6,231 matches
-
la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unor practici de masturbare și că fata i-a cerut să le repete. Pacienta povestește apoi că urmărea fetițele: „Luam poziția și mă culcam peste ele. De altfel, preotul m-a mustrat”. Exemplul arată că identificarea cu agresorul caută să combată efectul destructurant al traumatismului care, mult după incident, continuă să-și producă efectul distructiv asupra psihicului infantil. Acest comportament reflectă recurgerea subiectului la compulsia de repetiție pentru a încerca să provoace abreacția traumatismului (Freud, 1920/1981). Demersul va fi însă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ca apărare: Fraiberg observă, începând de la doi ani până la vârsta adultă, un copil, Tony (pe care ea îl numește „micul savant”), care „descoperă foarte devreme că inteligența sa și capacitatea de a dobândi noi cunoștințe îl vor ajuta să-și combată temerile”. Aflat la o vârstă fragedă, neliniștit în fața lucrurilor stranii sau neobișnuite, el își domină angoasa căutând să descopere funcționarea tuturor obiectelor care-l neliniștesc (din nefericire, pentru că le demontează fără a le mai putea reconstitui...). Apoi aceste activități de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu ei și în administrațiile publice unde se simte lipsa femeii, unde mentalitatea ei va completa pe a bărbatului, contribuind împreună la o muncă mai spornică și mai utilă pentru binele public. Prin urmare, nu se organizează femeile spre a combate și a înlocui pe bărbați, ci spre a coopera cinstit cu ei și a pune cunoștințele lor speciale de mame și de gospodine, în profitul administrației publice. Familia și politica Formarea unui partid politic pur feminin este imposibilă și din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din sânul familiei și introducându-l în procesul de producție. Dintre toți muncitorii, cei mai exploatați și batjocoriți sunt femeile și minorii. Social-democrații cer legi de ocrotire a femeii și copilului și salariu egal pentru muncă egală. Prin aceasta se combate cel mai puternic imbold care-l determină pe capitalism șsic!ț să întrebuințeze și ușurința de a o exploata. Social-democrații luptă în același timp ca toți muncitorii să aibă salarii din care să trăiască omenește ei și familiile lor. Astfel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai puternic imbold care-l determină pe capitalism șsic!ț să întrebuințeze și ușurința de a o exploata. Social-democrații luptă în același timp ca toți muncitorii să aibă salarii din care să trăiască omenește ei și familiile lor. Astfel, se combate imboldul care mână femeia și copilul nevârstnic să lucreze în fabrică: insuficiența venitului capului de familie. Astfel, social-democrații - departe de a urmări distrugerea familiei - militează pentru întărirea ei. Aceasta nu înseamnă că suntem contra muncii feminine, din contră. Dar noi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la toate organizațiile femeiești, pentru o muncă comună. E timpul să luăm în serios pericolul fascist. Veniți printre noi, nu vă lăsați intimidate de surâsul indulgent cu care ne privesc acei care dezaprobă o mișcare femeiască cu orizont mai larg. Combătând fascismul, apărăm libertățile democratice, pacea și dreptul nostru la muncă, deci dreptul la viață. Adeziunile se primesc la sediul blocului, str. Doamnei 3, etaj IV, camera 34. Zoe Olteanu Cuvântul liber, anul III, nr. 18, din 7 martie 1936. 42TC
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dintâi au abolit cu desăvârșire drepturile femeilor, statele celelalte acordă drepturi din ce în ce mai largi, căutând să le înglobeze în mod cât mai util în viața socială a țărilor respective. În continuare, d-l Mihalache a arătat că femeia română trebuie să combată imperialismul și dictatura și a arătat că e convins de deplina dreptate pe care o are femeia de a revendica drepturi complete. D-l Mihalache încheie spunând studentelor să formeze echipe care să nu țintească asasinarea oamenilor de frunte ai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
legi cu drepturi pentru ea, făcând o politică democrată pentru a nu păți ce pățesc italiencele, unde fascismul le impune o permanentă fabricare a cărnii de tun și pentru a nu ajunge la situația tragică a femeilor lucrătoare din Germania. Combate apoi tineretul feminin din țară care, fără nici o rațiune sănătoasă, se dedă la manifestări cu totul străine de concepțiunile politice sănătoase, folosind saluturi și semne cu totul îndepărtate de noi. D-na Henrieta Gavrilescu, în aceeași chestiune, arată că extremismul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unei legiuiri germane, care, acolo unde femeia cu mai mulți amanți în caz de naștere nu identifică pe tatăl copilului, obligă pe toți să ofere o pensie alimentară mamei. În aceeași chestiune a mai luat cuvântul d-na Dimitriu-Castano, care combate sistemul german. Prostituția și poliția de moravuri D-na Atena Cottaky-Nicolau, face o documentată și profund de impresionantă comunicare cu subiectul: „Prostituția și poliția de moravuri”. Arată ce s-a făcut în alte țări pentru reglementarea prostituției și ce se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a bucurat de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia Cornescu Achimescu, Florica Georgescu, Cuțescu-Storck, care, în cuvinte înaripate, au combătut tendințele nesăbuite ale revizionismului, accentuând asupra drepturilor noastre imprescriptibile cucerite cu atâta jertfă. După discursul d-nei Cornelia C. Achimescu, d-na Ortansa Satmary citește un viu mesaj al femeilor din Ardeal, iscălit de d-na Maria Baiulescu. Mesajul femeilor din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a studiat problema ocrotirii mamei și a copilului, nenumărate țărance s-au perindat la tribună cerând introducerea asistenței sociale, leagăne, cămine de zi, case de naștere și dispensare la sate și apelând la femeile de la oraș să le ajute să combată analfabetismul. Muncitoarele manuale și intelectuale au susținut discuții aprinse referitor la situația economică și socială a femeii prezentată în raportul d-nei Ioana Ralea, dând în același timp asigurări solemne de a lucra cu râvnă pentru refacerea țării, ca să curme specula
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dând în același timp asigurări solemne de a lucra cu râvnă pentru refacerea țării, ca să curme specula și sabotajul economic exercitate de reacționari. Femeile din toate categoriile sociale și-au raliat vocile lor la vocea d-nei Mihaela Manase care a combătut legile nedrepte ce pun pe femeie în inferioritate din punct de vedere juridic, cerând reforma legii matrimoniale. Raportul d-nei Ana Pauker, referitor la situația politică a femeii, arată că adevărata democrație nu poate exista acolo unde femeile sunt lipsite de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reforma legii matrimoniale. Raportul d-nei Ana Pauker, referitor la situația politică a femeii, arată că adevărata democrație nu poate exista acolo unde femeile sunt lipsite de drepturi politice. Acest raport a determinat pe multe delegate să ceară cuvântul pentru a combate politica reacționarilor care vor să mențină femeia în stare de inferioritate. Din discuțiile la acest raport în care d-na Ana Pauker atribuie luptei unite a femeilor împotriva rămășițelor fasciste un rol hotărâtor în opera de consolidare a păcii, precum și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
să fie distruse în toate manifestările lor, pentru ca să fie asigurată în lumea întreagă o pace trainică, singura garanție a fericirii familiei, a fericirii copiilor. Veghind la îndeplinirea acestor porunci de omenie, F.D.I.F., care numără astăzi 80 de milioane de femei, combate tendințele de dezbinare ale organizațiilor feminine reacționare, ce tind să slăbească puterea de acțiune a maselor feminine, fărămițându-le. Cu cât vor fi mai solidare femeile din fiecare țară, cu atât vor impune mai categoric voința lor de pace. Această înaltă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
al fostelor elite comuniste, dar acestea au reușit până la urmă să-l mobilizeze cu succes, prin metodele Partidului polimorf de ieri - expresia este a lui Thomas Lowit -, În favoarea unui sistem politico-social pentru care nu erau pregătite și pe care Îl combătuseră. Ce rămâne până la urmă din acest capital social? Datorită mobilității sociale generate de „revoluția comunistă” (sau, altfel spus, sovietizarea), fosta nomenklatură nu beneficia doar de acel human capital sau capital cultural propriu elitelor tehnice din societățile de tip sovietic (diplomă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ioan Cuza, Iuliu Maniu sau mareșalul Antonescu la Nicolae Ceaușescu. De la constituirea sa În 1991, PRM s-a definit ca un partid „național”, al cărui rol principal era „să apere, cu orice preț, integritatea și suveranitatea statului român” și să combată „manevrele coaliției antinaționale care a inițiat și a pus În practică scenariile de destabilizare și de dezmembrare a României”. În 1990, Vadim Tudor declara deja că a „Îmbrăcat cămașa morții pentru cauza națională”. „Trebuie să evităm ceea ce sărmanul Ceaușescu a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și nivelul calificării este mai mare atât datorită salariului mai redus, plătit pentru activitățile necalificate, cât și datorită productivității ridicate a personalului, care în timpul economisit realizează valoare mai ridicată. Cu acest raționament, care nu are sorți logice de a fi combătut, se poate afirma că orice activitate organizată în cadrul unei societăți prin specializarea participanților este productivă, creatoare de valoare și dacă nu este concretizată în bunuri materiale.<footnote Jim Blythe, Comportamentul consumatorilor, Editura Teora, București, 1998. footnote> Din cele mai vechi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mare dintre salariații organizației să interacționeze și să adere la comunitățile bazate pe cunoștințe, care se formează în cadrul său.<footnote M. Năstase, Lideri, leadership și organizația bazată pe cunoștințe, Editura ASE, București, 2007. footnote> Este o modalitate prin care se combate situația înregistrată în organizațiile clasice, în care existau delimitări și diferențieri clare între departamente, cu informații care circulau preponderent în cadrul lor și la care alți salariați aveau acces redus sau chiar deloc. Participarea la comunitățile bazate pe cunoștințe nu mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
viață și luptă legionară”. În acord cu programul urmărit, se precizează: „Rolul gazetei noastre va fi [...] de a reaminti în fiecare clipă toate deficiențele, toate lunecările și toate retragerile pe care le înfățișează românimea în propria ei țară”, de a combate „fără cruțare” „tot ce stă în calea acestui țel, tot ce slăbește statul românesc și românismul”. Rubrici: „Cultură-oameni-fapte”, „Viața politică”, „Ultima oră”, „Ecouri polemice”, „Cuiburi de lumină”, „File de carnet”, „Sport”, „Informațiuni”. În pagina culturală, intitulată „Cultură-oameni-fapte”, ulterior devenită „Buna
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
Gyr, în care promotorul curentului modernist este numit „părinte al adercilor și voroncilor” și acuzat că „apără invazia iudaică în cultură”, punându-se „în slujba intereselor antinaționale”, „ostil până la ură sufletului românesc și valorilor noastre”. La rândul său, Horia Stamatu combate întreaga literatură de după primul război mondial, invadată de „psihologism”, de genul hibrid „plin de stridențe în care poți recunoaște toate rețetele contemporane” de proveniență străină (Criza literaturii românești). Alte articole, semnate de Mircea Streinul, Gabriel Bălănescu, Ion Cantacuzino ș.a., abordează
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
Scriitorilor din R.P.R. a organizat miercuri 28 mai la Casa Scriitorilor o dezbatere asupra volumului de versuri Zile slăvite de Eugen Frunză. Venind la puțin timp după articolul din Scânteia, intitulat Două cronici literare lipsite de principialitate, în care se combătea atitudinea nejustă a revistei Viața românească față de poezia lui Eugen Frunză, dezbaterea nu s-a mărginit să scoată la iveală calitățile și lipsurile unor poezii; ridicând probleme de interes general, ea a constituit o luare de poziție împotriva rămășițelor decadente
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
elementelor democratice în organizația monarho-fascistă F.R.N. (așa numitul Front al Renașterii Naționale) ceea ce a constituit o piedică pentru organizarea de către partid a unei acțiuni de luptat împotriva fascismului și pregătirilor de război antisovietic (...). Încă de mult tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut manifestările oportuniste ale lui V. Luca, însă acesta cu fățărnicia caracteristică deviatorilor de dreapta a căutat să înșele partidul prin acceptarea formală a liniei și hotărârilor partidului, în timp ce în realitate aplica propria sa linie oportunistă de dreapta. Caracterul antipartinic al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de pildă, tovarășul Ion Vitner - de a evita sistematic să-și spună cuvântul în problemele actuale ale literaturii. De asemenea este locul să ne întrebăm de ce oare critica literară nu ia poziție față de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care identifică tipicul cu noul în viață. Arătând că pentru realitatea noastră este tipică și descompunerea și prăbușirea claselor exploatatoare, M. Gafița a spus că scriitorii au datoria să prezinte în creația lor fenomene tipice ale vechiului care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]