4,590 matches
-
presei după 18 brumar Una dintre primele griji ale lui Bonaparte după lovitura de stat a fost controlul presei. Un decret din 17 ianuarie 1800 nu a lăsat să subziste la Paris decît 13 ziare și a restabilit autorizarea prealabilă. "Consulii Republicii, considerînd că o parte a ziarelor care se tipăresc în departamentul Sena sînt instrumente în mîinile inamicilor Republicii; pentru că Guvernul este special însărcinat de poporul francez să vegheze la siguranța sa oprind pe cei ce urmează (articolul 1: suprimarea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1800 ca papă pe Piu al VlI-lea. Acest papă s-a dovedit a fi la înălțimea misiunii sale pentru că în scurt timp reușește să se întoarcă la Roma. Întors din campania din Egipt, Napoleon preia conducerea Franței în calitate de prin consul (după răsturnarea Directoratului în 17) și își pune în gând să creeze un imperiu condus de o monarh ie militară. Și-a dat repede seama că pentru înfăptuirea acestui scop avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vedem ce descoperim la o veri ficare financiar-contabilă mai atentă. Practic, de-acolo a pornit dosarul; am avut un om din interiorul firmelor băcăoane care a dorit să vorbească, a colaborat foarte mult cu noi ca martor denunțător. — Vorbiți de consulul din China? — Nu de consulul din China, de altcineva. O doam nă cu o funcție în cadrul firmei Conimpuls, care ne-a lă murit fiecare act contabil, cum s-au vândut aceste bunuri, cum au intrat - tot traseul obținerii acestor foloase
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
veri ficare financiar-contabilă mai atentă. Practic, de-acolo a pornit dosarul; am avut un om din interiorul firmelor băcăoane care a dorit să vorbească, a colaborat foarte mult cu noi ca martor denunțător. — Vorbiți de consulul din China? — Nu de consulul din China, de altcineva. O doam nă cu o funcție în cadrul firmei Conimpuls, care ne-a lă murit fiecare act contabil, cum s-au vândut aceste bunuri, cum au intrat - tot traseul obținerii acestor foloase de către Adrian Năstase. Așa s-
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
obținut o sentință nedefinitivă după aproape șase ani, într-unul din dosare, în fe bruarie 2012. — Vă propun să vorbim despre sentința în sine. Deci Năstase n-a fost condamnat pentru corupție, ci pentru șantaj. Șantaj la cine? — Șantaj la consulul Păun. Șantajul efectuat în tim pul urmăririi penale. Domnul Păun a venit și s-a plâns procurorilor de caz. — Să le spunem oamenilor cine era Păun. A fost consul în China și a primit ordin să aducă materiale din China
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
condamnat pentru corupție, ci pentru șantaj. Șantaj la cine? — Șantaj la consulul Păun. Șantajul efectuat în tim pul urmăririi penale. Domnul Păun a venit și s-a plâns procurorilor de caz. — Să le spunem oamenilor cine era Păun. A fost consul în China și a primit ordin să aducă materiale din China pentru aceste imobile. — Exact. Era un fel de slugă a domnului Năstase, un spirit ancilar, din păcate. Acesta este adevărul. — Și l-ați convins să depună mărturie. — L-am
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
S-a încercat abordarea lui de către Adrian Năstase prin Irina Jianu, pentru o construcție în planul apărării în care să se obstrucționeze ancheta procu rorilor de caz și să se demonteze acuzațiile pe care i le aduseserăm lui Năstase. Fostul consul Păun a colaborat cu noi și astfel am reușit - autorizați de instanța de judecată - să producem o înregistrare ambientală cu Năstase, Jianu și Păun. — Acea înregistrare în care Adrian Năstase spunea că, dacă va continua să fie martor, îl va
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
noi ne plângem de lipsă de oameni și ne rugăm de ministrul justiției să lărgească schema de personal, și cu toate acestea detașăm oameni în structuri care n-au nici o treabă cu justiția - de exemplu, avem un judecător care este consul la Shanghai. Înțeleg că reprezintă statul român, dar acel judecător blochează un loc în schema unei instanțe, un loc care nu poate fi ocupat. Spuneam că sunt decizii care uneori frizează sfidarea legii sau lezează bunul-simț. Din păcate, n-am
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
toate felurile de mâncare din O mie și una de nopți. Cam un an de zile. BUCUREȘTI FAR WEST Copacabana (I) Daniel CRISTEA-ENACHE Primul lucru care ni s-a spus, dimineața, la Rio de Janeiro a fost: „Jos bijuteriile!“. Doamna consul, care altfel era deosebit de amabilă, nu glumea. Și eu, și soția am rămas câteva secunde cu gurile căscate, după care, în așteptarea detaliilor, am sorbit o gură de cafea aburindă. Știți, cafeaua braziliană e destul de bună. Problema - ne-a explicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
nu glumea. Și eu, și soția am rămas câteva secunde cu gurile căscate, după care, în așteptarea detaliilor, am sorbit o gură de cafea aburindă. Știți, cafeaua braziliană e destul de bună. Problema - ne-a explicat cu o anume pedanterie doamna consul - rezidă în faptul că locuitorii din Rio (vreo douăzeci de milioane, nu mai mulți) sunt cam săraci, ceea ce îi face să scaneze de la o poștă bancnotele, monedele, lănțișoarele, broșele, brățările, inelele și tot ce se întâmplă să porți. N-are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de unu, maximum doi dolari americani. În fond, ce-ți trebuie mai mult? La Rio, în februarie 2000 când am fost noi, erau între 40 și 45 de grade Celsius. Am fost înțelepți și am ascultat sfatul prietenesc al doamnei consul. Singurul accesoriu pe care m-am încăpățânat să-l port a fost ceasul de la mână, primit de la Valeriu Cristea. Iar în buzunar n-aveam de regulă mai mult de douăzeci de dolari. Vreți să mi-i furați? N-aveți decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
brotacii din lume. Totul era cum trebuie să fie în Paradis. Așa că, atunci când consoarta care mă salvase m-a rugat să stăm să vedem apusul soarelui, n-am putut s-o refuz. Încălcam astfel un al doilea avertisment al doamnei consul, care suna: „plecați de pe Copacabana la apusul soarelui!“. Dar avertismentul avea o doză de imprecizie. Să plecăm înainte să apună, în timp ce apune, sau imediat după ce apune? Era treabă de câteva minute. Ne-am strâns frumos lucrușoarele și, cu un ochi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
ai Rusiei acreditați pe lângă ea să poată vorbi în favoarea Principatelor, când împrejurările acestora vor cere și făgăduința să-i asculte cu toată considerația datorată unor puteri amice și respectate”. Iar prin articolul XI al aceluiași tratat obține învoirea să numească consuli și viceconsuli în toate localitățile împărăției otomane, unde ar găsi cu cale să stabilească asemenea agenți. Prin același tratat se mai stipulează foloase și ușurări foarte simțitoare pentru aceste țări: îndatorirea luată de Poartă să le trateze în chip mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
reînnoiri de domnie și, printr-o stabilitate mai mare, a permis ca locuitorii să se bucure de un sistem mai statornic și mai puțin jacaș, prielnic dezvoltării țării; 4.îmbunătățirea simțitoare a administrației și înfrânarea jafurilor prin privegherea exercitată de consuli numiți de Curtea împărătească în Principate; 5.libertatea comerțului și libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, care a permis dezvoltarea economică a Principatelor și avântul uriaș luat în veacul trecut de această dezvoltare; 6.întemeierea unei largi autonomii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care au început să se îndeletnicească, nu încape îndoială că, aici ca aiurea, principiile franceze vor exercita dulcea și binefăcătoarea lor înrâurire... Totuși, rușii vor dispune aici de un mijloc de influență mai mult decât francezii: acela al terorii, și consulul lor, d. Severin, îl întrebuințează cu dibăcie la prilej de nevoie. Boierii știu foarte bine ceea ce se întâmplă în vreme de război, știu că țara lor este îndată teatrul operațiunilor, că bunurile și persoanele lor sunt atunci la discreția vecinilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceleași temeiuri, este asemenea mai totdeauna la devoțiunea misiunii ce țarii o țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar pretențiile cele mai neîntemeiate ale acelei misiuni, ceea ce provine de la sprijinul, mai mult sau mai puțin întemeiat, ce îl dă consulului general ambasadorul de la Constantinopol. Acesta încă demult vorbește Porții ca un stăpân, consulul imită în chip perfect limbajul șefului său, lucru de care se laudă pe față, și alcătuiește un mijloc ce totdeauna izbutește, precum însuși se laudă, dar este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar pretențiile cele mai neîntemeiate ale acelei misiuni, ceea ce provine de la sprijinul, mai mult sau mai puțin întemeiat, ce îl dă consulului general ambasadorul de la Constantinopol. Acesta încă demult vorbește Porții ca un stăpân, consulul imită în chip perfect limbajul șefului său, lucru de care se laudă pe față, și alcătuiește un mijloc ce totdeauna izbutește, precum însuși se laudă, dar este fără îndoială foarte umilitor pentru guvernul țării...”. Într-un raport din 23 aprilie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Sunt departe de a invidia aceste rușinoase mijloace de extorcare a zisei misiuni; dar ea găsește prin ele mijlocul de a ține pe greci la dispoziția ei și, printr-înșii, a conduce Divanul după voia ei...” La 1 august 1802, consulul rusesc de la Iași înmâna ocârmuirii Moldovei o notă din cele mai drastice, tratând atât despre abuzurile, împilările și extorcările acelei ocârmuiri, cât și despre călcarea tratatelor dintre Rusia și Poartă relative la Principate. Asupra acelei note, Ruffin face observațiile următoare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
această agitație pentru a obține, prin dragomani, secretele și decretele Sublimei Porți și, prin domni, deschiderea granițelor otomane pentru emisarii, oștenii și oștirile lor...” Cele ce urmează sunt extrase din memoriul trimis Afacerilor Străine, la 5 septembrie 1804, de Flury, consulul francez de la Iași: Încă de la 1772, Rusia reclamă pe față posesiunea sau cel puțin independența acestor două Principate; și dacă dezmembrarea Poloniei, propusă în acea vreme de Prusia, determină pe Caterina a II-a să renunțe la această pretenție, ea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o influență mare asupra hotărârilor Divanului și Rusia, făcând astfel să reacționeze asupra ocârmuirii turcești puterea prin mijlocul căreia ea dispune de cei doi domni, sporește și întărește ascendentul ei și eternizează starea de atârnare în care ține Poarta Otomană. Consulul general rus la Iași este alt instrument, de care acest guvern (rusesc) se servește spre a întinde legăturile suveranității sale; consulul de la Iași dezvoltă reprezentațiunile unui ministru; și mijloacele de cari dispune fac dintr-însul o autoritate în această țară
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de cei doi domni, sporește și întărește ascendentul ei și eternizează starea de atârnare în care ține Poarta Otomană. Consulul general rus la Iași este alt instrument, de care acest guvern (rusesc) se servește spre a întinde legăturile suveranității sale; consulul de la Iași dezvoltă reprezentațiunile unui ministru; și mijloacele de cari dispune fac dintr-însul o autoritate în această țară. Numărul protejaților lui și a acelor care participă la protecția lui se ridică la aproape patru mii, din care naționalii ruși
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu s-a renunțat încă să se dobândească supuși noi; ajunge ca raialele să facă o călătorie la fruntaria rusească, să posede ceva pământ și chiar să dea ceva bani, pentru ca să obțină pașapoarte rusești și să fie puși sub protecția consulului fără nici o observație sau reclamație din partea Domnului. Îndeobște, toți marii negustori sunt sub protecția rusească, pe care o caută totdeauna din cauza deferenței respectuoase a domnului către agentul acelei puteri și a favorii de care se bucură acei care fac negustorie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sunt sub protecția rusească, pe care o caută totdeauna din cauza deferenței respectuoase a domnului către agentul acelei puteri și a favorii de care se bucură acei care fac negustorie sub steagul ei. Comercianții mai mici, care nu sunt înmatriculați la consulul general, se dau ca atașați comercianților protejați și, în această calitate, ei primesc pașapoarte de la consul și se bucură de o protecție implicită. Pentru a da o idee generală, dar pozitivă asupra stării politice a acestor două provincii, ele trebuie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acelei puteri și a favorii de care se bucură acei care fac negustorie sub steagul ei. Comercianții mai mici, care nu sunt înmatriculați la consulul general, se dau ca atașați comercianților protejați și, în această calitate, ei primesc pașapoarte de la consul și se bucură de o protecție implicită. Pentru a da o idee generală, dar pozitivă asupra stării politice a acestor două provincii, ele trebuie asemănate cu Crimeea, în momentul în care Rusia se pregătea s-o cotropească; același mers în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui și a restabili ordinea și liniștea. Agenții Rusiei răspândesc de câtăva vreme în Țara Românească vorba că trebuie să se cheme rușii în ajutorul acelui Principat spre a dispune spiritele în favoarea lor. Domnul a avut mai multe conferințe cu consulul Rusiei. Acesta a intrat pe urmă în corespondență cu Pasvanoglu, al cărui răspuns l-a trimis solului rusesc la Constantinopol. Acesta a răspuns acuma în urmă că el se măgulește cu credința că va sfârși prin bună înțelegere diferendele dintre
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]