7,702 matches
-
nu pot fi fondatori, precum și cele care, personal, sau rudele și afinii lor până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la societăți comerciale cu același profil sau cu care sunt în relații comerciale directe sau concurențiale. Nu pot fi directori ai societății persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990 , republicata, nu pot fi fondatori sau administratori. Administratorii pot fi realeși pentru încă un mandat. Articolul 19 Atribuțiile consiliului de administrație Consiliul de administrație are, în principal
HOTĂRÂRE nr. 638 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Societăţii Naţionale "Institutul Pasteur" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Institutul Naţional de Medicina Veterinara Pasteur". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121886_a_123215]
-
Consiliului Consultativ de Telecomunicații acționează în calitate de reprezentanți ai interesului public și ai categoriei de participanți la activitatea de telecomunicații din care fac parte. ... (2) Reprezentanții operatorilor, furnizorilor de servicii și producătorilor de echipamente, care își desfășoară activitatea într-un cadru concurențial, nu vor susține în cadrul Consiliului Consultativ de Telecomunicații interesele singulare ale persoanei juridice care i-a desemnat. ... Articolul 10 Membrii Consiliului Consultativ de Telecomunicații au obligația de a asigura confidențialitatea faptelor, informațiilor sau documentelor de care au luat cunoștință în
ORDIN nr. 134 din 8 aprilie 1997 pentru completarea şi modificarea Ordinului ministrului comunicaţiilor nr. 394/1996 privind înfiinţarea Consiliului Consultativ de Telecomunicaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117805_a_119134]
-
precum și cele care, personal, sau prin rudele și afinii lor până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la societăți comerciale cu capital privat, cu același profil, sau cu care sunt în relații comerciale directe sau concurențiale. Nu pot fi directori ai societății comerciale persoanele care, potrivit Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori sau administratori. Articolul 19 Atribuțiile consiliului de administrație Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții: a) angajează și concediază personalul și
HOTĂRÎRE nr. 184 din 5 mai 1997 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale prin preluarea unei părţi din patrimoniul Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole - R.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.054/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118019_a_119348]
-
al metodelor prin care se realizează competiția electorală și al tehnicilor de comunicare politică. În acest sector de studii, tehnicile și rezultatele au ajuns atît de departe, încît constituie unul dintre sectoarele cele mai interesante de analiză politică a democrațiilor concurențiale; el se pretează într-o mare măsură, aproape în întregime, la o intervenție operativă, inginerească, privind schimbarea regulilor, cu scopul obținerii anumitor rezultate (de exemplu, în trecerea de la un regim autoritar la un regim democratic, pentru a garanta reprezentarea și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
una dintre modalitățile posibile de participare politică, dar este tot atîta de adevărat că, mai ales în regimurile democratice, consecințele sale sînt imediate și semnificative, în măsură să influențeze alegerea guvernanților la diferite niveluri și, în sistemele fie și parțial concurențiale, tipul de politici ce urmează a fi aplicate. E adevărat și că pot exista modalități de participare politică ce nu depind de comportamentul electoral, în regimurile nedemocratice și neconcurențiale, definite de obicei ca heterodoxe și anormale, ca mișcări, demonstrații violente
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că pot exista modalități de participare politică ce nu depind de comportamentul electoral, în regimurile nedemocratice și neconcurențiale, definite de obicei ca heterodoxe și anormale, ca mișcări, demonstrații violente, greve anarhice, toate putînd fi întîlnite, dealtfel, și în regimurile democratice concurențiale. Dar posibilitatea de exercitare a votului pe lîngă un ansamblu de activități, de resurse și de consecințe ce depind de el face din comportamentul electoral un element central în procesul de participare politică. În cele din urmă, după cum se știe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dar este clar că interesele celor care nu participă nu vor fi reprezentate de către participanți. Iar inegalitățile din sistemul politic nu se vor reduce, ba chiar ar putea crește ulterior. Capitolul 4. ALEGERI ȘI SISTEME ELECTORALE 1. ALEGERI LIBERE ȘI CONCURENȚIALE Votul este actul cel mai des întîlnit, uneori unicul mod de participare politică a majorității cetățenilor în majoritatea regimurilor poli-tice. Alegerile libere, ținute la date prestabilite, prevăzute din punct de vedere constituțional, cu posibilitatea participării extinse a tuturor cetățenilor și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
alegerile în regimurile democratice și, în mod special, de efectele sistemelor electorale folosite, fie asupra formării opțiunilor de vot din partea alegătorilor, fie asupra constituirii partidelor și sistemelor de partide. Criteriile alegerilor democratice Tot ceea ce se referă la definiția alegerilor libere, concurențiale, ținute la date prestabilite (chiar și în cazul unor perioade de criză prin care ar putea trece guvernul sau în cazul dizolvărilor anticipate ale parlamentelor), semnificative (în sensul că definesc din punct de vedere cantitativ reprezentarea și rolul guvernamental al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
PARTIDE ȘI SISTEME DE PARTIDE 1. ORIGINEA PARTIDELOR Cum iau naștere Chiar dacă termenul a fost folosit mai înainte, despre partide politice începe să se vorbească din momentul în care politica modernă ia amploare, printr-o participare mai vastă, cînd devine concurențială și cînd funcțiile de reprezentare și guvernare sînt distribuite prin consultări electorale. Din acel moment, candidații la anumite funcții, deseori cunoscuți în circumscripțiile uninominale, simt nevoia, pe de o parte, de a-și organiza propria activitate electorală și politică și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care a luat-o sufragiul și de intensificarea mobilizării socio-politice, consecință a primului război mondial. În ciuda marilor turbulențe din anii '20 și a răvășitoarelor dislocări produse de cel de-al doilea război mondial, sistemele de partide, cel puțin în democrațiile concurențiale, arată o extraordinară rezistență, așa încît Rokkan (într-un capitol celebru scris împreună cu Lipset), va putea arăta că: "Sistemele de partide din anii '60 reflectă, cu puține, dar semnificative excepții, structurile clivajelor din anii '20. Aceasta este o caracteristică fundamentală
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dinamicii sistemului de partide. 3. SISTEME DE PARTIDE Pentru a începe în mod eficient analiza sistemelor de partide e necesar să pornim de la o definiție operațională. Pentru ca un sistem de partide să existe, trebuie să se realizeze o interacțiune orizontală, concurențială între cel puțin două partide și o interdependență verticală între mai multe elemente: alegători, partide, parlamente și guverne. Competiția între partide, așadar, se desfășoară, se definește și are consecințe pe diferite planuri: electoral, guvernamental, parlamentar. Pentru că aceste planuri diferite interacționează
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
rîndul ei influențată de distanța ideologică). Tabelul 5.2. prezintă această clasificare într-o formă simplificată. Tab. 5.2. Clasificarea sistemelor de partide în concepția lui Sartori Criteriul numeric Logica funcționării Sisteme neconcurențiale Monopartidiste Hegemonism pragmatic Hegemonice Hegemonism ideologic Sisteme concurențiale Cu partid predominant Bipartidiste Multipartidiste limitate Pluralism moderat Multipartidiste extreme Pluralism polarizat Atomizate O necesară linie de demarcație este trasată între două clase de sisteme: cea care separă sistemele de partide concurențiale (în care alegerile nu numai că se țin
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
neconcurențiale Monopartidiste Hegemonism pragmatic Hegemonice Hegemonism ideologic Sisteme concurențiale Cu partid predominant Bipartidiste Multipartidiste limitate Pluralism moderat Multipartidiste extreme Pluralism polarizat Atomizate O necesară linie de demarcație este trasată între două clase de sisteme: cea care separă sistemele de partide concurențiale (în care alegerile nu numai că se țin cu o periodicitate prestabilită, dar sînt decisive pentru a asigura partidului un număr de locuri și putere) de sistemele de partide neconcurențiale (în care alegerile, cînd se țin, nu sînt deloc importante
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se schimbă în funcție de fenomenele ce privesc regimul, autoritar sau totalitar, în care operează. Tot ceea ce ține de un sistem de partide (modalități electorale, reprezentare parlamentară, formare de guverne) suportă, în sistemele monopartidiste, influența altor judecăți, care nu duc către sisteme concurențiale. Dar despre sistemele monopartidiste vom vorbi pe larg în capitolul despre regimurile autoritare și totalitare. Partide predominante Revenind la clasificarea lui Sartori, primul tip de sisteme de partide concurențiale este constituit din sisteme cu partid predominant. În aceste sisteme există
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în sistemele monopartidiste, influența altor judecăți, care nu duc către sisteme concurențiale. Dar despre sistemele monopartidiste vom vorbi pe larg în capitolul despre regimurile autoritare și totalitare. Partide predominante Revenind la clasificarea lui Sartori, primul tip de sisteme de partide concurențiale este constituit din sisteme cu partid predominant. În aceste sisteme există un partid care, într-un lung șir de alegeri libere și concurențiale, obține, în mod regulat, un număr considerabil de locuri, nu întotdeauna și majoritatea absolută, dar, oricum, suficient
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
regimurile autoritare și totalitare. Partide predominante Revenind la clasificarea lui Sartori, primul tip de sisteme de partide concurențiale este constituit din sisteme cu partid predominant. În aceste sisteme există un partid care, într-un lung șir de alegeri libere și concurențiale, obține, în mod regulat, un număr considerabil de locuri, nu întotdeauna și majoritatea absolută, dar, oricum, suficient ca să poată guverna de unul singur. Este cazul partidelor social-democrate din Norvegia și mai ales din Suedia, al Partidului Congresului din India, al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acelor voci și acelor interese. Avantajul, deci, este că va deveni comod pentru partide și pentru candidați să reprezinte acele interese și să dea cuvîntul acelor alegători ori de cîte ori interesele alegătorilor au relevanță politică, și într-o democrație concurențială de masă o vor avea întotdeauna. Astfel încît, ori de cîte ori se vor găsi interese și idealuri lipsite de reprezentare, va deveni util, din punct de vedere politic, pentru unele grupuri, să încerce să le-o ofere, restabilind un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
apreciind, grație numeroaselor date puse la dispoziție, dinamicile proceselor de formare a coalițiilor, sînt posibile suficiente generalizări fondate și convingătoare [Pappalardo 1978; Laver și Schofield 1991; Ieraci 1994; Laver și Shepsle 1995]. Ar fi de așteptat ca în democrațiile multipartidiste concurențiale majoritatea din coalițiile de guvernare să fie de tip minimal cîștigătoare (minimum winning), adică bazate pe realizarea celei mai reduse majorități absolute de locuri în parlament, astfel încît membrii coaliției să obțină maximum de recompense ce provin din participarea lor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Unica excepție importantă ar putea-o constitui Statele Unite, și se explică atît prin forma de guvernare prezidențială, cît și prin fragilitatea structurii de partid care acționează într-un spațiu politic de anvergură continentală [Fiorina, 1987]. În toate celelalte regimuri democratice concurențiale, dar, firește, aflate într-o situație diferită, chiar și în regimurile monopartidiste necon-curențiale, guvernele sînt guverne de partid. Iar guvernele de partid nu sînt deloc asimilabile partitocrației, cu atît mai puțin celei italiene, și viceversa [Calise 1994]. Partinitatea guvernelor Partinitatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pe de o parte, să realizeze o apărare a pozițiilor ocupate de partid, iar pe de altă parte, să ducă la asfixierea societății prin imobilism. În schimb, modelul party government funcționează cel mai bine în practică atunci cînd alegerile sînt concurențiale și produc alternanța între partide și coaliții. În aceste cazuri, care constituie, de fapt, norma democrațiilor contemporane, guvernele de partid, temîndu-se de verdictul alegătorilor, vor alege personal tehnic competent, nu doar loial, pentru toate funcțiile, nu neapărat politice, conștiente că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a reduce substanțial sau de a elimina de tot pluralismul politic; pe de altă parte, criteriile de atribuire și de distribuire a puterii politice, care nu s-au bazat niciodată pe alegeri, sau în orice caz, nu pe alegeri libere, concurențiale, semnificative, ci întotdeauna pe control și pe recurgerea la folosirea forței. Construcții precare Atît regimurile autoritare, cît și cele totalitare constituie modalități specifice de reglare a raporturilor de putere între stat și societate, modalități puse în aplicare în locuri caracterizate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
faptul că sînt regimuri moniste. Tocmai pentru că este limitat, pluralismul politic al regimurilor autoritare nu este deloc asimilabil pluralismului care caracterizează intrinsec regimurile democratice. Pluralismul democratic va fi mereu cel puțin la nivelul principiilor, dar adesea și în practică nelimitat, concurențial, responsabil. Ar putea să existe distorsiuni, dar remediul va fi, de obicei, tocmai libera competiție între grupurile care se nasc spontan și care se transformă în responsabilitate în fața membrilor lor și a celor care vor să adere la ele. Mentalitatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și non-responsabil. În a doua jumătate a anilor '90, unele sisteme politice din Europa Centrală și de Est și din republicile ex-sovietice se găsesc tocmai în această situație de dezechilibru. Înapoi nu se pot întoarce; înainte către un regim pluralist concurențial nu știu, nu vor sau nu reușesc să meargă, din cauza puternicei rezistențe din partea grupurilor care au fost privilegiate în timpul regimului anterior și care nu sînt total înfrînte. CÎTEVA SPECIFICĂRI ULTERIOARE Alte varietăți În vederea unei mai bune înțelegeri a naturii, funcționării
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
regim democratic se amplifică sau se diminuează spiritul democratic. După părerea lui Schumpeter, așadar, "metoda democratică este acea ordine instituțională prin care se ajunge la decizii politice, ordine în care unele persoane obțin dreptul de a decide, în urma unei înfruntări concurențiale pentru obținerea votului popular" [1947, 269]. Competiția între indivizi Cele mai frecvente critici la adresa definiției lui Schumpeter se referă la: 1) posibila reducerea a democrației la întrecerea electorală, 2) mandatul sau delegarea către o echipă (team) de persoane care 3
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
există încă în zilele noastre. 3.CONDIȚIILE POLITICE Plecînd de la definiția lui Schumpeter, este posibilă parcurgerea unei mari distanțe, înainte sau înapoi, pentru a preciza caracteristicile unui regim democratic. Înainte se situează toate trăsăturile datorită cărora alegerile democratice sînt libere, concurențiale, decisive; înapoi se găsesc consecințele funcționării democrațiilor. Votul universal Ca o caracteristică indispensabilă, corpul electoral trebuie să se definească în așa fel încît să cuprindă toți cetățenii, fără nici o discriminare, cu excepția vîrstei (și acesta reprezintă punctul de întîlnire al democrațiilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]