2,714 matches
-
Portugalia în fața unui ultimatum umilitor, la 11 ianuarie 1890, cerând imediata retragere a forțelor portugheze din coloniile Chire, Mashona și Makokolo. Ultimatumul, pe care guvernul de la Lisabona n-a îndrăznit să-l înfrunte, pentru a nu juca însăși existența imperiului colonial, a făcut o profundă impresie în toată țara. Vom reveni îndată asupra acestui eveniment, care a fost hotărâtor pentru următorii douăzeci de ani ai istoriei portugheze. Dar, în legătură cu ultimatumul englez - al celei mai vechi aliate pe care o avea Portugalia
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Albion nu ar fi provocat nici un fel de criză în Anglia, Portugalia reprezentând abia a 164-a parte din exportul britanic. Lucrurile acestea le înțelege, cel dintâi, Don Carlos. Singura posibilitate pentru Portugalia de a-și salva și asigura imperiul colonial este colaborarea cu Anglia. Geografia are, în această privință, primul și ultimul cuvânt. Anglia uită peste noapte alianța seculară cu Portugalia; Anglia încurajează triburile africane într-o atitudine ostilă Portugaliei; Anglia încheie cu Germania un tratat secret pentru împărțirea coloniilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la sfârșitul secolului XIX, Portugalia nu mai reprezenta nimic - nici ca forță militară, nici ca putere maritimă, nici ca prestigiu economic, social și politic, - în timp ce Anglia era în apogeul ascensiunii sale și punea ultimele pietre la cel mai grandios edificiu colonial care existase vreodată în istorie. Acestea erau roadele a două veacuri de nenoroc, de somnolență, lupte civile, liberalism și dispreț al tradiției orgolioase din secolele XV-XVI. Nu rămânea altceva de făcut decât supunerea totală în fața Angliei. Ceea ce Don Carlos se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În Boletim da Facultate de Direito tipărește, până în 1919, câteva articole importante: "Pe ce valoare se calculează contribuția de înregistrare cu titlu oneros", "Despre non-retroactivitatea legilor în materie fiscală", "Competența tribunalelor Contenciosului și echivalarea valorilor în contribuția înregistrării", "Contribuția întreprinderilor coloniale agricole". În Revista de Legislacîo e Jurisprudencia scrie despre " Tehnica impunerii moderne" "Dreptul fiscal", și altele. În câțiva ani ajunge cunoscut în mediile financiare și economice portugheze. Dar nu această operă științifică îl face iubit și căutat de studenții săi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dans son oeuvre (Paris-Coimbra, 1923; cea mai bună monografie critică asupra poetului). CAPITOLUL III Pentru istoria coloniilor portugheze: Manuel Murias, Historia breve da colonizaçao portuguesa (Lisboa, 1940; publicată, 1941); Portugal Império (Lisboa, 1939); volumul colectiv A Restauraçao e o Império colonial portugues (Lisboa, 1940). Pentru istoria coloniilor portugheze în Africa și rivalitatea luso-britanică: Marques do Lavradio, Portugal em Africa depois de 1851 (ed. Agenda Geral das Colonias Lisboa, 1936); Rodolfo Sommaruga, Le potenze europee in Africa dal Congrasso di Berlina a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru comerțul de măcelărie, mezeluri, fructe, zarzavaturi și schimbarea sediului comercial principal în Str. Tătărași nr. 4 (Județul Iași) începând din data de 16 august 1923, locație în care „va exercita comerțul de băuturi spirtoase în genere cu amănuntul, băcănie, Coloniale, Ceriale, mezeluri, căsăpie, brânzeturi și zarzavaturi sub emblema << La Grădina la Chirilă>> iar un Compart. No. 24 din Piața Halei Iași va rămâne ca filială pentru comerțul de căsăpie și mezeluri.” Încă din momentul deschiderii afacerii, firmele lui Gheorghe N.
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
niciodată pentru francezi... — Francezii au plecat... Acum suntem o țară liberă... Pentru a doua oară în câteva zile, doi oameni diferiți îi spuneau același lucru și își dădu seama dintr-o dată că nici ofițerul, nici soldații nu purtau odioasa uniformă colonială. Nici unul nu era european, nici nu vorbea cu acel accent puternic cu care obișnuiau să vorbească, iar pe vehiculele lor nu flutura eternul steag tricolor. — Francezii au respectat întotdeauna tradițiile noastre, murmură în cele din urmă ca pentru sine. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
unui colonel nebun îi trecuse prin cap absurda idee că armata trebuie să controleze acele patru puțuri, ce erau, pe de altă parte, singurele pe o rază de aproape o sută de kilometri, Adoras devenise „destinația blestemată“ atât pentru trupele coloniale, mai întâi, cât și pentru cele autohtone, în prezent, și între mormintele ce se întindeau la marginea pâlcului de palmieri, nouă se datorau „morții naturale“, și șase sinuciderii celor ce nu suportaseră ideea de a supraviețui într-un asemenea iad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
păzească un petic de deșert, atât de deșert, încât, potrivit tradiției, niciodată, nici un călător nu s-a apropiat de Gerifíes. Și mai spunea tradiția că cei din garnizoana Legiunii franceze aflaseră abia după trei luni că nu mai erau forțe coloniale, ci niște străini învinși. Șase morminte anonime se înălțau în afara zidului din spate. într-o vreme avuseseră chiar și cruci și un nume fiecare, dar cu ani în urmă bucătarul trebuise să pună crucile pe foc când i se terminaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Cruz trecuse de la o capitală mică, având un aer provincial, la urbea modernă cu dezvoltare nestăvilită, înțesată de mii de mașini care nu găseau cum să scape din capcana în care se transformaseră străzile înguste și piețele minuscule ale orașului colonial și retras de lume Santa Cruz. Doar marele Bulevard al Republicii, de la Nord la Sud, și Bulevardul Libertador, de la Est la Vest, se deschideau ca niște artere gândite pentru trafic, dar deja după doi ani de la inaugurare, se dovediseră incapabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Avea sentimentul că fericirea lui izvora dintr-o imensă oboseală; nu voia să facă nici un efort și se complăcea În această stare. Poate că tocmai de aceea Își recăpăta atît de Încet memoria. Am putea consulta listele funcționarilor de la Oficiul Colonial, zise el, pentru că totuși trebuia să facă un efort. Poate că am lucrat acolo. Mi se pare curios că, știindu-mi numele, nu mi-ați găsit nici o rudă, nici o cunoștință... Doar s-au făcut cercetări. Să presupunem, de pildă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să devină un erou, un mare explorator, un autor celebru... Numai că de obicei prea puține dorințe de acest fel se realizează. Băiatul care voia s-ajungă bogat devine funcționar la bancă; cel care se visa explorator devine un funcționar colonial, plătit cu o leafă de mizerie ca să supravegheze, pe o arșiță cumplită, munca băștinașilor; iar băiatul ce se voia autor celebru sfîrșește prin a fi angajat În redacția unui ziar de trei parale... Scuză-mă, te rog! adăugă Digby. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vechi, islazuri comunale, sate cu hanuri... Fiecare șef de post are o căsuță frumoasă, cu o grădiniță, care-i aduce anual cîte-un premiu pentru verzele cultivate... — Bine, dar poliția districtuală... — Șeful poliției e de obicei un fost ofițer În armata colonială din India, scos la pensie acum vreo douăzeci de ani. Un om de treabă. Se pricepe grozav la vinuri. Vorbește, Însă, prea mult despre regimentul lui. Încolo, e-un băiat bun, generos, pe care te poți bizui - cînd e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ani, stă la baza a ceea ce consumăm acum . Nici o națiune nu se poate ridica fără sacrifici,i sau așa cum ne-a demonstrat istoria, fără să atace alte țări pe care să le exploateze, așa cum au fost marile imperii inclusiv cele coloniale. Dar pentru noi românii, a existat doar o singură cale de progres, veșnica și umilitoarea corvoadă, sub comanda altora de a ne târî spre civilizație și bunăstare, undeva pe la coada plutonului celorlalte națiuni. Europa Liberă sau Vocea Americii, nu au
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
țări e cu totul la pământ, fiind cam aceeași pe care englezii o construise pe acele meleaguri la anii 1900 și nu o mai întreținuse, nefiind în Anglia lor. Deci indienii și vecinii săi transpirau luptându-se cu„greaua moștenire" colonială și uneori o mai făceau fiartă, scăpând vreun un tren de pe pod în gârlă, sau care o lua de nebun, pur și simplu razna pe câmp. Cred că fiind așa atenți precum vă știu eu, ați observat că în ultimul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
precum vă știu eu, ați observat că în ultimul timp astfel de noutăți cutremurătoare s-au mai rărit. N-am de unde să știu dacă - Doamne ajută! - locuitorii subcontinentului indian și-au rezolvat problemele cu infrastructura, lichidând între timp „greaua moștenire" colonială, dar cert este că mai nou știrile cu deraieri se referă la propria noastră ogradă, adică la propria noastră rețea feroviară. Din păcate, acum crainicul nu uită să spună că toate accidentele din ultima vreme confirmă faptul că structura noastră
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar fi o întrebare: „Auzi mă da' România asta nu cumva e țara ceea care a intrat acu' câțiva ani în Uniunea Europeană?". Iar răspunsul ar fi tot după capul lor: „Da, dar cum ne-am luptat noi cu „greaua moștenire" colonială, așa se luptă și ei cu greaua moștenire comunistă, săracii"! De unde ar ști ei că de fapt noi ne luptăm, nu cu „greaua moștenire", ci cu noul colonialism care nu construiește nimic, ci numai distruge. Până nu va mai rămâne
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
deschisă și exclamă, - Ia te uită profesore, te-ai îndrăgostit! Iar voi terminați cu prostiile și nu mai pierdeți timpul! Coșul din WC, la început cu două prezervative folosite s-a umplut cu altele colorate, cu crampoane... arome sau gusturi coloniale, exotice și fluturași zburători. Când fetele au plecat acasă cea cu ochi adânci a aruncat fără ezitare bilețelul cu litere și cifre buchisite la coș intuind o concluzie ratată. Profesorul o înșelase și cu prietena ei însă ea, deja trecuse
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un praf istoric roșu-gri, și Începe o partidă de dragoste solitară, privind În continuare orașul. Ca pe amantă bătrînă. Ducîndu-se, poate a doua zi, să-și reîntîlnească iubitul, Pascal străbate mai multe străduțe În pantă, Lisabona Își dezvăluie aerul semeț colonial, părăginit, static și totuși imprevizibil, gata de mișcare-n orice clipă, cum scria Saramago de pe pluta de piatră, peninsula iberică desprinzîndu-se de Europa Într-o tăcută fractură continentală provocată de sunetul unui fluier și navigînd pe ocean cu doi centimetri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mea alte cărți. O dată ― trecuseră numai câteva săptămâni de îa venirea mea în Bhowanipore ― m-am întîlnit cu Maitreyi în randă. O salutai aproape automat, împreunînd palmele în dreptul frunții, căci nu știu de ce mi se părea stupid să ridic cascheta colonială în fața unei indiene (poate credeam că aș putea-o jicni cu un salut strein rasei ei; sau poate o salutam așa ca să-i capăt încrederea). ― Cine v-a învățat salutul nostru? întrebă ea, zîmbindu-mi neașteptat de prietenește. ― D-ta. (Îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
unic, dar nu exagerat. Miranda insistase ca Robert să facă totul, dar singura dată când mai văzusem rezultatul muncii lui fusese cu ocazia petrecerii organizate de ziua lui Caroline și Cassidy. Știam că e capabil să transforme livingul În stil colonial al Mirandei Într‑o Încăpere șic, intimă (inclusiv cu un bar pentru răcoritoare - În pahare de Martini, firește - cu băncuțe În perete și un ring de dans Încălzit pe balcon, acoperit cu o pânză de cort pictată În stil marocană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eram contemplativi, fără sporovăiala, glumele sau confidențele pe care le Împărtășisem În ultimele nouă ore pe care le petrecuserăm Împreună - nouă ore care păreau câteva minute. Am intrat pe aleea scurtă, nepavată, a unei case mici și cochete În stil colonial și am parcat mașina. — M-am distrat foarte bine În seara asta. Azi, În seara asta, toată chestia. Mulțumesc pentru că m-ai condus și pentru cină - pentru toate. Nu părea să se grăbească să iasă din mașină și mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mișcările sociale ale anului 1848 și se încheie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea este denumită de istorici drept "epoca victoriană" sau "epoca burgheziei". Este epoca în care burghezia își celebrează triumful în domeniul comerțului și al cuceririlor coloniale (U. Eco, 2002/2005, 361), când oricărui obiect i se suprapune o valoare de schimb, de unde și dezbaterea asupra formei vs. funcția practică a acestora (ibidem). Numeroase picturi din epocă, cum Figura 3.5. Coperta revistei Modes a Paris, 1858
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
istorice arată că asemenea carte erau conferite, În mod unilateral și discreționar, de către Coroana engleză și puteau fi retrase oricând. Corporațiile cărora li se acorda o astfel de Cartă corporativă erau utilizate de Anglia pentru a menține controlul asupra economiilor coloniale. De altfel, pe lângă corporații bine cunoscute ale acelor vremuri Compania Indiilor de Est și Compania Golfului Hudson multe colonii americane deținute de Anglia erau ele Însele Înscrise ca fiind corporații. Corporațiile din acea vreme erau statuate de către rege și funcționau
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Sud, Taiwani, Hong-Kong, Singapore) au realizat implimentarea unui proces complex de transformare tehnologică. Modificările semnificative au fost Înregistrate În procesele tehnologice, În procesele de producere, În procesele organizaționale, selectarea surselor de aprovizionare, calificarea personalului, raportul cheltuieli-prețuri, pozițiile pe piață. Modelul colonial de diviziune a muncii a fost Înlocuit prin diviziunea muncii Între țările cu avantaje comparative și În interiorul ramurilor . Avantajul țărilor ce dispun de resurse naturale a fost depășit de țările ce au posibilitate de a le achiziționa. Procesele menționate au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]