240,506 matches
-
a cernut scriitorii care au devenit membri ai Uniunii pînă în '89 a lăsat să treacă prin ea numai valori neîndoielnice? De ani de zile în Uniune se tot vorbește despre abuzurile financiare ale celor care s-au aflat la conducerea ei din 1990 încoace. Nu se poate face o expertiză contabilă pentru a vedea cît de întemeiate sînt aceste acuzații? Pun această întrebare fiindcă m-am săturat să fiu întrebat de tot felul de persoane particulare ce e cu hoțiile
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
în prezent decît că nu cred că scriitorii se fură unii pe alții. S-a dat, de curînd, dezlegarea la dosarele de Securitate. Ziariștii au cerut să afle care dintre ei a fost urmărit, care turnător și așa mai departe. Conducerea Uniunii Scriitorilor, care se putea folosi de aceleași argumente ca și ziariștii pentru a cere dosarele scriitorilor urmăriți și urmăritori nu pare deloc interesată ca membrii săi de rînd să știe cine cu cine a defilat pînă în 1989. Însă
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
cine cu cine a defilat pînă în 1989. Însă această discreție la vîrf are ca efect mai jos că, după 11 ani de la dispariția formală a Securității, acuza de securist funcționează tot după ureche în rîndul scriitorilor. De unde vin sfielile conducerii Uniunii în această privință?
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
de muzică simfonică, apariția unui CD se cuvine remarcată cu atât mai mult cu cât este prima prezență românească în discografia acestei orchestre faimoase și că ilustrează evoluția unui dirijor român la pupitrul unei formații germane de mare tradiție, la conducerea căreia s-au perindat cele mai ilustre nume ale breslei. Horia Andreescu a fost timp de 10 ani dirijor invitat permanent al ansamblului din Dresda și din repertoriul foarte larg parcurs împreună - cu acordul orchestrei care l-a apreciat în
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
lui Bacalbașa. Și tot în acest an 1885 s-a jucat pe scena Naționalului bucureștean un spectacol de operă, cu Lucia di Lamermoor, cu mare succes de public și de critică. În sfîrșit, în același an apare ziarul Epoca sub conducerea formală a lui Gr. Păucescu (fostul șef al lui Eminescu la Timpul), dar, de fapt, inițiatorul și sufletul gazetei (profund antiguvernamentală) era N. Filipescu. Din agenda anului 1886 se cuvin amintite atentatul împotriva primului ministru, pe o stradă in București
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
tot în acest an 1886, P.N.L. capătă denumirea de colectivitate, datorită utilizării nefericite a termenului de către ministrul Eugeniu Stătescu, personalitate marcantă a partidului care, dacă nu ar fi fost bolnav, i-ar fi succedat, în 1891, lui I.C. Brătianu la conducerea P.N.L., salvîndu-l de impardonabilele gafe ale lui D.A.Sturdza, succesorul fostului prim-ministru liberal. Și tot în 1886 Panu, ajutat de Bacalbașa și Caragiale, pun la cale mutarea ziarului Lupta de la Iași la București, care a devenit repede, alături de Epoca
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
inutil, că el nu fuge ci se exilează. Peste un an, la o alegere parțială, Panu devine deputat și, cu imunitatea dobîndită, se reîntoarce în țară. Asta i-a compromis, pentru totdeauna, cariera politică. Devenit fruntaș al Partidului Conservator de sub conducerea lui Lascăr Catargi, în 1899 a fost propus pentru demnitatea de ministru. Regele s-a opus cu argumentul: "Nu poate fi ministru un om care se sustrage legilor țării". Dar asta nu l-a împiedecat să continuie ziarul Lupta și
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
a României la Uniunea Europeană cu Ion Iliescu la putere? T.P.: Ion Iliescu a devenit, în conjunctura știută, purtătorul de speranță al societății civile românești. Dar, cum spuneam, România are de străbătut o cale lungă și va avansa și cu o conducere în fruntea căreia se situează Ion Iliescu. Dar împreună cu forțele societății civile, conservatoare, reprezentate în parlament - mă refer la liberali, la partidul minorității maghiare... - care dacă se vor angaja, vor reuși să dinamizeze un astfel de guvern. R.B.: Domnule Thomas
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
hai să facem singuri ce ne spun ăștia că uite, la Babadag și la Săcele s-au întîmplat nenorociri mari și vă rămîn copiii pe drumuri". Și oamenii își aduceau vitele și uneltele la sediul improvizat al CAP-ului. Seara, "conducerea tehnică", între care și tata, era chemată la ședință, la raion, iar bărbații plecau pe mare, la pescuit. În lipsa lor, femeile din sat se duceau la CAP și-și luau acasă vitele flămînde și uneltele. În fruntea acestor "anticomuniste" tot
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
se înfrățește cu publicistica (ca în cazul lui Delavrancea). Dar s-ar fi cuvenit păstra direcția anunțată, neamestecînd genurile. Mai ales că se puteau găsi (ca, de pildă, în cazul lui Al. Vaida-Voevod) discursuri rostite în parlament sau în plenul conducerii partidului. Și pentru că tot am amintit insuficiențele acestei, totuși, ediții, cum, mă întreb, de lipsește, de aici, tocmai Titu Maiorescu, unul dintre marii noștri oratori, sau Ion I.C. Brătianu, incluzîndu-se, în schimb, Duiliu Zamfirescu, cu totul minor în acest gen
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
redactorii responsabili - Marius Sala și G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea lui Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, cu primele fascicule (din Tomul VI, litera M) publicate între 1965 și 1968. Pentru a ajunge la sfîrșitul alfabetului (cu unele anticipări și reveniri), urmează să mai apară partea a doua a
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Cristian Teodorescu Nu demult Z. Ornea semnala într-un protest apărut în Dilema că Editura Minerva a fost privatizată la sfeteriseală. Mai de curînd, profesorul Mircea Martin a demisionat de la conducerea Editurii Univers în urma unor schimbări de strategie cu care n-a fost de acord. Și mă tem că motivul acestei dispute n-a fost că profesorul Martin dorea să publice romancieri sud-americani, iar proprietarul editurii e pasionat de nord-americani ca
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
perspectivei celuilalt. Referitor la această categorie de utilizare a C cred că se pot face erorile cele mai importante, dar șí cele mai puțin perceptibile imediat. De pildă, luând ca model o bază de date lexicală, ca "Wordnet", elaborată sub conducerea unui eminent psiholog - mai întâi behaviorist și corifeu al "Teoriei Informației și Comunicării", apoi adept și colaborator al lui N. Chomski -, George Miller, implicând exclusiv limba engleză (predominant sintactică) și Modelul Generativist, acest demers poate să nu fie util (adecvat
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
dat roade, s-a ascuns. Pur și simplu. Cîțiva ani n-a știut nimeni de el. A vîndut (atunci sau după, nu știu) sirop și apă minerală la un chioșc bucureștean. Abia după ce Ivașcu a fost reabilitat și numit la conducerea Contemporanului, Mircea Grigorescu a revenit în presă, în condițiile de semiclandestinitate pe care le-am evocat. L-am cunoscut cam pe vremea în care reintra în legalitate. Ne-am împrietenit ușor și i-am ascultat, fascinat, poveștile despre gazetari și
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
uniți sau dezbinați, i-a adus la putere tripleta Diaconescu-Roman-Stoica, în proporții nedecelabile. Pe dl Corneliu Vadim Tudor îl poate monta pe fotoliul prezidențial numai dl Iliescu în cazul în care va socoti că a fi lăsat d-lui Năstase conducerea guvernului și șefia P.D.S.R.-ului este suficient. Dar cum este exagerat să urzim ce va fi peste câțiva ani când nu știm ce va fi mâine, e mai înțelept să ne aplecăm asupra zilei de astăzi. Dintr-o iarnă ce
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
și trimis la Închisoarea din Caransebeș. Datorită, pe de o parte, acțiunilor organizatorice ale celulei comuniste ilegale condusă de activiști din rîndul cărora vor fi recrutați mai tîrziu diriguitorii țării, inclusiv Gheorghiu-Dej și Ceaușescu, și, pe de altă parte, noii conduceri relativ mai umane a închisorii, condițiile de trai devin oarecum suportabile. De aici este deportat în 1942 în lagărul de la Vapniarka unde grație constituției sale rezistente scapă de paralizia provocată de alimentația cu mazăre furajeră otrăvitoare și unde nucleul comunist
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
viață care înlesnesc supraviețuirea; pentru ca în noaptea de 18/19 martie 1944, la închisoarea din Rîbnița unde fusese transferat între timp, să fie împins la perete în genunchi și împușcat, împreună cu tovarășii lui, de un pluton de militari cîlmaci sub conducerea unui ofițer german, scăpînd însă ca prin minune de glonțul ucigaș. Episodul în care sînt descrise aceste momente supreme, nesiguranța, spaima de dinainte și după execuție, spectacolul apocaliptic al celor asasinați ("N-am mai auzit împușcături. Doar sîngele curgea din
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
au înmulțit, numele comentatorilor s-au diversificat, iar numărul lor a crescut și el semnificativ. La puțină vreme după ce fostul Centru Soros pentru Artă Contemporană, actualmente Centrul Internațional pentru Artă Contemporană, a scos revista Artelier, la Cluj a apărut, sub conducerea lui Timotei Nădășan, varianta românească a cunoscutei reviste maghiare Balkon, iar un grup de arhitecți a construit - și termnenul trebuie luat ca atare -, ceva mai tîrziu, impozanta revistă Octogon. Toate aceste june vlăstare ale publicisticii românești apar pe o piață
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
ar mai putea însă și ca experiența acumulată în perioada în care a condus Televiziunea Română să-i fi oferit anumite concluzii. Cert e că dl Theodorescu nu pare dornic de capital politic obținut prin infamarea celui care a plecat de la conducerea ministerului. Și dacă socotim puțin, ce mare scofală e să te descurci mai bine decît cel care ți-a premers în funcție, dacă acesta n-a făcut mare lucru? Din nefericire, în România post-decembristă miniștrii vor să fie judecați după ce
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
Cine e însă de vină că aceștia din urmă nu s-au priceput să-și chivernisească imaginea? Pentru că țărăniștii au avut o presă tot mai proastă pe măsură ce s-au deprins să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar fi făcut mai bine dacă nu și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar fi făcut mai bine dacă nu și-ar fi exprimat supărările pe acest ziar, într-un moment în care Adevărul pare interesat de înnoirile din PNȚCD. Ion Diaconescu ar fi trebuit, poate, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
pe care le-a cîștigat PNȚCD-ul la ultimele alegeri. Fiindcă, în afară de eroziunea guvernării, penetistii mai au și handicapul unui electorat îmbătrînit al carui exemplu n-a fost urmat la urne, cu prilejul ultimelor alegeri. Astfel că noua echipă din conducerea acestui partid va trebui să accentueze asupra ofertei Creștin Democrate în mesajul pe care îl va adresa alegătorilor. Țărănismul anticomunist, care s-a bizuit hazardat de mult pe nostalgii și pe o luptă cu o fantomă a trecutului de care
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
personal, pentru a-l impune pretutindeni. Andrei Marga nu e deloc de invidiat în calitate de președinte al PNȚCD. Pînă la viitoarele alegeri el ar trebui să bată țară în lung și în lat pentru a-i convinge pe alegători că sub conducerea să PNȚCD-ul nu uită de tradițiile sale, dar a devenit cu totul altceva decît a fost receptat în ultimii ani. Ceea ce mă face să cred că în afară de plecările din partid din ultimii ani și din ultima vreme, vom înregistra
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
altele. Din păcate, aliații nu și-au respectat obligațiile din convenția militară, astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din două fronturi, de la vest sub conducerea mareșalului Mackensen, și la sud de bulgari) și cu ea întreg aparatul de stat, inclusiv Curtea, guvernul și parlamentul. În 1917 s-au înregistrat, pe liniamentele din Moldova, victorii memorabile (Mărăști, Mărășești, Oituz) ale armatei care a oprit înaintarea inamicului
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]