2,638 matches
-
oceanelor și îi dăduseră stăpânirea unei bune părți a lumilor nou descoperite. S-ar fi spus că efortul uriaș, cheltuit de Portughezi în secolele XV-XVI, secătuise până la măduvă substanța vitală și energiile creatoare ale națiunii. Portugalia descoperirilor maritime și a colonizărilor, Portugalia eroică, imperială, orgolioasă, civilizatoare și bogată, a lui Vasco de Gama și Albuquera, a lui Joîo III și a lui Camoens - nu mai trăia decât în amintire. Aventura de la Alcîcer-Quibir (1580), în care și-a pierdut viața ultimul rege
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și tradiției. La "partidul englez" și la "partidul francez" se reducea, deci, în timpul războaielor napoleoniene, conștiința politică a Portugaliei. Cât de departe erau zilele când armatele portugheze își vărsau sângele în cruciada neîntreruptă din Nordul Africii și în opera de colonizare a imenselor teritorii de dincolo de mare! Începe acum o serie lungă de episoade umilitoare. Nu mai poate fi vorba de un amestec al puterilor străine în politica externă sau internă a țării, ci pur și simplu de o ocupație militară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ani, în care timp munca administrativă și activitatea politică se află necontenit pe primul plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De aceea, singura scăpare este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a făcut posibilă infiltrarea misionarilor protestanți și, prin ei, a influenței britanice care, cu timpul, se va dovedi fatală. De altfel, pentru portughezii din ultimul sfert de veac, coloniile nu prețuiau mare lucru. Nu-i învățase Oliveira Martins că istoria colonizării portugheze era o serie de crime și infamii? Nu se așteptau, cu toții, ca Portugalia să dispară, pentru că nu știuse, la timp, să devină o republică europeană? Guvernele supraviețuiau prin împrumuturi repetate în străinătate. Veniturile coloniilor erau adesea puse în gaj
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o disciplină exemplară în logica ideilor și analizelor, Machiavelli îl inițiază pe principele nou, neofitul (Vezi cap. Despre principatul civil) asupra felurilor de principate din istoria mai veche sau mai nouă și căilor de cîștigare a puterii asupra lor. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite, ca metodă sigură de stăpînire, e încă de o mare actualitate. Totul vine ca de la un mare inițiat ce pare să fi experimentat formula în practica puterii. Siguranța autorului asupra eficacității metodelor inspiră încredere. Tonul său, cînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
asupra eficacității metodelor inspiră încredere. Tonul său, cînd amenințător, cînd de o luciditate dusă pînă la naturalism, cînd de vitalitate imperativă, e totdeauna, însă, de o precizie cuceritoare. Mintea lui "ivelii fusese educată de marile cărți ale lumii latine. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite pare scrisă în secolul nostru. Metodele de menținere și întărire a puterii cuceritorului privesc, cel puțin în parte, atragerea, prin corupere, a autohtonilor care pot fi astfel transformați în tirani ai propriilor concetățeni. Lectura aceluiași capitol (III
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Basarabia românească. Marele eveniment de la 1848 - 1849 și Unirea de la 1859 fac ca autoritățile țariste nu numai să întrerupă legăturile populației basarabene cu Țara și frații lor d in d reapta Prutului, ci intensificând măsurile de rusificare prin deportări și colonizări, din 1867, folosirea limbii ruse n u nu mai în școli, ci și în biserică se intensifică în persecutare. Toate cărțile vechi bisericești sunt strânse din sate, trimise la Arhiepiscopia din Chișinău, fidelă rusificării și timp de 6-7 ani servesc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spațiul italic se integra în contin uita tea traco-celtică a Europei și în vechiul peisaj uman preindoeuropean al vastei zone euro-afro-asiatice. Consolidată militar, administrativ și cultural într-o formulă lingvistică elevată și fluentă, Roma a contribuit hotărâtor, în urma cuceririlor și colonizărilor, la schimbarea pe spații largi a peisajului etnolingvistic. Prin analize etimologice eu demonstrez că tocmai baza silabică și aglutinantă este factorul care conferă unitatea limbilor i.-e. și pune în evidență înrudirea genetică a acestora cu dialectele ungro-finice, mongolo-turco tătare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea r adicală sub raport etnolingvistic a spațiului tracic l au con stituit cuceririle și colonizările romane prin care acest spațiu a fost transformat în Latium (=Vlahie) a Romei. În legătură cu procesul de valahizare este subliniat faptul că limba tracă poate fi numită substrat doar pentru perioada de în ceput a contac tului lingvistic traco-latin, termenul marcând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la altă tabără. Se vor asigura rații potrivite de mâncare pentru toate taberele. Toți cei a căror loialitate va fi dovedită, vor fi eliberați când războiul se va sfârși. Ei vor avea imediat dreptul să se căsătorească. Se va institui colonizarea. După expirarea celor cinci ani de reședință, emigranților li se va acorda cetățenia pe bază de cerere. Acesta este sfârșitul sclaviei în imperiul linnean. FIȚI ÎNȚELEPȚI - FIȚI PRUDENȚI - FIȚI LIBERI Era un document care avea punctele lui slabe. Înainte de emitere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
De a acorda credit ipotecar proprietăților rurale pînă la 100 hectare; ... f) De a cumpăra moșii sau părți de moșii spre a le împărți și vinde agricultorilor și de a cumpăra parcele mici în vederea comasării; ... g) De a face comasări, colonizări și a executa îmbunătățiri funciare; ... h) De a întocmi cadastrul moșiilor parcelate și parcelelor comasate; ... i) De a înființa școlile necesare pentru pregătirea personalului special trebuincios instituțiunii; ... j) De a conduce și execută, lucrările de expropriere a terenurilor rurale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
de ministerul agriculturii. IV. - Direcțiunea funciară și a creditului ipotecar Articolul 36 Această direcțiune are următoarele atribuțiuni: a) Conducerea și executarea lucrărilor de expropriere a moșiilor mai mari de 100 hectare, conform legii de expropriere; ... b) Conducerea și înfăptuirea împroprietăririi, colonizărilor și comasărilor; ... c) Cumpărarea de moșii sau părți de moșii pentru a fi parcelate și vândute cultivatorilor de pămînt. Aceste cumpărări se vor face prin emisiune de obligațiuni; ... d) Cumpărarea de parcele dela mici cultivatori în vederea comasării; ... e) Acordarea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
în straturile superioare ale societății, apoi gradual, către celelalte: În fiecare val de răspândire a modalităților de conduită ale unui cerc către unul mai mare, aflat în ascensiune, deosebim în mod clar două faze: o fază de asimilare sau de colonizare, în care stratul mai amplu, inferior, aflat în ascensiune, este în mod evident subordonat celui superior, și care se orientează în mod evident după modelul celui superior și căruia stratul superior, fie că intenționează sau nu, îi inoculează modalitatea sa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe reguli și reglementări. În toată această perioadă, obiectivele investițiilor străine directe Încep să devină din ce În ce mai clare: În primul rând, prin acestea s-a urmărit susținerea activităților comerciale ale statului desfășurate pe teritorii străine. Este perioada cea mai activă de colonizare efectuată de către firmele vesteuropene, puternic sprijinite de către statele naționale. În al doilea rând, prin intermediul investițiilor străine directe s-a urmărit promovarea și dezvoltarea economică a teritoriilor colonizate. La Începutul secolului al XVII-lea, Coasta de est a Americii de Nord a fost
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vesteuropene, puternic sprijinite de către statele naționale. În al doilea rând, prin intermediul investițiilor străine directe s-a urmărit promovarea și dezvoltarea economică a teritoriilor colonizate. La Începutul secolului al XVII-lea, Coasta de est a Americii de Nord a fost zona unei intense colonizări. Majoritatea companiilor care participau la această colonizare proveneau din Anglia, țară care la acea vreme oferea condiții speciale, favorabile activităților antreprenoriale. În perioada preindustrială, majoritatea activităților comerciale desfășurate În plan internațional Își aveau originea În Țările de Jos și În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
al doilea rând, prin intermediul investițiilor străine directe s-a urmărit promovarea și dezvoltarea economică a teritoriilor colonizate. La Începutul secolului al XVII-lea, Coasta de est a Americii de Nord a fost zona unei intense colonizări. Majoritatea companiilor care participau la această colonizare proveneau din Anglia, țară care la acea vreme oferea condiții speciale, favorabile activităților antreprenoriale. În perioada preindustrială, majoritatea activităților comerciale desfășurate În plan internațional Își aveau originea În Țările de Jos și În Anglia. În ultima parte a acestei perioade
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
XVI-lea; c) secolului XX; d) secolului al V-lea. 2. Obiectivele investițiilor străine directe În perioada XIV XVII erau: a) perfecționarea sistemului de comunicații externe; b) promovarea și dezvoltarea economică a teritoriilor colonizate; c) dezvoltarea și intensificarea exporturilor; d) colonizarea . 3. Fluxurile de ISD În prima jumătate a secolului al XlX-Iea au la bază: a) colonizarea efectuată de către firmele vest-europene; b) derularea unor importante fluxuri internaționale de forță de muncă provenind În special din Europa și America; c) obținerea unor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
perioada XIV XVII erau: a) perfecționarea sistemului de comunicații externe; b) promovarea și dezvoltarea economică a teritoriilor colonizate; c) dezvoltarea și intensificarea exporturilor; d) colonizarea . 3. Fluxurile de ISD În prima jumătate a secolului al XlX-Iea au la bază: a) colonizarea efectuată de către firmele vest-europene; b) derularea unor importante fluxuri internaționale de forță de muncă provenind În special din Europa și America; c) obținerea unor noi surse de materii prime și materiale; d) intensificarea exporturilor. 4. Odată cu revoluția industrială a fost
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
rămas fidele ortodoxiei Bisericii universale. Episcopatele latine s-au menținut și în vremea stăpânirii hunilor, acestea au apărat pe locuitori împotriva năvălitorilor. Împăratul Justinian a reorganizat episcopatele, subordonându-le autorității imperiale. Însă, după 602, episcopatele latine de la Dunăre dispar, în urma colonizării slavilor păgâni în sudul Dunării (vezi mau jos). Pătrunderea creștinismului în zona Dunării de Jos, în secolul al IV-lea, a avut loc sub forma unor episcopate latine puternice ce au dăinuit câteva secole. Așa cum am văzut, adoptarea creștinismului în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
agricole, descompletarea armatei.1 Conviețuirea daco-romanilor cu barbarii (germanici) întâmpină două obiecții: 1. în alte provincii, elementul roman a pierit, deci și în Dacia, și în limba română nu s-a păstrat influențe germane (în Dacia nu a fost o colonizare masivă germană) și 2. după "Viața Sf. Sava", triburile germane migratoare trăiau separat de autohtoni, în tabere deschise (seminomade), la fel s-a întâmplat în Italia, unde ostrogoții n-au lăsat urme în limba italiană. Acest aspect l-a subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Slavii din Dacia, care locuiau în Carpați și la Dunăre, nu au alcătuit state (regate), precum neamurile germanice și turanice (goți și huni), iar organizarea lor politică era cea gentilică (bazată pe gintă), cu căpetenii alese de oșteni, numite voievozi. Colonizările slave se făceau de către comunitate (obște), o așezare întemeiată de o mare familie care folosea pământul în comun, încât obștea gentilică se transformă acum în obște teritorială (sătească), ca la români. În acest sens, și istoricul bizantin Procopius (secolul VI
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vezi mai sus). În armata romană a împăratului Mauriciu, comenzile se dădeau în limba latină deoarece armata de la Dunăre era recrutată dintre locuitorii de limbă latină. Însă venirea slavilor în sudul Dunării, la începutul secolului al VII-lea, a însemnat colonizarea acestor teritorii și așezarea lor temeinică aici, sub formă de ginți și triburi, ceea ce a dus la schimbarea aspectului etnic al populației locale din zonă. Despre populația daco-romană din nordul Dunării, care trăia împreună (conviețuia) cu slavii, avem puține informații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Astăzi, concluzia judicioasă care s-a impus este aceea a unei conviețuiri între dominatorii nomazi (alogeni) și autohtonii romanici. Mai direct spus: acolo unde au fost barbari în Dacia, trebuie să fi fost și autohtoni, căci nefiind vorba despre o colonizare masivă germană sau slavă, mai curând putem vorbi despre o pătură barbară suprapusă, asimilată treptat, timp de secole, de masa superioară ca număr a autohtonilor.22 În privința retragerii la munte, în Carpați limita înălțimilor locuite este joasă-așezările omenești cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slavo-române încep să dispară și să fie înlocuite cu așezări pur autohtone, ceea ce înseamnă asimilarea lor de către români. În secolele IX-X, apar manifestările unei noi culturi (civilizații) cultura Dridu, exclusiv autohtonă, care marchează actul de naștere al poporului român.24 Colonizarea slavă în nordul Dunării s-a făcut pe ginți, în secolele VIII-IX, după depășirea perioadei seminomade și în urma supunerii unor regiuni locuite de autohtoni de către nobilimea gentilică slavă. Însă așezarea teritorială a slavilor în Dacia (nordul Dunării), în secolele VII-IX
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
războinici, ca și cuceritori, romanicii fugeau de pe câmpii și din cetăți, creștinii se refugiau din calea slavilor pe vârfurile munților și în locuri întărite, înalte. În fața mareei slave, Imperiul s-a retras din preajma Dunării pentru mai multe secole. Dar prin colonizarea grupurilor de seminții slave, Imperiul nu se considera nici izgonit, nici umilit-el deținea Marea și Dunărea, ceea ce presupunea deținerea capetelor de pod de pe malul stâng (nordic) al fluviului, cu cetățile și teritoriile înconjurătoare. În plus, slavii îi aparțin în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]