2,825 matches
-
critici (Ov.S. Crohmălniceanu, Sorin Alexandrescu, Angelo Mitchievici) ca roman (așa cum fusese subintitulată în prima ediție publicată), în timp ce alții o consideră nuvelă. Pictorul bucureștean Egor Pașchievici sosește în septembrie 1935, invitat de domnișoara Sanda (fiica cea mare a doamnei Moscu), la conacul familiei sale din Câmpia Dunării. Atmosfera de aici este sinistră: proprietatea pare lăsată în paragină, servitorii o părăsesc alungați de prezențe nevăzute, animalele pier în mod straniu. Cei care locuiesc în conac par lipsiți de vlagă și au gesturi bizare
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Sanda (fiica cea mare a doamnei Moscu), la conacul familiei sale din Câmpia Dunării. Atmosfera de aici este sinistră: proprietatea pare lăsată în paragină, servitorii o părăsesc alungați de prezențe nevăzute, animalele pier în mod straniu. Cei care locuiesc în conac par lipsiți de vlagă și au gesturi bizare. Doamna Moscu are un comportament somnambulic și îi ignoră deseori pe oamenii din preajma ei, în timp ce fetița Simina dovedește o perversitate precoce. Cei doi musafiri, pictorul Egor și profesorul arheolog Nazarie, află curând
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
lipsiți de vlagă și au gesturi bizare. Doamna Moscu are un comportament somnambulic și îi ignoră deseori pe oamenii din preajma ei, în timp ce fetița Simina dovedește o perversitate precoce. Cei doi musafiri, pictorul Egor și profesorul arheolog Nazarie, află curând că conacul este bântuit de domnișoara Christina, sora mai mare a doamnei Moscu, ce fusese omorâtă în evenimentele tulburi din timpul Răscoalei de la 1907. Tânăra femeie avea porniri sadice și nimfomane, fiind amanta vechilului pe care-l împingea să săvârșească fapte de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
fusese omorâtă în evenimentele tulburi din timpul Răscoalei de la 1907. Tânăra femeie avea porniri sadice și nimfomane, fiind amanta vechilului pe care-l împingea să săvârșească fapte de o cruzime bolnăvicioasă. În timpul Răscoalei, ea i-a chemat pe țărani la conac sub pretextul de a le împărți averea, îndemnându-i să o siluiască, iar vechilul a împușcat-o din gelozie. Trupul femeii nu a mai fost găsit, iar oamenii susțineau că ea s-ar fi transformat în strigoi. Portretul în mărime
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
se extinde cu repeziciune. În același timp, profesorul Nazarie și doctorul Panaitescu o urmăresc pe Simina, fiind martorii plecării Christinei cu o trăsură fantomă. Țăranii din sat se adună la locul incendiului, iar Egor îi îndeamnă să-l însoțească în conac, unde distruge portretul domnișoarei Christina, apoi îndeplinește ritualul tradițional al uciderii strigoiului, străpungându-i inima cu un drug de fier. Uciderea definitivă a Christinei cauzează moartea Sandei și a Siminei, în timp ce doamna Moscu se prăbușește definitiv în nebunie. Egor privește
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
unde distruge portretul domnișoarei Christina, apoi îndeplinește ritualul tradițional al uciderii strigoiului, străpungându-i inima cu un drug de fier. Uciderea definitivă a Christinei cauzează moartea Sandei și a Siminei, în timp ce doamna Moscu se prăbușește definitiv în nebunie. Egor privește conacul ce arde și începe să fie chinuit de blestemul nostalgiei și singurătății. Nuvela este împărțită în 18 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Mircea Eliade începuse să scrie în vara anului 1936 un roman intitulat "Ștefania", care urma
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a teroarei. Personajul titular al nuvelei a rămas captiv între cele două lumi, reîntorcându-se periodic în locurile unde copilărise și unde nu apucase să-și trăiască tinerețea. Postexistența sa fantomatică nu putea fi prelungită decât cu sângele animalelor de la conac și din sat; irupțiile fantasticului în viața cotidiană sunt deci malefice. Trecerea între cele două lumi se face cu o caleașcă veche condusă de un vizitiu fantomatic, simbol al luntrii lui Charon. Uciderea ritualică a strigoiului restabilește ordinea firească a
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Țăranului Român. Filmul lui Sergovici respectă cu fidelitate textul original al operei literare, prezentând o încleștare între viață și moarte într-o atmosferă apăsătoare „de așteptare și angoasă”. Personajele devin prizoniere ale unor spații închise și încărcate (odăile vechi ale conacului), trăind un sentiment de claustrare și de subjugare a propriei voințe unei puteri necunoscute, dar simțite. Cineastul distribuie însă o actriță adolescentă (Medeea Marinescu, în vârstă de 18 ani) în rolul Siminei, anulând astfel funcția de copil fermecat a personajului
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
fost donat Muzeului Literaturii Române din Iași de către Horia Stelian Juncu. Pictura a fost reprodusă pe coperta revistei "Dacia Literară", nr. 3 (42), 2001. Figura domnișoarei Christina (ucisă în timpul Răscoalei din 1907) este păstrată în familie prin portretul aflat în conacul familiei Moscu: "„(...) un portret în mărime naturală al Christinei; l-a pictat Mirea. Copiii o știu după portretul acela (...)”". Pictorul Egor realizează o descriere fidelă a tabloului: "„Domnișoara Christina zâmbea din portretul lui Mirea, parcă l-ar fi privit într-
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
femeie are părul auriu, o pălărie mare, o rochie într-o combinație de albastru, maro și cărămiziu, o umbreluță. Figura personajului este una tristă, contrastând cu silueta în aparență liniștită. Fundalul este format din câmpia dunăreană, atinsă de arșiță, și conacul familiei, schițate rudimentar. Decorul natural este prezentat în amurg, culorile închise (roșu și negru) dându-i un aspect sumbru ce ilustrează spațiul temporal nocturn în care apare personajul. Contrastul între serenitatea domnișoarei Christina și decorul apăsător exprimă starea de tristețe
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Satu-Mare. Bratislava a înflorit în timpul domniei Mariei Tereza a Austriei, din secolul al XVIII-lea, devenind cel mai mare și mai important oraș de pe teritoriul statelor actuale Slovacia și Ungaria. Populația s-a triplat; s-au construit numeroase palate, mănăstiri, conace și străzi, iar Bratislava a fost centrul vieții sociale și culturale a regiunii. Cu toate acestea, orașul a început să-și piardă din importanță în timpul domniei fiului Mariei Tereza, Iosif al II-lea, în special când bijuteriile coroanei au fost
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
poziționării sale strategice, Castelul Devín a fost un castel important, la frontiera dintre Moravia Mare și statul ungar timpuriu. A fost distrus de trupele lui Napoleon în 1809, și este un simbol important al istoriei slovace și slave în general. Conacul Rusovce, cu parcul lui englezesc, se află în cartierul Rusovce. Casa a fost construită inițial în secolul al XVII-lea, și transformată într-un conac în stil neogotic englezesc, între 1841 și 1844. Cartierul este cunoscut de asemenea pentru ruinele
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Napoleon în 1809, și este un simbol important al istoriei slovace și slave în general. Conacul Rusovce, cu parcul lui englezesc, se află în cartierul Rusovce. Casa a fost construită inițial în secolul al XVII-lea, și transformată într-un conac în stil neogotic englezesc, între 1841 și 1844. Cartierul este cunoscut de asemenea pentru ruinele unui campament militar roman, Gerulata, parte a Limesului roman. Gerulata a fost construit și folosit între secolele I și al IV-lea d.Hr. Datorită
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
p. 151, poezia "", semnate „Nic. Otavă”, iar în 1905, poeziile: "", "", "", "" și "". După critica din "Familia" , Retras singur la Castelul de la Ciucea - soția sa, Veturia Goga a preferat să rămână la București - Goga a suferit la 5 mai 1938, în parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie și a intrat în comă. A decedat după două zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la vârsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus să i se
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
desfășurat funeraliile naționale. Conform dorinței sale menționate în testament nu s-au rostit cuvântări iar pe corpul neînsuflețit a fost depusă o zvastică nazistă. Goga a fost înmormântat la București, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea, conform dorinței acestuia. Începuturile ziaristice ale poetului au fost legate de revista "Luceafărul", înființată, din inițiativa sa, la 1 iulie 1902, la Budapesta, alături de Al. Ciura și Oct. Tăslăuanu. Goga s-a menținut succesiv, ca redactor responsabil
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
care era îndrăgostit. În urma acestui episod, Maruca Rosetti-Cantacuzino va rămâne desfigurată toată viața și va apărea in fotografii cu un voal negru pe față. Pe 4 decembrie 1937 Enescu se va căsători cu ea. Opera "Oedip" a fost terminată la conacul Marucăi din Tescani, într-un pavilion de vară ridicat pe o colină artificială din pământ, chiar în mijlocul pădurii. Premiera operei "Oedip" a avut loc la Paris pe 13 martie 1936 și s-a bucurat de un succes imediat. Primul bariton
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
mondială, opera muzicală enesciană este pusă în valoare. În București se găsește Muzeul Național „George Enescu", găzduit în trei camere din Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei. În anexa din spatele palatului, deschisă publicului, au locuit Maruca și Enescu. Lângă Moinești se găsește conacul de la Tescani, donat de soția lui Enescu statului român cu condiția ca acesta să construiască aici un centru de cultură pentru artiști. La Liveni se găsește casa în care a copilărit compozitorul. Există o casă memorială George Enescu în Sinaia
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
lui Enescu statului român cu condiția ca acesta să construiască aici un centru de cultură pentru artiști. La Liveni se găsește casa în care a copilărit compozitorul. Există o casă memorială George Enescu în Sinaia (Vila Luminiș, cartier Cumpătul). În conacul din Tescani, Bacău („Centrul Cultural Rosetti-Tescanu”), statul român a deschis în anii '80 un centru de creație, aici au fost compuse opere literare (Jurnalul de la Tescani, de Andrei Pleșu) și au loc în fiecare an tabere de pictură și de
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
1885, ca ministru al României în Franța. În 1889, primește vizita poeților francezi Sully Prudhomme și Leconte de Lisle. Vasile Alecsandri s-a stins din viață la 22 august 1890, după o lungă suferință, fiind înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mircești. A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din Moldova, redactând împreună cu Kogălniceanu și C. Negri "Dorințele partidei naționale din Moldova", principalul manifest al revoluționarilor moldoveni. În 1854 - Apare sub conducerea sa "România literară", revistă la care au
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
uscate de-al primăverii vânt". Căldura pătrunde în inimi și natura iese din amorțeală, sosesc cocorii din țările calde, țăranii muncesc câmpul. Universul generat va fi unul al armoniei și al ciclurilor firești ale naturii. În perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mircești, scrie drama istorică romantică "Despot-Vodă". Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului Național din București. Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon ("podghiaz" sau "poghiaz" = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte țări. Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și spirituale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială, constituite pe parcursul istoriei: situri arheologice, case de locuit, conace, cetăți, mănăstiri și biserici, lucrări de artă monumentală, monumente și instalații tehnice, ansambluri de construcție - piețe, străzi, cartiere, sate și centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradițională. Actualmente, în republică are loc reconsiderarea atitudinii societății față de patrimoniul cultural și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat. În județul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Țepeș și refăcută de Radu Șerban Basarab în anii 1588-1589. La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udriște Năsturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat și amenajat ca muzeu de etnografie și artă populară se află în comuna Florești Stoenești. Aspectul exterior îl așază în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească. La Frătești se află Muzeul sătesc - numit simbolic „Muzeul școlar
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești. Astăzi fac parte din "Muzeul de artă medievală Măldărești". Pe Valea Topologului la 1828 "Iancu Bălcescu", fratele revoluționarului pașoptist Nicolae Bălcescu, ridică conacul care dăinuie peste veacuri, azi fiind ""Muzeul Nicolae Bălcescu"", cu o arhitectonică deosebită. Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]