2,394 matches
-
Vasile Gabor și Maximillian Fetiță, atât ca transpunere grafică, cât și ca noutate tematica (noi imagini medalistice ale Domnitorului Unirii și prime imagini medalistice ale palatelor Cuza de la Ruginoasa și de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
condiția umană și aspirația spre absolut, la dorința omului de a se desprinde, prin actul creației și al contemplării artistice, de perenul încorsetat al existenței și eliberarea în sferele înalte ale spiritualității. A doua față, Universitatea de Arte „George Enescu”, comemorare 50 de ani de la moartea lui George Enescu (1955-2005) O reprezentare geometrica din zona centrală poate fi văzută în spațiu că o piramida având în interior inscripția pe două rânduri 145/ANI simbol al construirii în toți acești ani a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ALECSANDRU ION DOMN ROMÂNILOR. Pe revers, în ghirlanda de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859-1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta, în 1874. Deși sunt de mici dimensiuni, ele reprezintă, prin manieră de concepere și realizare, valori artistice și documentare deosebite. Acestea s-au răspândit pretutindeni în spațiul românesc - și nu numai - și au fost păstrate cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vine că o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistică românească. Tot în 1967, numele lui Hașdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hașdeu” din Buzău. Menționam că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuita de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICA, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe banda mărginita de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase{\cîte 111}. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scriitori, realizate de sculptorii Ion Vlasiu, Ion Jalea, Milița Petrașcu ș.a., M. L. R. este un centru de cercetare și informare, de promovare a valorilor literaturii române. Toate aceste valori sunt prezentate fie în expoziții permanente, fie cu prilejul unor comemorări, aniversări, fie prin organizarea unor expoziții în țară și în străinătate. Alte forme de manifestare ale M. L. R. sunt activitatea de cercetare și editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
să fie dus la spitalul pe care frații îl aveau pe atunci în orașul vechi, la Biserica Sfântul Petru. De altfel, frații nu aveau încă o casă în orașul nou, ci doar biserica. Iar acolo, la 20 septembrie, în ajunul comemorării Sfântului Matei, el și-a dat duhul în Domnul. Atunci frații, care aveau într-adevăr un loc de înmormântare, dar nu și dreptul de a înmormânta, după ce s-au sfătuit asupra modului în care trebuie să procedeze, mai ales datorită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din Pian del Carpine a fost exonerat de oficiul său de ministru provincial al Germaniei și a fost trimis în Spania ca ministru; în locul său a fost ales fratele Simon, primul lector al Germaniei. Acesta, însă, a murit în ajunul comemorării Sfântului Vito, înainte de a primi scrisoarea de numire, și a fost înmormântat la Magdeburg. Tot în același capitul, administrarea Germaniei a fost împărțită în două provincii: a Rinului și a Saxoniei. Pentru provincia Rinului a fost desemnat ca ministru [provincial
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deja îl trimisese, i-a poruncit fratelui Albert de Pisa, ce fusese ministru de Ungaria, Germania, Bologna, Marche, Treviso și Toscana, să plece în Anglia și să accepte funcția de ministru al fraților. El a ajuns în Anglia în ziua comemorării Sfintei Lucia, iar în ziua Întâmpinării Domnului a celebrat capitulul provincial la Oxford și a predicat despre tema «Priviți spre stânca din care ați fost ciopliți, spre groapa adâncă din care ați fost scoși» (Is 55,1). Acționând în toate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fericitul Francisc a avut viziunea serafimului care i-a imprimat stigmatele asemenea Domnului nostru Isus Cristos. Am trecut altă dată prin acel loc, pe când mă întorceam de la Assisi, unde fusesem în pelerinaj. Am observat că acolo sus, atunci când frații sărbătoresc comemorarea Sfântului Francisc, recită întotdeauna, la rugăciunea de dimineață, antifonul O martyr desiderio și, la vespere, antifonul Caelorum candor, datorită faptului că în ele se amintește apariția serafimului. Iar frații îngenunchează mereu, la începutul și sfârșitul acestor două antifoane (p. 808-809
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sfârșitul Primului Război Mondial, și-a început activitatea Societatea „Mormintele Eroilor”. În ziua de 20 mai 1920, decretată ca zi națională, sub denumirea de Ziua Eroilor Neamului, societatea a pregătit organizarea unei procesiuni generale, „în orașe, ca și în comunele rurale, pentru comemorarea eroilor noștri naționali”. Fiind supusă prevederilor legii de organizare și desfășurare a zilelor naționale, pe 20 mai 1920, în orașele din România a fost întreruptă activitatea din toate instituțiile publice sau particulare, indiferent de domeniul lor de activitate. În Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mie decît înainte. Și mai ales sîntem departe de a fi dovedit că, în acestă epocă cu cronologii incerte, o proporție semnificativă din populație va fi așteptat sfîrșitul lumii cu ocazia celei de-a o mia aniversări sau mai degrabă comemorări a lui Hristos, în 1033. Cîteva aluzii, foarte rare, la temeri de acest gen le prezintă însoțite imediat de citate *biblice: omul nu poate cunoaște "nici ziua nici ora". Aceasta este atitudinea dominantă, cea a ecleziasticilor. Marile defrișări. Sfîrșitul lumii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decepțiile societății de consum și contestarea radicală. Reîntoarcerea la istorie poate fi interpretată ca un alt indiciu al acestei așteptări. Stă mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol XX, mai ales importanța deosebită pe care francezii o dau comemorării a două etape capitale ale trecutului lor comun: împlinirea a o mie de ani de la monarhia capețiană în 1987 și bicentenarul revoluției în 1989. Desigur, aceste comemorări sau pregătirea lor nu au loc fără contestări sau dezbateri și ar fi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sfîrșit de secol XX, mai ales importanța deosebită pe care francezii o dau comemorării a două etape capitale ale trecutului lor comun: împlinirea a o mie de ani de la monarhia capețiană în 1987 și bicentenarul revoluției în 1989. Desigur, aceste comemorări sau pregătirea lor nu au loc fără contestări sau dezbateri și ar fi păcat ca ele să divizeze mai mult decît să apropie. Cel puțin interesul pe care-l trezesc dovedește că francezii nu-și privesc lunga istorie ca pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apărut cu un secol în urmă, la 9 mai 1877, cu prilejul proclamării independenței României. Primul număr este dedicat în întregime acestui important eveniment. Al doilea iese de sub teascurile tipografiei la 17 februarie 1977 și este închinat Elenei Văcărescu la comemorarea a treizeci de ani de la moarte. Ultimul număr apare în ediție specială, fiind consacrat României grav afectate de cutremurul din martie 1977. Deși ocazională, revista a contribuit la o mai bună cunoaștere a României în Belgia. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287543_a_288872]
-
de către credincioșii de atunci, ca și în zilele noastre, cu sentimentul evidenței divinității Mântuitorului și al așteptării învierii din morți a celor răposați. În secolul I însă, ca punct de orientare sigură în această privință, ei nu aveau decât data comemorării Pashăi iudaice. Legați puternic de mediul în care se născuseră și educați în spiritul semnificației evenimentelor Vechiului Testament, unii dintre primii creștini se străduiau să serbeze Paștile ca și părinții lor, în seara zilei de 14 nisan. Spre deosebire de acești „cvartodecimani
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
eveniment politic consumat în 1955 și semnificativ pentru evoluția ulterioară a regimului în plan internațional a avut loc în data de 23 august, cu ocazia împlinirii a unsprezece ani de la "eliberarea" țării de sub "jugul fascismului". Beneficiind de prezența lui Hrușciov, comemorarea a căpătat în scurt timp un ton polemic de abia disimulat: acesta ar fi emis remarci acide la adresa cumulării de funcții atât pe linie de stat, cât și de partid. Era o aluzie transparentă la faptul că Dej se reinstalase
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad ? i, de? i era un prieten statornic al s�rbilor, a fost ? ocat de violen? a loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marc�nd cea de a 400? a comemorare a mor? îi domnitorului ? tefan cel Mare. A c? l?torit �n Bucovina aflat? sub domină? ia austriac? ? i a stat de vorb? cu rom�nii din toate p? r? ile acesteia. Ceremonia comemor? rîi a avut loc la m? n
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a stabiliz? rîi ? i a industrializ? rîi for? ațe. Din cauza situa? iei economice dificile ? i a neglij? rîi tineretului, anii ace? tia s? au scurs sub spectrul permanențelor demonstra? îi antisemite. Nici o s? rb? toare na? ional? , nici o comemorare sau serviciu religios nu se află �n afară preocup? rilor �Noului na? ionalism�. Iorga a men? ionat c? la Blaj, �n timpul unor celebr? ri comemorative ale S? rb? torii Na? ionale a Transilvaniei, �n mai 1925, studen? îi au m�zg? lit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sus? inut? , iar primul? ministru al unei ?? ri aflate �n criz? nu?? i putea permite asemenea distrac? îi. �n timpul Depresiunii, studen? îi erau oric�nd gata s? explodeze. Iorga era rectorul Universit?? îi Bucure? ți. �n 1930 ? i �n 1931, �Ziua studen? ilor� (comemorarea grevei studen? e?ți din 1922) a fost s? rb? torit? a?a cum trebuie, cu un substrat antiguvernamental. Sloganul era �Tr? iasc? Cuza! � La 13 martie 1931 (aniversarea zilei de 13 martie 1906), demonstra? ia s? a �ncheiat cu acelea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al victimelor legionare (oricum condamnabile), în contrabalanță cu cele înmiit-cutremurătoare ale comunismului autohton, din sînul căruia însuși vine! De ce nu face niciodată acest calcul? Va sosi însă momentul cînd, precum cel recent, în care un Jacques Chirac a impus o comemorare sinceră a victimelor holocaustului francez, va sosi deci momentul cînd și un șef de stat român, și noi știm cine va fi acela, se va apleca pios, nespeculativ, alături de milioanele cu memorie lungă, peste mormintele știute și neștiute ale genocidului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mineriadei din 13-15 iunie acaparează, brusc și precipitat, ecranele și rubricile, încercînd, doar încercînd, să resuscite vinovății notorii, să învolbure, o clipă, dubioasa justiție, de fapt, bifînd, bifînd doar. După care, liniștea se așterne grea de escamotări și de uitare. Comemorarea e asezonată cu ceva citații ce se doresc spectaculoase, în care un Iliescu, oricum înghesuit (pînă și de ciraci) își înlocuiește cinicul zîmbet cu un no comment de vedetă dezabuzată. (Celorlalți comilitoni întru crimă pomenindu-li-se, în surdină, numele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iliescu, oricum înghesuit (pînă și de ciraci) își înlocuiește cinicul zîmbet cu un no comment de vedetă dezabuzată. (Celorlalți comilitoni întru crimă pomenindu-li-se, în surdină, numele.) Și capac... festiv monstruosul Cozma e scos de la răcoare în chiar data comemorării. Producîndu-ne nu numai nouă, opiniei publice, consternare, dar și unui premier atît de credibil ca Tăriceanu, mirat parcă de actele pe care o justiție, atît de dubioasă și controversată, le produce sub autoritatea sa mult prea civilizată. Cît de reconfortantă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]