19,375 matches
-
Adunării Naționale este Bernard Accayer (din iunie 2007). 45 În literatura de specialitate este considerată "a treia cameră" a Parlamentului Consiliul Economic și Social care deși nu are atribuțiuni de legiferare, specifice celor două Camere, are un rol de forum consultativ; consiliul cuprinde 230 de reprezentanți ai sindicatelor, fermierilor, uniuni ale muncitorilor, funcționari, artizani. Ph. Ardant, Institutions Politiques de droit Constitutionnel, ediția a 8-a, L. G. D. J., Paris, 1996. p. 373; P.H. Chalvidan, Droit Constitutionnel. Institutions et Regimes politiques
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
juriști doctrinari din cei mai de vază, aceasta întrucât statutele sau Regulamentul Academie i Române nu se opun. De asemenea, și întrucât statutele Academiei nu opresc, îmi exprim dorința de a face parte și subsemn atul , cel puțin cu vot consultativ, din toate Comisiunile ce se vor alcătui pentru decernarea premiilor ce înființez. În anii când Comisiunile formate de Academia Română pentru acordarea acestor premii ar opina cu m ajor itatea cerută de statute, că nici una din lucrările respective din cei șase
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ică jr., Marani, 2002, p. 284). Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prin articolul 103, îi implică și pe preoți în soluționarea problemelor copiilor la nivel local. Potrivit acestei legi se cere realizarea unor structuri comunitare consultative.18 Au fost experimentate diferite forme de structuri comunitare, dar modelul recomandat este cel al consiliilor comunitare consultative. Structurile comunitare consultative reprezintă o formă organizată și permanentă de participare a comunității locale la soluționarea pe plan local a problemelor sociale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
103, îi implică și pe preoți în soluționarea problemelor copiilor la nivel local. Potrivit acestei legi se cere realizarea unor structuri comunitare consultative.18 Au fost experimentate diferite forme de structuri comunitare, dar modelul recomandat este cel al consiliilor comunitare consultative. Structurile comunitare consultative reprezintă o formă organizată și permanentă de participare a comunității locale la soluționarea pe plan local a problemelor sociale care privesc copiii. Vorbind despre această experimentare la nivel comunitar prin înființarea consiliilor comunitare consultative, vom prezenta câteva
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și pe preoți în soluționarea problemelor copiilor la nivel local. Potrivit acestei legi se cere realizarea unor structuri comunitare consultative.18 Au fost experimentate diferite forme de structuri comunitare, dar modelul recomandat este cel al consiliilor comunitare consultative. Structurile comunitare consultative reprezintă o formă organizată și permanentă de participare a comunității locale la soluționarea pe plan local a problemelor sociale care privesc copiii. Vorbind despre această experimentare la nivel comunitar prin înființarea consiliilor comunitare consultative, vom prezenta câteva caracteristici ale felului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al consiliilor comunitare consultative. Structurile comunitare consultative reprezintă o formă organizată și permanentă de participare a comunității locale la soluționarea pe plan local a problemelor sociale care privesc copiii. Vorbind despre această experimentare la nivel comunitar prin înființarea consiliilor comunitare consultative, vom prezenta câteva caracteristici ale felului în care contribuie preotul și rolul său în protecția copilului potrivit cu Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. În Tabelul 1 vom arăta modul în care se poate implica preotul în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al copilului prin: * consilierea părinților în legătură cu cel mai bun mod de a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor, astfel încât să se respecte interesul superior al copilului; * abordarea acestui subiect în predicile lor; * promovarea acestui principiu prin acțiunile lor din cadrul structurilor comunitare consultative. PARTICIPAREA [Art. 6(h), Art. 24] Preoții pot facilita exercitarea dreptului copilului capabil de discernământ de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește și a celorlalte drepturi de participare ale copilului prin: * încurajarea participării copiilor la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute." A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 18 Consiliul comunitar consultativ este format din persoane reprezentative și influente din comunitate. Ceea ce contează nu este atât pregătirea profesională, cât mai ales prestigiul social și moral. Pot fi membri în consiliul comunitar: oameni de afaceri locali, preoți, cadre didactice, medici, consilieri locali, polițiști
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
2). Dar în funcție de specificul comunității pot fi membri: reprezentanți ai unor comunități etnice, mediatori sanitari, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale locale etc. Persoanele selectate trebuie să aibă disponibilitate pentru a desfășura o muncă cu caracter voluntar. De regulă consiliile comunitare consultative sunt formate din 5-7 persoane, dar pot fi antrenate și alte persoane disponibile. Considerăm că primarul și referenții/asistenții sociali care fac parte din serviciul public de asistență socială (SPAS) nu pot fi membri ai consiliului comunitar consultativ, motivat de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
consiliile comunitare consultative sunt formate din 5-7 persoane, dar pot fi antrenate și alte persoane disponibile. Considerăm că primarul și referenții/asistenții sociali care fac parte din serviciul public de asistență socială (SPAS) nu pot fi membri ai consiliului comunitar consultativ, motivat de faptul că prin prezența lor, ar dilua rolul și influența consiliului a cărui menire este tocmai aceea de a sprijini activitatea primarului și specialiștilor din serviciile de asistență socială. Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Manual pentru
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cursurile s-au ținut în primul an universitar, 1894-1895, la Hotelul Oriental)91. În linii mari, Universitatea Nouă s-a organizat după modelul Universității Libere. Erau câteva deosebiri, totuși; de pildă, la ședințele Comitetului Administrativ asistau, cu drept de vot consultativ, doi reprezentanți ai studenților 92. Și aceasta deși unul dintre fondatorii Universității Noi, Edmond Picard, critică vehement prin ianuarie februarie 1894, în "Journal des Tribunaux", activitatea Consiliului de Administrație al Universității Libere 93. Fiind adept al unei libertăți academice și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați, de situația în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați, de situația în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) / 168 Securitatea și comerțul / 170 Europa de Est / 172 America și România, 1954-1956 / 174 Capitolul VII. De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 / 186 O revoltă maghiară / 186 CPEE, COCOM, Congresul și politica
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ianuarie și februarie ale anului 1944, la Washington, Comitetul Operativ pentru Securitate al Departamentului de Stat a început să analizeze condițiile de capitulare a României. Acestea au fost aprobate de către Șefii de Stat Major și înaintate reprezentanților americani ai Comisiei Consultative Europene de la Londra. Aceste condiții erau "încorporarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei în Uniunea Sovietică" și o modificare a frontierei ungaro-române din Transilvania în funcție de granițele etnice. Mai mult decît atît, dacă poporul român accepta să opună rezistență germanilor și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ascultîndu-l pe Hull, Roosevelt i-a comunicat lui Churchill, pe 10 iunie, că Departamentul de Stat nu poate aproba planul atîta vreme cît acesta ar duce, foarte probabil, la formarea unor sfere de influență. Președintele propunea o serie de manevre consultative în scopul evitării formării acestor sfere de influență 160. Churchill a răspuns. Evenimentele din Balcani erau prea precipitate ca să mai fie timp și de deliberări consultative. Avînd în vedere că rușii sînt gata să invadeze România cu toată forța și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
foarte probabil, la formarea unor sfere de influență. Președintele propunea o serie de manevre consultative în scopul evitării formării acestor sfere de influență 160. Churchill a răspuns. Evenimentele din Balcani erau prea precipitate ca să mai fie timp și de deliberări consultative. Avînd în vedere că rușii sînt gata să invadeze România cu toată forța și să o ajute să-și recupereze o parte a Transilvaniei din mîinile Ungariei... mi se pare că ar fi bine să păstrăm aceeași comandă, de vreme ce nici
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanți americani, cît și observatori danezi și norvegieni să participe la aceste discuții multilaterale. În urma dezbaterilor secrete, delegații Marii Britanii, Franței, Italiei, Belgiei și Olandei au acceptat să adopte listele anglo-franceze. Apoi, pe 22 noiembrie 1949, aceștia au desemnat un Grup Consultativ (GC) care să pună la punct clasificările și să lămurească deosebirile dintre listele americane 1-A și 1-B și lista anglo-franceză545. Acest GC și-a susținut prima ședință la Paris, pe 9 ianuarie 1950 și a hotărît să instituie un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie incluse circa 200 de bunuri de consum, conform unei liste alcătuite recent, 1-C. În mod normal, nu se acorda licență de export pentru articolele din lista 1-C dacă se exporta mai mult decît "cantitatea minimă" prevăzută de Comitetul Consultativ, în cadrul politicii de export. În mod normal, toate articolele care nu figurau pe Lista Aprobată trebuiau să beneficieze de autorizație de export pentru Blocul Sovietic și în aceasta consta esența compromisului 647. Consiliul a acceptat această concesie, în cadrul noii politici
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a semnat legea 658. Legea Battle înlocuia acum prevederile paragrafului 117d al Legii întrajutorării țărilor străine din 1948 și ale Amendamentului Kem. Conform Legii Battle, administratorul era desemnat din cadrul Departamentului de Stat și beneficia de serviciile unui comitet denumit Comitetul Consultativ pentru Apărare Economică, care includea reprezentanți din 11 agenții guvernamentale. Truman l-a desemnat pe Averell Harriman în funcție de administrator al Legii Battle și conform paragrafului 103, acesta avea 30 de zile la dispoziție pentru a pregăti o listă de articole
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zîzanie între oamenii de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de succes. Legea Battle nu era pe placul comercianților vest-europeni. Pentru a stăvili această tendință de antagonism, guvernele vest-europene au solicitat întrunirea cît mai grabnică a Grupului Consultativ. Ședința Grupului Consultativ a avut loc pe 24-25 iunie, la Paris. Toată atenția s-a concentrat asupra dreptului SUA de a impune sancțiuni acelor țări din COCOM care încheiaseră, înainte de adoptarea Legii Battle, niște acorduri care prevedeau vînzări de articole
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de succes. Legea Battle nu era pe placul comercianților vest-europeni. Pentru a stăvili această tendință de antagonism, guvernele vest-europene au solicitat întrunirea cît mai grabnică a Grupului Consultativ. Ședința Grupului Consultativ a avut loc pe 24-25 iunie, la Paris. Toată atenția s-a concentrat asupra dreptului SUA de a impune sancțiuni acelor țări din COCOM care încheiaseră, înainte de adoptarea Legii Battle, niște acorduri care prevedeau vînzări de articole strategice către Blocul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spera ca "dezvoltarea comerțului în scopuri pașnice să ducă implicit la penetrarea Cortinei de Fier și să aducă mai aproape ziua în care relațiile firești cu popoarele Europei de Est" să poată fi reluate 746. Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) Deși raportul a fost criticat de către Departamentul Apărării 747, el a fost foarte bine primit în Europa de Vest. Țările din COCOM susțineau îndemnul lui Randall la mai multă flexibilitate comercială din partea Washingtonului, din mai multe motive. În primul rînd, ajutorul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
serie de ziare atrăseseră atenția asupra listelor restrictive pentru export. Pe 12 noiembrie 1953, președintele Comisiei de Comerț a Regatului Unit a făcut publică, pentru prima dată, existența COCOM în fața Parlamentului Britanic, arătînd, însă, că este vorba despre un grup consultativ neoficial, fără putere executivă 752. Statele Unite erau întrucîtva interesate și de extinderea comerțului cu Blocul Sovietic. CSN 152/3 recomanda o destindere moderată și treptată a restricțiilor impuse țărilor din Bloc. Washingtonul dorea mai ales să scape de enormul său
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
remarcat că Partidul Laburist de stînga dorește extinderea relațiilor comerciale cu Uniunea Sovietică, mai mult decît comercianții din Partidul Conservator 758. Pe 30 martie, cele trei guverne au emis un comunicat prin care anunțau că cei 15 membri ai Grupului Consultativ trebuie să se întîlnească pentru a revizui fiecare articol inclus în Lista Internațională și a hotărî care dintre ele sînt cu adevărat strategice 759. Pe 2 aprilie, Stassen a prezentat Consiliului Securității Naționale un rezumat al acestei întruniri. Consiliul l-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]