8,996 matches
-
privatătc "Viață profesională, viață privată" Locul unde se experimentează cu maximum de efecte umane și sociale cultura competitivă la ora globalizării piețelor și a financiarizării economiei este întreprinderea. În timp ce schimbările și răsturnările macroeconomice ale mondializării antrenează o intensificare a imperativelor competitivității și rentabilizării pe termen scurt a întreprinderilor, acestea au adoptat noi scheme de organizare a muncii. Se cunosc principiile-cheie: polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a universului purtător de noi referențiale de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
schimbare a universului purtător de noi referențiale de performanță. Management prin excelență, organizare în rețea, sistem Toyota, întreprindere inteligentă; nu lipsesc expresiile care desemnează ruptura de modelul fordist al vechii modernități. Oricare ar fi formula utilizată, important este că indicele competitivitate nu se mai bazează exclusiv pe creșterea producției și a reducerii costurilor. Piețele se câștigă tot mai mult prin privilegierea calității, mass customization, nivelul serviciilor, reactivitate maximă la evoluțiile cererii, reducerea termenelor, ameliorarea neîntreruptă. Pentru a ajunge aici, discursurile manageriale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
permanentă de a nu fi la înălțimea noilor cerințe: mai degrabă decât obiect al fervorii, noua epocă a eficacității este asociată cu neliniștea în ce privește viitorul, cu constrângerile și presiunile care apasă tot mai puternic pe umerii salariaților. Dacă odele aduse competitivității și implicării subiective fac furori, acestea din urmă sunt percepute ca orice în afară de discipline menite să aducă mântuirea persoanei, deoarece sunt însoțite de insecuritate personală și identitară, de slăbirea respectului de sine, de „suferința la locul de muncă”9. Cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că la început acesta ți-a tot repetat că este mulțumit de actualul furnizor. La urmă, cealaltă persoană iți spune: „Sunt foarte mulțumit de furnizorul actual, dar cred ca n-ar strica să mai avem unul de rezervă, să menținem competitivitatea. O să comand un vagon, dacă scazi prețul la 1.22 dolari pe kg.” Răspunsul tău, bazat pe tehnica mai sus-menționată, va veni calm: „Îmi pare rău, dar va trebui să faceți o ofertă mai bună.” Un negociator cu experiență va
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de asistență medicală și prevederi speciale pentru reproducere și îngrijirea copilului bine puse la punct, precum și cu „economii” dezvoltate. Youngxe "Young, Gay" remarcă faptul că globalizarea a schimbat direcția concentrării eforturilor acestor state dinspre bunăstarea generală a cetățenilor săi înspre competitivitatea pe piața mondială, adesea pe seama cetățenilor și, în special, pe seama femeilor și a copiilor. Youngxe "Young, Gay" se inspiră din perspectivele teoretice ale școlii franceze a reglementării, care privește modurile capitaliste de producție drept o serie, ce nu este neapărat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și revizuite anual, ceea ce conduce adesea la impunerea de noi cerințe economice, cum ar fi refacerea viabilității balanței de plăți, aplicarea de măsuri mai dure care să stimuleze creșterea economică, menținerea unui nivel acceptabil al inflației, o eficiență și o competitivitate sporite; • fiecare țară trebuie să demonstreze Băncii Mondiale și FMIxe "FMI" că are un palmares satisfăcător. Țara în cauză trebuie să negocieze cu Clubul de la Paris pentru a putea beneficia de împrumuturi suplimentare și de reeșalonare în baza condițiilor stabilite
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
activitatea independentă în afara școlii. Astfel prin participarea în cadrul lecției de educație fizică la jocurile de echipă, respectarea regulilor jocului, necesitatea finalizării activităților începute, s-a dezvoltat voința dar și perseverența, tenacitatea, curajul, hotărârea, trăsăturile pozitive de caracter (autocontrol, modestie, solidaritate, competitivitate, cinste) și spiritul fair-play (spirit de echipă, spirit de luptă, dorința de a învinge, respectarea adversarului, acceptarea înfângerii și respectarea învingătorului). Rezultatele experimentului pedagogic desfășurat în baza metodologiei propuse de noi permite să constatăm că tendința eficientizării procesului didactic de
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
cu condiția să fie eficiente. Tranziția României la economia de piață, proces cu profunde transformări economico-sociale, în cadrul politicilor guvernamentale, a urmărit promovarea investițiilor străine directe ca factor cu importanță deosebită pentru dezvoltarea sectorului privat, eficientizarea proceselor economico sociale și creșterea competitivității, precum și factor de transfer tehnologic, expertiză și know how practic, în marea majoritate a domeniilor de activitate. Motivația alegerii acestui domeniu de cercetare s a bazat pe predominanța opiniilor din literatura de specialitate după care ISD reprezintă un factor de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe, firma-mamă valorificând avantajele de cost și eficiență ale țării care primește investiții străine directe; ISD de valorificare a activelor strategice, care caracterizează preponderent țările dezvoltate, fiind orientate către facilitarea accesului la diferite capacități de cercetare dezvoltare sau pentru creșterea competitivității, prin eliminarea concurenței. În prezent, se constată intensificarea fenomenului de relocalizare a laboratoarelor de cercetare dezvoltare, a centrelor de proiectare sau a altor activități cu valoare adăugată mare. Din punctul de vedere al obiectului<footnote World Investment Report, UNCTAD, 2001
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
constatăm că Germania, Canada, SUA, Israel și Finlanda au niveluri medii ale stocului ISD ca procent din PIB, în perioada 2006-2011, de respectiv 17,1%, 29,66%, 22,56%, 28,13% și 34%, ceea ce semnifică un nivel de eficiență și competitivitate macroeconomică superior în aceste țări; în ceea ce privește România, cu un procent de 38,61% în perioada 20062011, aceasta se situează cu mult peste nivelul mondial și cel al UE, astfel că, dacă ne-ar fi permis, am fi tras următoarea concluzie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
România, cu un procent de 38,61% în perioada 20062011, aceasta se situează cu mult peste nivelul mondial și cel al UE, astfel că, dacă ne-ar fi permis, am fi tras următoarea concluzie biunivocă: România are un nivel de competitivitate și eficiență a ISD mai puțin favorabil față de mărimile medii la nivel mondial și al UE și, pe de altă parte, are un grad de deschidere către economia globală mai mare decât mediile respective; interesantă este și situația potrivit căreia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de altă parte, că acest volum investițional extern în creștere semnifică intensificarea tendinței de globalizare, precum și necesități de coordonare a eforturilor investiționale interțări, în ceea ce privește alocarea optimă a investițiilor, având ca finalitate creșterea eficientă a acestora, în sensul diminuării decalajelor de competitivitate și eficiență interțări. Continuarea analizei vizând contribuția ISD la creșterea economică, reflectare a eficienței investiționale externe, am considerat că este posibilă pe baza analizei ponderii medii anuale a influxurilor de ISD ca procent din formarea brută de capital fix din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investițiilor unei țări. Specialiștii consideră că investițiile greenfield, spre deosebire de alte tipuri de investiții (fuziuni și achiziții și dezvoltări), contribuie la creșterea cantitativă și calitativă a capitalului fix, la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, la ridicarea nivelului de competitivitate a unei economii. În cercetarea noastră, având ca scop comparațiile internaționale, vom evidenția tendințele în evoluția ISD greenfield, precum și ponderea investițiilor greenfield în influxurile de ISD. Evoluția volumului valoric al investițiilor greenfield, în perioada 2003-2011, a fost în primii ani
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
SA, Holzindustrie Schweighofer SRL). O altă problemă legată de eficiența ISD în România vizează indicatorul productivitatea muncii, comparativ cu cea înregistrată în cazul unităților economice cu capital autohton. Potrivit analizelor existente, întreprinderile cu capital străin înregistrează performanțe de productivitate și competitivitate net superioare față de cele autohtone. Acest decalaj de productivitate provine din utilizarea unor metode de organizare și producție, dar și tehnologie superioară, precum și din capacitatea concurențială mai mare. În plus, diferența de mărime avantajează întreprinderile cu ISD de talie mică
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capitalului social subscris la societățile comerciale cu investiții străine directe a fost deținută de Olanda (20,95% din totalul ISD), urmată de Austria (13,98%), Germania (12,06%) și Franța (6,15%), ele deținând poziții superioare în ierarhia mondială a competitivității. Țările care se învecinează cu România dețin ponderi relativ mici în stocul total al investițiilor străine directe: Grecia (5,21%), Italia (4,97%), Elveția (2,90%), Ungaria (2,01%), Turcia (1,26%), Cehia (1,14%), Polonia (0,45%), Slovenia (0
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investiții străine directe în țara-gazdă este, fără îndoială, eficiența economică, și nu alte considerente de natură ideologică sau geopolitică. 3.2. Impactul investițiilor străine directe asupra importurilor și exporturilor în România și cerințele dezvoltării durabile Impactul investițiilor străine directe asupra competitivității exporturilor României rămâne una dintre cele mai complexe probleme a cărei analiză aprofundată necesită măsurarea corectă atât a influenței volumului, structurii și dinamicii acestora, cât și a profitabilității și distribuției câștigurilor reinvestite și repatriate ale firmelor cu capital străin, precum și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
străine directe reprezintă o pondere însemnată, uneori chiar depășind mărimi de 70-80% în importurile și exporturile României, în perioada 2008-2011 (tabelul 3.20), considerăm că o responsabilitate corespunzătoare acestei proporții revine capitalului străin în ceea ce privește înscrierea României pe traiectoria sustenabilității și competitivității. Importanța exporturilor și importurilor firmelor cu investiții străine directe din România este cu atât mai mare cu cât acestea dețin ponderi foarte mari în volumul comerțului exterior al României. În perioada 2008-2011, exporturile firmelor cu investiții străine directe au avut
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
b) ISD, prin impactul lor economic și social complex asupra evoluției economiei naționale, pot contribui, într-o măsură mai mare sau mai mică la evoluția favorabilă a economiei prin contribuții la creșterea exportului, aducătoare de valută sau mărirea eficienței și competitivității economice pe plan intern și extern a economiei României. Situația datoriei externe a României la 30 aprilie 2013, comparativ cu cea de la 31 decembrie 2012, nu pune în evidență faptul că ar fi avut loc o îmbunătățire a echilibrelor totale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare economico-socială, de competitivitatea, în sens larg și în sens restrâns, din punct de vedere microși macroeconomic, precum și de particularitățile structurilor economiilor respective pe ramuri, niveluri tehnologice, distribuție teritorială, spațială și înzestrare cu factori naturali de producție. Capitolul 5 Concluzii și recomandări 5.1
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
îmbunătățirea robusteții într-un context de creștere a variabilității produselor și creșterea continuă a volumului producției realizate reprezintă factori-cheie în realizarea unei supremații europene în domeniul producției industriale. Scenariile economice în domeniul competiției pe piețele globale cer atingerea unei înalte competitivități a sistemelor de producție, ceea ce înseamnă în \n-esență orientarea acestei părți importante a economiei în funcție de anumite cerințe generale, cum ar fi: a) eficiența costurilor, cu adoptarea extensivă de standarde în domeniul utilajelor, echipamentelor și dispozitivelor de comandă și control
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
transformarea actualelor întreprinderi în întreprinderi reutilizabile, modulare, inteligente, digitale, virtuale, ușor de adaptat, ușor de operat, ușor de menținut și înalt fiabile, care vor fi întreprinderile viitorului. 1.8.1. Producția sustenabilă În Europa, sustenabilitatea a devenit un obiectiv strategic. Competitivitatea industriei europene poate fi îmbunătățită prin implementarea cunoașterii-cheie privind noi aplicații ale diferitelor tehnologii și discipline. Totuși, industria producătoare este necesar să fie capabilă să proiecteze și să producă bunuri utilizând o metodă sustenabilă. „Sustenabil” în termenii producției înseamnă eficient
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
are ca obiectiv prezentarea principalelor modalități de creștere și dezvoltare a firmelor. Problematica creșterii și dezvoltării este o constantă În aria de interes a majorității firmelor, deoarece globalizarea și creșterea interdependențelor dintre economii au pus presiune asupra acestora În vederea creșterii competitivității. Concurența din ce În ce mai intensă determină companiile să includă Între principalele lor obiective și pe cele de creștere și dezvoltare, Însă În condițiile respectării imperativului de creare de bogăție (valoare) acționarială. Demersul nostru a continuat cu prezentarea diferitelor modalități de creștere și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe care o firmă care dorește să adopte o strategie de creștere și dezvoltare ar trebui să le ia În considerare În alegerea unei strategii de creștere internă sau de creștere externă includ, potrivit lui Sherman și Hart (2006, p. 12): competitivitatea, fragmentarea și ritmul de creștere a pieței și a ramurii; accesul la capital și costul capitalului; abilitățile specifice ale echipei manageriale; capacitatea și potențialul de dezvoltare a competențelor de bază; loialitatea clienților; gradul de influență a modificării conjuncturii pieței asupra
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe de o parte se Încearcă urmărirea operațiunilor de creștere externă pentru a evita limitarea concurenței, Însă, pe de altă parte, firmele sunt Încurajate să adopte strategii de creștere externă pentru a promova cooperarea În cadrul Europei și pentru a mări competitivitatea firmelor europene față de concurenții străini. O operațiune care limitează, Într-o oarecare măsură, concurența ar putea fi totuși autorizată dacă are efecte economice pozitive, cu alte cuvinte dacă ar contribui la creșterea productivității, la obținerea de economii, aducând astfel beneficii
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
și de reacție din partea unor firme, mișcări pe care le-au suscitat acțiunile unor concurenți. 2.3. Concluzii O operațiune de fuziune sau achiziție determină Întreprinderile să fie mai inovatoare, mai performante și mai productive, astfel Încât să facă față dinamicii competitivității. Un mediu competitiv implică beneficii atât pentru Întreprinderi, cât mai ales pentru clienți, deoarece concurența favorizează scăderea prețurilor. Fuziunile și achizițiile au, În raport cu acest concept, un efect dual. Acestea se pot focaliza efectiv asupra obținerii de sinergii și realizării economiilor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]