3,155 matches
-
cuvinte și prin fapte, El a venit să insta‑ ureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apocalipsa 21, 4). Citim În Sfânta Scriptură că suferința umană Îl emoțio‑ nează pe Hristos Cel plin de compasiune, de compătimire. Revelația dumnezeiască Îl prezintă pe Dumnezeu fiind ori‑ când dispus În a ieși din transcendența Sa, pentru a alina și a mângâia pe cel aflat În proximitatea morții. Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care‑I
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc. A fi milostiv Înseamnă a fi capabil să te alături celui care suferă, să‑i Împărtășești durerea și chinul. Termenul „simpatic” (În limba greacă veche, cuvântul συμπάσχω are Înțelesul de a compătimi 75, a avea compasiune față de cineva, a avea aceleași sentimente, a simpatiza cu etc.) are În mare același Înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic” al creștinilor, aceasta desigur În Înțelesul prim al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos este Arhiereul Care compătimește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În mare același Înțeles, dar provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic” al creștinilor, aceasta desigur În Înțelesul prim al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos este Arhiereul Care compătimește, suferă Împreună cu creștinul suferind. El suferă cu noi În slăbiciunile noastre. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 69 A trecut prin toate cele prin care ni se cere și nouă să trecem. Astfel, ne putem apropia de El cu Încredere, pentru că ne Înțelege starea, El trecând deja prin ea și creând astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suntem tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care am suferit‑o sau vom suferi‑o noi vreodată. A suferit agonia crucificării. Compasiunea, compătimirea este așadar unul dintre răs‑ punsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă În mod explicit : „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi În slăbiciunile noastre, ci ispitit Întru toate după asemănarea noastră
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mile este cu noi, chiar și În valea umbrei morții. „În timp ce suferința te tulbură - sfătuiește un scriitor bisericesc - prezența Mântuitorului Care rămâne alături de tine În suferință Îți aduce mângâiere interioară ... Suferințele lui Hristos abundă În noi, pentru că, trimise sau Îngăduite Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 71 de El, ele trebuie purtate cu răbdare, după asemănarea lui Hristos. Dacă uneori lovitura Încercării este dificil de Îndu‑ rat, privește la Hristos rănit pentru tine. Îndrăgostiții Își scriu pentru a‑și aminti mutual
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu vei fi Înecat. Dacă vei trece prin foc, nu vei fi ars și flăcările nu te vor mistui. Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău ...” (Isaia 43, 2‑3). Așa cum notează unii comentatori 79 ai textului biblic de mai sus Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 73 (Daniel 3, 24‑25), este o mângâiere să observăm că numai trei : Șadrac, Meșac și Abed‑Nego au ieșit din foc. Celălalt, cea de‑a patra Persoană care credem că era Hristos, a rămas
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a Sfintei Treimi, făcându‑și proprie tot mai mult această dragoste, și mulțumind totodată Iubirii pentru dragostea Ei. IV.3. Compătimirea pentru aproapele nostru Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune În fapte, de a lucra la rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o mână salvatoare acolo unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
compasiune În fapte, de a lucra la rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o mână salvatoare acolo unde nevoia o reclamă. În fiecare din gesturile pline de compasiune ale creștinului este prezent Hristos Însuși. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 81 După o exprimare hrisostomică, creștinul milostiv devine mâinile și picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a purtat povara păcatelor, a cunoscut suferința noastră și ne este un Prieten Care ne Înțelege, ne compătimește și ne ajută, ne oferă un puternic imbold pentru a lucra spre alinarea durerii și a suferinței În lume, nutrind propria noastră compasiune din cea a Învățătorului nostru. Compasiunea este limbajul iubirii. Căutând să ușureze greutățile suportate de alții În această lume dură, lucrăm pentru a ușura durerea lui Dumnezeu În fața suferinței creației Sale. Dumnezeu suferă Împreună cu poporul Său. Ușurându‑le celor suferinzi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferința noastră și ne este un Prieten Care ne Înțelege, ne compătimește și ne ajută, ne oferă un puternic imbold pentru a lucra spre alinarea durerii și a suferinței În lume, nutrind propria noastră compasiune din cea a Învățătorului nostru. Compasiunea este limbajul iubirii. Căutând să ușureze greutățile suportate de alții În această lume dură, lucrăm pentru a ușura durerea lui Dumnezeu În fața suferinței creației Sale. Dumnezeu suferă Împreună cu poporul Său. Ușurându‑le celor suferinzi și chiar muri‑ bunzi tristețea singurătății
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor misiune, creștinii vor să‑L reprezinte pe Mântuitorul și să‑I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi În vremea vieții lor o „Evanghelie Întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale Între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, Îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție bună, adesea de o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubitoare spre celălalt este Înscrisă ontologic În noi : „nimic nu este mai propriu naturii noastre decât să fim soci‑ abili Între noi, să ne ajutăm și să ne iubim unul pe altul”93. Creștinul nu‑i transmite celui suferind doar compasiunea, ci și disponibilitatea de a‑i fi alături, de a‑i da sfaturi și de a‑l ajuta, pentru ca bolnavul să poată depăși suferința sau să o poată accepta fără protest și fără revoltă. Dragostea adevărată „nu constă În cuvinte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ridicându-i-se temperatura. Și pentru prima oară Tomas face o excepție, admite ca o femeie să doarmă cu el în pat, ceea ce nu se petrecuse niciodată în întâlnirile cu toate celelalte. El crede că s-a simțit atins de compasiune. Or, compasiunea e detestată și de Nietzsche ca slăbiciune creștină. Chirurg de elită al Pragăi, Tomas are o concepție raționalistă despre dragoste, pe care o numește prietenie erotică. Altfel spus, în el lucrează mitul lui Don Juan, având relații efemere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-se temperatura. Și pentru prima oară Tomas face o excepție, admite ca o femeie să doarmă cu el în pat, ceea ce nu se petrecuse niciodată în întâlnirile cu toate celelalte. El crede că s-a simțit atins de compasiune. Or, compasiunea e detestată și de Nietzsche ca slăbiciune creștină. Chirurg de elită al Pragăi, Tomas are o concepție raționalistă despre dragoste, pe care o numește prietenie erotică. Altfel spus, în el lucrează mitul lui Don Juan, având relații efemere cu vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
excepția îngăduită Terezei nu-l va împiedica să-l lase pe Don Juan să lucreze mai departe în ființa lui. Acum, se pare că Nietzsche îi vine din nou în sprijin, căci autorul lui Zarathustra a frânt multe săgeți împotriva compasiunii creștine. Din acest punct de vedere, el se aseamănă cu Sabina, pictorița intelectuală, care trăiește din filosofia trădării, în esența ei "postmodernistă", "trădarea" fiind un alt nume al diferenței. Și al libertății. Propriu-zis, prietenia erotică înseamnă "excluderea dragostei din viața
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care a scăpat de povara credinței în Dumnezeu și care privește ca atare căsătoria laică. Altfel zis, Tomas se bucură de ușurătatea ființei în plin ethos modern și postmodern. Concesia raționalistă pe care o face e modul de a supraviețui compasiunii sau milei creștine. Pentru el, compasiunea (pitié, pity, pietà) încă nu e dragoste, ci cosentiment: "a trăi cu cineva nenorocirea lui, dar, totodată, a împărtăși cu el orice alt sentiment: bucuria, spaima, fericirea, durerea", sentiment ce determină "capacitatea maximă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în Dumnezeu și care privește ca atare căsătoria laică. Altfel zis, Tomas se bucură de ușurătatea ființei în plin ethos modern și postmodern. Concesia raționalistă pe care o face e modul de a supraviețui compasiunii sau milei creștine. Pentru el, compasiunea (pitié, pity, pietà) încă nu e dragoste, ci cosentiment: "a trăi cu cineva nenorocirea lui, dar, totodată, a împărtăși cu el orice alt sentiment: bucuria, spaima, fericirea, durerea", sentiment ce determină "capacitatea maximă a imaginației afective, arta telepatiei emoționale"426
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pitié, pity, pietà) încă nu e dragoste, ci cosentiment: "a trăi cu cineva nenorocirea lui, dar, totodată, a împărtăși cu el orice alt sentiment: bucuria, spaima, fericirea, durerea", sentiment ce determină "capacitatea maximă a imaginației afective, arta telepatiei emoționale"426. Compasiunea pentru Tereza, însă, devine "destinul (sau blestemul)" lui Tomas, întâlnirea cu greul ființei de care "se apără" prin "prieteniile erotice". Schimbarea e că de când a cunoscut-o nu se mai poate culca cu celelalte femei fără a bea alcool. El
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
le înlătură, ca să poată beneficia plantele cultivate, de hrană și aer. Cred că a sosit momentul ca omul să facă ordine și să înlăture buruienele inutile, care consumă din oxigenul și hrana lui, amenințându-i existența. Acum este la modă compasiunea pentru animale, în timp ce unii oameni, din stadiu de copil, sunt ignorați și abandonați de societate. Din aceștia, unii ar putea deveni infractori, care să facă imposibilă și viața celorlalți. Ar trebui acordat dreptul omului, din stadiu de copil, tuturor oamenilor
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel ca puii de lup sau de cimpanzeu - de cei ce constituie de fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu sigurant] nu ar putea da naștere unei asemenea societ]ți. Standardele comune, idealurile comune, gusturile comune, priorit]țile comune care fac posibil] o moral] comun] se bazeaz] pe împ]rt]șirea bucuriilor și a necazurilor, iar toate necesit] o compasiune activ]. Morală nu are nevoie doar de conflicte, ci și de o voinț] și de o capacitate de a c]uta soluții comune pentru aceste conflicte. În materie de limbaj, se pare c] nu ar fi posibil decât în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nu este nici minciun], nici eșec în a spune adev]rul, ci un r]spuns politicos: „Nu îți voi spune”. În unele cazuri, virtuțile pe care le sl]vim par contradictorii; pentru a g]și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile pe care acestea le reprezint], sunt standarde ale binelui, si nu constructe absolute ce constituie esență binelui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât] aceast] acuzație, exist] o list] a celor trei virtuți comprehensive pream]rite în Upanișade (și familiare cititorilor lui T.S. Eliot), care merit] menționat], si anume: damyata, datta, dayadhvam, semnificând st]pânirea de sine, d]ruirea sau sacrificiul și compasiunea. Dar, din nou, dup] atingerea eliber]rii, nu exist] alte reguli în afar] de cele exemplare, și nici virtuți care s] reprezinte un motiv de îngrijorare. Totuși, exist] o lătur] a viziunii asupra lumii din Upanișade care susține c] viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]