81,338 matches
-
omologată ca rasă de ovine de sine stătătoare în anul 1988. Origine și mod de formare Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. A., Pop și s-au desfășurat în cadrul SDE Cluj-Napoca începând cu anul 1959 și au constat în încrucișarea berbecilor Merinos transilvănean aparținând tipului ameliorat cu oi țurcană varietatea albă, ecotipul sibian, aduse din zona Sibiului. Efectivul de oi țurcană crescut în această zonă, datorită faptului ca s-au înmulțit în decursul unui număr mare de generații
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. V. Taftă. Debutul acestora a avut loc în 1953 în Depresiunea Bârsei și au constat în încrucișarea oilor țigaie cu berbeci Merinos de Palas până la generația a doua. Din acest moment s-a trecut la împerecherea metișilor între ei, practicându-se o singură încrucișare de infuzie cu berbeci de rasă Île de France. În acest
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
individul nu va avea stimulente să facă ceva care să-i distrugă reputația sau să atragă asupra sa oprobriul public (Stahl, 1998, vol. II, p. 75). În cazul obștilor, regulile sunt monitorizate de adunarea obștii. Pedepsele erau mici și deseori constau în plata unei amenzi minime. Agenții de monitorizare și impunere erau desemnați la nivelul alegerii colective, iar ulterior unii au devenit funcționari de stat. Existau de asemenea mecanisme de recompensare a celor care monitorizează. Aceste mecanisme conduceau la probleme legate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o regulă de acces stabilită la nivel operațional
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exercita dreptul de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bine definit și controlat de către obște. Țăranul nu mai avea posibilitatea să dispună de teren după putere și nevoi, ci trebuia să întreprindă acțiuni conforme cu ale celorlalți. Regula de exploatare a terenurilor era stabilită la nivelul alegerii colective și consta în existența Flurzwang-ului. Tehnica bienală a celor două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care nu-și achită obligațiile să fie bătut cu bățul. Este interesant de urmărit faptul că regulile influențate de acțiunile de la nivel constituțional au nevoie de mecanisme și agenți oficiali de monitorizare și impunere. O explicație a acestui fenomen poate consta în faptul că regulile sunt mai greu de internalizat la nivelul operațional. Majoritatea regulilor în regimul devălmășiei absolute sunt monitorizate de comunitate sau de cei cărora li se adresează; foarte puține au nevoie de agenți oficiali de monitorizare și impunere
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate, permisă contra unei despăgubiri (Stahl, 1998, vol. II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de plafonare a drepturilor consta în limitarea drepturilor de a instala fierăstraie individuale (Stahl, 1998, vol. II, p. 188). Aceste fierăstraie reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Așa cum am notat deja, combinând această terminologie evoluționistă cu teoria antropologică a evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare la trecutul acestora. Datele privind perioada obștii vechi au fost colectate începând cu anii ’20 și prezentate într-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aici; unele raționamente se bazează pe informații suplimentare către care se vor face trimiteri atunci când acest lucru este posibil. Lucrarea lui Stahl a fost scrisă dintr-o perspectivă explicativă marxistă; prin urmare, una dintre dificultățile în a-l urma îndeaproape constă în a distinge informația adunată de completările și interpretările teoretice pe care i le-a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
interpretările teoretice pe care i le-a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și creșterea capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele două centre administrative a fost sinergică, spre exemplu, în cazul obștii Vrâncioaia (Vasile, 2007b, p. 118). Un al treilea efect la nivel local și central, menționat deja, a constat în furnizarea alternativă a bunurilor și serviciilor publice. Dintre acestea, proeminente sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea și diplomația), astfel încât valoarea serviciilor similare oferite de confederația vrânceană a început să scadă. După cum s-a văzut
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
reprezenta principalul material de construcție utilizat. Accelerarea construcțiilor în contextul procesului de urbanizare prin care treceau Țările Române a crescut cererea pentru lemn și, prin urmare, beneficiile valorificării economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]