3,668 matches
-
pentru supremație. Dacă o competiție poate fi rezolvată prin mârâieli și gesturi amenințătoare, fără a recurge la luptă sângeroasă, cu atât mai bine; dar, în cele din urmă, cineva va trebui să se impună în fața celuilalt. Într-un asemenea mediu conflictual, dacă un actor nu se comportă agresiv într-o anumită măsură, el va fi manipulat de ceilalți. Cu alte cuvinte, prudența implică nu numai o senzație de siguranță pe care o ai când te bazezi pe efectele pacificatoare ale societății
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
parte a vieții internaționale (deoarece nu-l descoperă, ci îl presupun), realiștii pot fi imunizați împotriva unei reacții exagerate în cazul declanșării unuia. Este un alt fel de a spune că ei și-ar dori o abordare prudentă a fenomenului conflictual. Nu le va face nici un bine celor grav loviți să se lase purtați de mânia lor îndreptățită spre un eșec răsunător, fără a evalua la rece cum să-și atingă obiectivele militare. Nici un stat nu are resurse nelimitate și toate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
interes de către toți indivizii, la fel ca și de toate națiunile, va produce, prin sine, o societate pașnică și armonioasă”. Mai curând, el a presupus că „eternul conflict și amenințarea cu războiul pot fi minimizate prin ajustarea continuă a intereselor conflictuale prin acțiune diplomatică”; această supoziție a fost necesară fiindcă nu se poate presupune că „toate națiunile și-au conceput interesele naționale întotdeauna doar în termenii propriei supraviețuiri, definindu-și apoi interesul de a supraviețui în termeni restrictivi și raționali”26
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
particulare de etică națională”35. Interesul propriu național a fost privilegiat sau considerat superior, iar interesele statale nu se mai întâlneau într-o zonă de egalitate: „Virtute a vechii diplomații, compromisul devine trădarea celei noi, deoarece reconcilierea mutuală a pretențiilor conflictuale - posibilă sau legitimată într-un cadru comun al standardelor morale - devine echivalentul capitulării atunci când standardele înseși sunt mizele conflictului”36. În fiecare capitală naționalistă și-a făcut apariția o politică externă ideologică, lipsită de compromis, cruciată. Naționalismul „nu numai că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
între jucători ce-și recunosc unul altuia legitimitatea - să devină depășită. Totuși, aplicarea a ceva semănător diplomației tradiționale poate contribui la refacerea consensului moral. Când Morgenthau nota că „o situație favorabilă unei soluționări diplomatice include două elemente: forța și interesele conflictuale capabile de reconciliere” se referea la ambele elemente necesare 44. Concentrarea pe interesul național, în special asupra intereselor de bază legate de supraviețuire, ar prezerva forța necesară; valorile morale s-ar regăsi în moderație și pluralism, caracteristice unui sistem diplomatic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o lume în care, din păcate, abolirea conflictului armat pare a fi la fel de îndepărtată ca și înainte. Oricare ar fi verdictul istoriei asupra acțiunilor Americii în Irak sau în alte zone, adevăratul test va fi trecut dacă în diferitele zone conflictuale vor fi găsite noi direcții pentru asigurarea păcii ce vor fi complementare condițiilor de război. În ceea ce-l privește pe Morgenthau, ceea ce rămâne este faptul că a devenit un nume familiar în aproape toate tratatele despre diplomație. În Marea Britanie, G.R.
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Tucidide că „identitatea intereselor este cea mai sigură dintre legături, fie ea între state sau indivizi” a inspirat remarca din secolul al XIX-lea a lordului Salisbury că „singura legătură de uniune care rezistă” între națiuni este „absența oricăror interese conflictuale”. Ea a fost transformată de către George Washington într-un principiu general de guvernare: O sumară cunoaștere a naturii umane ne va convinge că, pentru cea mai mare parte a umanității, interesul este principiul director și că aproape fiecare om se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
regimul autocratic și condamnat să dispară odată cu acesta. Experiența americană Identificarea politicii de putere cu guvernarea aristocratică și-a găsit sprijin în experiența americană. Originile sale pot fi regăsite în trei elemente ale acesteia: unicitatea experimentului american, izolarea față de centrele conflictuale mondiale în timpul secolului al XIX-lea și pacifismul umanitar și antiimperialismul ideologiei politice americane. Faptul că ruperea legăturilor constituționale cu Coroana britanică a fost concepută pentru a semnifica inițierea unei politici externe americane deosebite de ceea ce trecea drept politică externă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deoarece Grenada era văzută ca un arsenal pentru acțiunile militare concepute, acolo și în alte zone din Caraibe, de cubanezi și sovietici. Observatorii au continuat să se întrebe dacă acestea constituiau cu adevărat o amenințare reală la adresa statu-quoului regional; răspunsuri conflictuale au fost emise în Europa și în America, politica președintelui Reagan intrând în vizorul criticilor. Standardul pentru judecarea implicării cubanezo-sovietice în Caraibe și a răspunsului decidenților americani contura o schimbare importantă în distribuția de putere și, implicit, în statu-quo. 5
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și jumătate. Este într-adevăr corect faptul că, și înainte de ascensiunea eticii naționalismului, etica națională, așa cum este formulată, de exemplu, în filosofia rațiunii de stat a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, s-a dovedit în majoritatea situațiilor conflictuale a fi superioară regulilor morale universale de comportament. Acest lucru este evident dacă luăm în considerare cea mai fundamentală și, de asemenea, cea mai importantă situație conflictuală de acest gen, cea dintre preceptul etic universal „Să nu ucizi” și porunca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al XVII-lea și al XVIII-lea, s-a dovedit în majoritatea situațiilor conflictuale a fi superioară regulilor morale universale de comportament. Acest lucru este evident dacă luăm în considerare cea mai fundamentală și, de asemenea, cea mai importantă situație conflictuală de acest gen, cea dintre preceptul etic universal „Să nu ucizi” și porunca eticii naționale particulare „Să îi ucizi în anumite condiții pe inamicii țării tale”. Individului căruia i se adresează aceste două reguli morale de comportament este confruntat cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conflictele dintre diferitele națiuni care vizau delimitarea sferelor de influență, conflicte reprezentate de lupta dintre germani, pe de o parte, și polonezi și francezi, pe de altă parte. Conflictele internaționale din secolul al XIX-lea au emanat fie din interpretările conflictuale ale principiului național, fie din refuzul acceptării totale a acestui principiu. S-a sperat până târziu, inclusiv după primul război mondial, că, odată ce aspirațiile tuturor națiunilor de a avea un stat-națiune propriu vor fi satisfăcute, o societate de națiuni mulțumite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a-și rezolva conflictul în mod pașnic, războiul ar deveni inutil și nu ar mai fi arbitrul suprem al conflictelor dintre națiuni. și aici, din nou, analogia cu afacerile interne este tentantă. În societățile primitive, indivizii își rezolvau deseori cererile conflictuale prin violență. Se abțineau de la reglementarea pe căi violente numai dacă găseau în apelul la decizia autoritară a unor judecători imparțiali un substitut acceptabil pentru apelul la arme. Pare evidentă concluzia că, dacă ar exista astfel de judecători imparțiali în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai puțin un remediu legal prin care să fie satisfăcute. La baza tuturor disputelor care presupun riscul unui război se află o tensiune între dorința de a păstra distribuția de putere existentă și cea de a o răsturna. Aceste dorințe conflictuale, din motive deja discutate 2, sunt rareori exprimate în termeni proprii - termeni de putere -, ci sunt formulate în termeni morali și legali. Reprezentanții statelor vorbesc despre principii morale și cereri legale. Vorbele lor se referă la conflictele de putere. Propunem
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
istoriei, consensul moral al comunității europene rămânea un ecou slab al altor epoci, întărit totuși de climatul moral umanist al vremurilor. Configurația politică, după cum am arătat 6, favoriza expansiunea către spații neocupate din punct de vedere politic, în vederea rezolvării intereselor conflictuale. În cele din urmă, dar cel mai important, acea perioadă a istoriei a avut parte de o succesiune de diplomați excepționali, care știau cum să facă pace, cum să o mențină și cum să scurteze războiul și să-i limiteze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cauză ocazia să mute responsabilitatea unor decizii neplăcute pe umerii Națiunilor Unite, acționând ca un instrument care salvează aparențele și diminuează șocul. Excepțiile le-au constituit mandatele ambasadorilor Kirkpatrick și Moynihan, amândoi preferând să formuleze și să apere în termeni conflictuali politicile americane în cadrul Națiunilor Unite. Noile proceduri Un stat puternic ce are nevoie de sprijinul unor state mici pentru a asigura succesul politicilor sale poate urma două cursuri de acțiune. Poate să apeleze la diplomația tradițională și să profite de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unor conflicte care să pericliteze pacea societății, atât timp cât rămân pe tărâmul abstracțiunilor ce definesc scopul suprem al eforturilor colective ale societății. Însă aceste abstracțiuni devin arme puternice în anumite conflicte sociale atunci când sunt folosite de grupuri sociale care formulează cereri conflictuale în numele acestor principii. Aceste cereri pun societatea în fața provocării supreme. Societatea poate fi capabilă să ignore cerințele grupurilor mici sau slabe fără să pună pacea în pericol. Coeziunea sa socială și monopolul asupra violenței organizate sunt suficient de puternice pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-le tuturor grupurilor șansa de a-și supune cererile de dreptate arbitrajului opiniei publice, al alegerilor, al voturilor parlamentare, al comisiilor de analiză etc. Deja am schițat în alt context modul în care funcționează aceste mecanisme 4. Ele ghidează cererile conflictuale ale grupurilor sociale către canale pașnice, oferindu-le șansa de a se face auzite și de a concura pentru recunoaștere în concordanță cu reguli obligatorii pentru toți. În condițiile acestor competiții, nici un grup nu poate fi sigur de victorie pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unui monopol al violenței organizate are două caracteristici care o diferențiază de orice altă formă de violență, în special cea pe care o întâlnim în sfera internațională. Violența organizată a societăților naționale este într-o anumită măsură neutră față de cererile conflictuale ale diferitelor grupuri sociale atât timp cât acestea se mențin în limitele legii și utilizează mijloace pașnice. Doctrina liberală a secolului al XIX-lea afirma că violența organizată a societății este complet neutră, plasându-se deasupra agitației intereselor conflictuale, pregătită să aplice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
neutră față de cererile conflictuale ale diferitelor grupuri sociale atât timp cât acestea se mențin în limitele legii și utilizează mijloace pașnice. Doctrina liberală a secolului al XIX-lea afirma că violența organizată a societății este complet neutră, plasându-se deasupra agitației intereselor conflictuale, pregătită să aplice legea în cazul oricui o încalcă. Contrar acestei doctrine, marxismul susține că violența organizată a societății nu este altceva decât arma cu care clasa conducătoare își menține dominația asupra maselor exploatate. De fapt, organizarea societății nu poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
zilele noastre, intensitatea naționalismului, transformarea sa în religia politică a universalismului naționalist, omniprezența mass-media moderne, precum și controlarea lor de către un grup mic și relativ omogen au multiplicat și au mărit presiunile sociale care în societățile naționale tind să mențină grupurile conflictuale în limitele legii și ordinii. Rolul statului Care este contribuția statului la menținerea păcii interne? „Stat” este doar alt nume pentru organizarea cu caracter coercitiv a societății - pentru ordinea legală ce determină condițiile în care societatea își poate folosi monopolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care poate fi creat un stat mondial. Două școli de gândire În primul capitol al lucrării sale Considerations on Representative Government, John Stuart Mill s-a confruntat cu aceeași problemă cu referire la anumite forme de guvernământ. Cele două „concepții conflictuale despre ce anume sunt instituțiile politice”* pe care Mill a considerat că se află la baza tuturor discuțiilor referitoare la această problemă influențează și discuțiile despre modul cum poate fi creat un stat mondial. Conform unei școli de gândire: ...guvernământul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ochii săi; 2) să creeze și să mențină active organisme care să aibă ca scop facilitarea schimbării sociale la nivel global, pentru a le putea permite tuturor grupurilor de indivizi să se aștepte la o minimă satisfacere a cererilor lor conflictuale; 3) să instituie organisme de menținere a ordinii care să preîntâmpine orice amenințare la adresa păcii cu o putere copleșitoare. S-ar putea admite posibilitatea, susținută de opinia publică potrivit sondajelor la care ne-am referit anterior 10, ca popoarele lumii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
majoritar al unei adunări legislative astfel constituite. Amenințarea și iminența unui război civil ar plana asupra acestor instituții, care ar trebui să înlocuiască un consens politic și moral cu coerciția. Să analizăm două probleme concrete care duc la cereri tradițional conflictuale din partea diferitor națiuni: imigrația și comerțul. Un stat mondial, ca orice alt stat federal, nu ar putea lăsa reglementarea migrației și a comerțului între state la discreția părților sale componente. El însuși ar trebui să reglementeze aceste probleme. Chiar dacă autoritatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că, deși problema înșelăciunii ar fi rezolvată, statele tot ar trebui să se preocupe de câștigurile relative, deoarece diferențele de profit pot fi transpuse în avantaje militare, utilizabile pentru coerciție sau agresiune. Iar în sistemul internațional, statele au uneori interese conflictuale care conduc la agresiune. Există dovezi empirice că în timpul Războiului Rece considerațiile legate de câștigurile absolute au contat chiar și în relațiile economice dintre democrațiile industrializate dezvoltate din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Nu ar trebui să ne
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]