74,761 matches
-
iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 08 septembrie 2022 ) ... b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor; ... c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. ... ... Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION-MARCEL CIOLACU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ALINA-ȘTEFANIA
LEGE nr. 263 din 21 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257729]
-
ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale. Prin motivele de apel, autorul excepției a criticat modul de soluționare a cererii de recuzare a judecătorului de la instanța de fond, prin prisma repartizării aleatorii a acesteia, invocând, totodată, nelegalitatea constituirii completului de judecată din calea de atac, întrucât acesta nu a fost stabilit prin tragerea la sorți a membrilor săi. ... 8. Prin Încheierea din 21 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.416/110/2016, Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Ovidiu Mazilu într-o cauză penală având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale, prin care inculpații, între care și autorul excepției, au invocat nelegalitatea constituirii completului de judecată din cadrul Tribunalului Bacău, care a soluționat fondul cauzei, întrucât acesta nu a fost constituit în mod aleatoriu și nu era specializat pentru a judeca fapte de corupție. ... 9. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
din Legea nr. 304/2004 acordă putere discreționară colegiului de conducere al instanței în determinarea compunerii acestor complete. Prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, se susține că textul de lege criticat nu asigură reglementarea constituirii completelor de judecată și deleagă acest atribut colegiului de conducere al instanței, care este astfel abilitat să stabilească în mod unilateral și arbitrar completele specializate de judecători. Se susține că, în acest fel, aspectele esențiale ale compunerii completelor de judecată
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
legii conduce la concluzia că noțiunea de cauză se referă la litigiile de fond, iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. Doctrina procesual civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 23, că cererea de recuzare nu vizează
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
și va avea următorul cuprins: (2) În cazul contractelor prevăzute la alin. (1), aflate în curs de derulare sau în procedură de achiziție publică sau pentru care urmează a fi organizată o procedură de achiziție publică, pentru care este necesară constituirea unei noi garanții de bună execuție ca urmare a retragerii autorizației de funcționare a societății de asigurări care a emis instrumentul de garantare sau constituirea unei garanții de bună execuție ca urmare a atribuirii contractului de achiziție publică/contractelor sectoriale la
LEGE nr. 225 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257721]
-
pentru care urmează a fi organizată o procedură de achiziție publică, pentru care este necesară constituirea unei noi garanții de bună execuție ca urmare a retragerii autorizației de funcționare a societății de asigurări care a emis instrumentul de garantare sau constituirea unei garanții de bună execuție ca urmare a atribuirii contractului de achiziție publică/contractelor sectoriale la solicitarea autorităților/entităților contractante, se constituie o garanție de bună execuție, prin oricare dintre modalitățile prevăzute la art. 40 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare
LEGE nr. 225 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257721]
-
târziu de 31 ianuarie 2023. ... 2. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins: (4) În cazul în care părțile contractante convin, pentru contractele aflate în execuție, autoritatea/entitatea contractantă solicită constituirea unei noi garanții de bună execuție astfel: a) pentru produsele/serviciile/lucrările executate - minimum 30% din valoarea garanției inițiale aferente acestora, cu condiția ca acestea să fie certificate de către dirigintele de șantier și/sau inginerul/supervizorul/consultantul, după caz, și aprobate de autoritatea/entitatea contractantă
LEGE nr. 225 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257721]
-
avea următorul cuprins: Articolul 2 (1) În cazul în care părțile contractante convin, garanția de bună execuție prevăzută la art. 1 alin. (2) se poate constitui prin următoarele modalități: ................................................................................................. b) prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire prevăzute de lege; ... ... 4. La articolul 2, după litera b) a alineatului (1) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: c) printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de orice instituție financiară sau societate de
LEGE nr. 225 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257721]
-
din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 7 martie 2022, iar ulterior, având în vedere imposibilitatea de constituire a completului, a amânat pronunțarea la data de 21 martie 2022, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE, asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei ... 1. Obiectul cererii Prin Cererea de
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
pentru fiecare tranșă, care cuprinde suma solicitată cu încadrarea în valoarea maximă prevăzută la art. 18 alin. (2) din ordonanța de urgență, defalcată, în cazul proiectelor implementate în parteneriat, conform prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanța de urgență; ... b) constituirea unei garanții pentru suma aferentă prefinanțării solicitate conform art. 18 alin. (2) din ordonanța de urgență, depusă, în cazul proiectelor implementate în parteneriat, conform prevederilor art. 18 alin. (4) din ordonanța de urgență; ... c) existența conturilor, deschise pe numele beneficiarului/
NORME METODOLOGICE din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256870]
-
3) În cazul în care beneficiarii nu restituie AM PODD sumele notificate, reprezentând finanțarea ratei forfetare acordate, în termenul prevăzut la alin. (2) , acestea urmează a fi considerate sume plătite necuvenit, AM PODD având obligația de a aplica dispozițiile privind constituirea și recuperarea creanțelor în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin
NORME METODOLOGICE din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256870]
-
judecat sau pedepsit de două ori. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 - introduse prin Legea nr. 255/2004, care a modificat și completat legea-cadru de organizare și exercitare a profesiei de avocat -, constituirea și funcționarea de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise. Această normă a intrat însă în vigoare ulterior înființării - prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă - a barourilor contestate. Întrucât legea civilă nu retroactivează, norma menționată nu
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
ianuarie 2007). Deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal (Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, precitată, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să aibă loc într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal (Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, precitată, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
a reținut că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, constituirea și funcționarea de barouri în afara acestei uniuni fiind interzise, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora - nule de drept. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activități care prezintă interes
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, constituirea și funcționarea de barouri în afara acestei uniuni fiind interzise, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora - nule de drept. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activități care prezintă interes pentru societate, este firească și necesară, în vederea stabilirii competenței, a mijloacelor și a
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. Curtea a constatat că legiuitorul are libertatea de a reglementa condițiile în care pot fi constituite, organizate și în care funcționează diferite tipuri și forme de asociație, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociații pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuții de interes public, având în vedere dispozițiile art. 9 fraza întâi din Constituție, potrivit cărora „Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). ... 27. Referitor la dispozițiile art. 113 din Legea nr. 51/1995, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, citată anterior, paragrafele 37 și 38, Curtea a constatat că nulitatea actelor de constituire și de înregistrare de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, dispusă prin prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, precum și încetarea de drept a efectelor oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
organ nu îndeplinește exigențele Constituției și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind organizarea și funcționarea unei autorități publice cu autoritate administrativ-jurisdicțională. ... 7. Se precizează că, potrivit art. 8 alin. (3) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 pentru adoptarea hotărârilor, comisiile vor
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, Curtea a observat, în mod judicios, că atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se referă la soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale și la validarea cererilor privind reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, fiind întrunit, așadar, primul element al noțiunii de „jurisdicție administrativă specială“, acela al existenței competenței de soluționare a unui conflict privind un act administrativ (hotărârea comisiei locale). Dar Curtea s-a rezumat la aceasta
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
contestațiilor și validarea ori invalidarea măsurilor stabilite de comisiile locale, atribuție esențială pe care Legea nr. 18/1991 o conferă, prin art. 51, comisiilor județene. Aceasta este concluzia care rezultă din prevederile art. 8 alin. (3) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
și art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005“ stabilesc faptul că „secretariatul comisiei județene și, respectiv, colectivul de lucru este constituit prin ordin al prefectului“. În realitate autoarea excepției face referire la prevederi cuprinse în Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 și prevăzut
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și nr. 1307/2013*4), (împreună "Fondurile aflate sub management comun"). O contribuție în numerar la constituirea garanției UE în cadrul compartimentului de stat membru poate fi, de asemenea, făcută de statul membru din propriul buget, pentru a pune în aplicare investițiile prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului privind adoptarea Planului de redresare și
ACORD DE CONTRIBUȚIE din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257301]
-
ce suma provizioanelor menționată la clauza 5.1 al doilea subparagraf a) a fost plătită integral de România către Comisie; "Fondul comun de provizionare" înseamnă fondul comun de provizionare instituit în temeiul articolului 212 alineatul (1) din Regulamentul financiar; "Etapa de constituire" înseamnă perioada de timp în care provizionarea compartimentului pentru statul membru în temeiul acordului de garantare relevant este plătită de către Comisie către Fondul comun de provizionare, luând în considerare graficul de plată al României din Anexa 1 . Sfârșitul etapei
ACORD DE CONTRIBUȚIE din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257301]