt colocviu, îi spuse: «Domnișoară, aș avea nevoie de niște lemne; luați 10 „schèi“ [monede], și mergeți să-mi aduceți lemne». Iar ea s-a supus cu simplitate și naturalețe. S-a întors acasă, aducând sub braț «du stisseti di legna (două
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iar don Giovanni făcea același lucru pentru «episcopul său». Monseniorul Cardinale îi împărtășea amicului său bucuriile și durerile, preocupările și satisfacțiile vieții sale familiare, știind bine să distingă ceea ce privea oficiul de păstor de ceea ce îl atingea personal. Dar în colocviile private îi destăinuia și problemele fierbinți și delicate, care se puteau rezolva prin caritate. Don Calabria, la rândul său, îi comunica episcopului chiar și cele mai mici lucruri și inițiativele spirituale care se desfășurau în Casă. Prezenta noutățile Operei, cerându
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a primit în abația de la Maguzzano pe mitropolitul Visarion Puiu, al Bisericii Ortodoxe Române, fugit din patrie după sosirea la putere a comunismului. L-a primit ca pe un dar al lui Dumnezeu și adesea se întâlnea cu el în colocvii fraterne și în rugăciune. În aceiași abație, în timpul războiului, a primit un baron german. Acesta, întors în Germania, a simțit dorința puternică de a se face catolic. Reîntors în Italia, a primit botezul, mirul și împărtășania din mâinile episcopului de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mi-au spus, pentru că aici, nimeni nu mai înjură“. În acea împrejurare, unul singur a refuzat să se apropie de sacramente. Era un „dur“, care crea probleme tovarășilor și agenților de pază. Am încercat să-l conving să ceară un colocviu cu don Calabria. A acceptat, lingușit de întâlnirea pe care el o prevedea victorioasă. Poate că voia să demonstreze tuturor că nimeni nu-l putea mișca din propunerile sale. A avut un colocviu cu don Calabria. S-a destăinuit sincer
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încercat să-l conving să ceară un colocviu cu don Calabria. A acceptat, lingușit de întâlnirea pe care el o prevedea victorioasă. Poate că voia să demonstreze tuturor că nimeni nu-l putea mișca din propunerile sale. A avut un colocviu cu don Calabria. S-a destăinuit sincer. A spus că era fiul unui alcoolizat și al unei prostituate. Copilăria sa a fost tristă și tragică. A fugit din infernul familiei sale, a început să lucreze, dar frecventarea unor companii nerecomandate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
septembrie 1947, părintele Lombardi se găsea la Verona. A ținut o serie de conferințe pentru a propaga «Cruciada Bunătății»: o mobilizare generală pentru redeșteptarea spirituală a conștiințelor, în vederea nașterii unei societăți după inima lui Isus. A cerut să aibă un colocviu cu don Calabria. A voit să-i expună ideile sale și să primească câteva sfaturi de la el. Așadar, întâlnirea dintre cei doi preoți este prezentată în cartea Il microfono di Dio de Giancarlo Zizola. «Părintele Lombardi știe cât de preocupat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gemene, care să aibă același spirit. Eu m-am gândit la 12 persoane: și vor merge până la marginile pământului. Vor fi apostolii acestei noi epoci. Ce splendoare vom vedea când se va manifesta Isus definitiv!...». Și părintele Lombardi, după aceste colocvii, se grăbește să-și fixeze într-un caiet ideile și sugestiile pe care don Calabria i le-a prezentat: suprimări de nume, titluri, demnități, exprimări pompoase, ceremoniale anacronistice, necesitatea de a coborî în mijlocul poporului etc. «E mai bine să facem
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și era plin de zel apostolic. Sfătuit de părintele său spiritual, s-a dus la Verona pentru a-i cere sfat lui don Calabria. Nu-l găsește. Atunci decide să-i scrie o scrisoare, cerându-i o programare pentru un colocviu, fără a-i revela motivul. Două zile mai târziu, pe 18 februarie 1941, don Calabria merge să-l întâlnească și îi vorbește cu o anumită confidență ca și cum l-ar fi cunoscut dintotdeauna. Don Ottorino încearcă să-l convingă pe don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-l revadă pe cardinalul Schuster. Ar fi voit să meargă să-l viziteze la Milano. Dar a venit cardinalul personal la Verona, la 2 octombrie 1950, ca să-l viziteze. Întâlnirea dintre cei doi preoți sfinți a fost emoționantă. După colocviul cu don Calabria, cardinalul Schuster spuse preoților Operei: Cred că în aceste suferințe ale lui don Calabria e mâna lui Dumnezeu. Când vrea să folosească un suflet, îl strivește... Cred că pot aplica fragmentul din Isaia, 53,10...». Se referă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria era un mare sfânt. Monseniorul Giuseppe Chiot cu prilejul comemorării a 30 de zile (trigesimo; obicei italienesc) de la moartea sa, ne descrie ultima vizită făcută marelui și frățescului prieten, don Calabria, într-una din ultimele zile ale vieții sale. «Colocviul nostru a fost scurt pentru că bolnavul era epuizat, în ochi era ca stins, în trup descarnat. Ne-am amintit lucruri de altădată. Pe linia melancolică a vremii a venit la noi mama, când, cu simplitate, l-a numărat printre copiii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]