5,110 matches
-
confucianism, 85 consens, 148, 151 constructivism, 9, 19, 25, 35, 207-31 constructivism holistic, 41 constructivism sistemic, 41 construcția națiunii, 77 construcție socială, 250 contract social, 83 convenționalism metodologic, 223 cooperare, 24, 36, 48, 52, 53, 229 copii, 27, 241, 246 corporații transnaționale, 26, 208 cosmopolitism, 103, 112, 114, 122, 137, 139, 141, 172-77 credit, 93 creșterea populației, 262 creștinătate, 69 creștinism, 86 crime de război, 85, 86, 113 crime împotriva umanității, 86 criterii de semnificație, 30 critică imanentă, 162 critică metateoretică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
repetiție) dur (piatră și lemn) NEMURIREA (tradiție) suplu (pânză) ACTUALITATEA (inovație) imaterial (ecran) MOD DE ATRIBUIRE COLECTIVĂ = ANONIMAT (de la vrăjitor la artizan) PERSONALĂ = SEMNĂTURĂ (de la artist la geniu) SPECTACULARĂ = etichetă, logo, marcă (de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale 3) SENIORIALĂ = Palatul 1) MONARHICĂ = ACADEMIE 1500-1750 2) BURGHEZĂ = SALON + CRITICĂ + GALERIE → 1968
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
chiar fără a părăsi mica Europă, să am acces la cele trei continente ale imaginii, dar schimbând de fiecare dată mijloacele: carte de rugăciuni, ghid turistic și carnet de cecuri. Fiecare stadiu are propriul tip de organizare profesională. Pentru "imagieri": corporația; pentru artiști: Academia; pentru publicitari: rețeaua. Artizanul nu are un loc de lucru autonom (exceptând, poate, acel officium de la Roma). Scriptoriul ilustratorului ține de mănăstire sau de universitate; decoratorul lucrează pe frescă direct în biserică sau palat. Artistul lucrează în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se ocupau în primul rând ... vracii și preoții; medicul anunța iminența morții dar nu intervenea asupra corpului fizic (aceasta ținea de competența chirurgilor, considerați inferiori medicilor fiindcă ... nu știau latina). Medicii au început să-și apere privilegiile grupându-se în corporații. Medicina empirică a progresat. Flamandul Vesale făcea disecții și pleda pentru cunoașterea științifică a corpului uman. Ambroise Paré a folosit cauterizarea în cazul amputațiilor. Englezul William Harvey a dezvoltat teoria circulației sanguine etc. Medicii au profitat și de descoperirile inventatorilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fascismul și nazismul; o de extremă stânga: comunismul. a) Fascismul -a fost instaurat de Benito Mussolini în Italia, pe fondul nemulțumirii generale provocată de situația precară a țării; -a îmbrăcat forma corporatistă, propunând o societate organizată în grupuri profesionale, numite corporații; -urmarea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaților corporațiilor care să asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale; -a pus accent pe naționalism și pe promisiunile de restaurare a “onoarei naționale”; -considera că statul-națiune avea viața sa proprie, diferită de viețile ființelor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Fascismul -a fost instaurat de Benito Mussolini în Italia, pe fondul nemulțumirii generale provocată de situația precară a țării; -a îmbrăcat forma corporatistă, propunând o societate organizată în grupuri profesionale, numite corporații; -urmarea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaților corporațiilor care să asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale; -a pus accent pe naționalism și pe promisiunile de restaurare a “onoarei naționale”; -considera că statul-națiune avea viața sa proprie, diferită de viețile ființelor umane care-l compuneau. -Mussolini a organizat “marșul asupra
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de la 3,8 milioane la Începutul războiului, la 14,5 milioane spre sfârșitul acestuia. Totodată, a fost majorată și cota de impunere 96. În aceste țări (Germania, Anglia și SUA) s-au introdus, În timpul războiului, impozite pe supraprofitul realizat de corporații. Cotele de impunere erau de 15% În Germania, 60% și apoi 100% În Anglia și Între 35 și 60% În SUA, aceasta sporind În 1943 până la 90%97. În perioada postbelică, pe fondul războiului rece și a unei dezvoltări economice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
celei prevăzute de lege. Astfel, În SUA, În anii ’70, ca urmare a avantajelor acordate, cotele efective de impozit pentru unii cetățeni erau foarte scăzute sau zero, În timp ce alți cetățeni se situau la limita de 70% a cotei. În cazul corporațiilor față de cota legală de 48% (pentru cele care realizau un venit impozabil de peste 25.000 dolari), cota efectivă generală pentru opt societăți industriale conducătoare a fost, În anul 1974, de 34,6%, cu variații mari Între ramuri (de la 9,2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de azi, Ed. Economică, București, 1996, p. 137 112 accelerate a fondurilor fixe. Această bonificație a stimulat modernizarea utilajelor din vechile ramuri ale industriei americane: metalurgie, chimie, construcții de autoturisme, dar a dus la reducerea anuală a impozitelor datorate de corporațiile private cu 30-40%, ceea ce a făcut să crească valoarea reducerilor pe ansamblu de la 4,5 miliarde În medie pe an În perioada 1962-1978 la 21,3 miliarde În 1985. Este de remarcat că ulterior unele măsuri de reformă fiscală au
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
4 Media UE 24,6 8,2 9,4 16,6 30,7 10,6 Media OCDE 24,6 9,6 8,5 14,9 32,3 10,1 n/a nu sunt disponibile *Include impozitele pe veniturile persoanelor și corporațiilor, nefiind disponibile separat ** Include contribuțiile totale pentru securitate socială, nefiind disponibile separat Sursa: OECD in Figures, Ediția 2007 După cum se poate observa din tabelul 3.5, În medie la nivelul țărilor membre OCDE, impozitul pe profit și impozitul pe venit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
valoarea adăugată și accizele, pornind de la considerentul că acestea influențează, În bună măsură, circulația liberă a bunurilor și serviciilor, dar, parțial, și a capitalurilor. Al doilea aspect vizează impozitele directe, față de care acquis-ul comunitar are În vedere explicit impozitarea veniturilor corporațiilor și impozitul pe capital, urmărindu-se facilitarea cooperării administrative Între autoritățile naționale și Înlăturarea obstacolelor Întâmpinate de firme care activează În diverse state membre UE. Al treilea aspect se referă la cooperarea administrativă și asistența reciprocă față de care acquis-ul comunitar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Drăcea R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În statele membre ale UE, În volumul România În Uniunea Europeană. Potențialul de convergență, p. 371, www.ectap.ro Conform datelor din tabel, se observă că cele mai ridicate cote pentru impunerea profitului corporațiilor se Înregistrează În Franța (35,43%), Olanda (34,5%), Malta (35%), Italia (33%). La polul opus se află Cipru (10-15%), Ungaria (16%), Lituania (15%) și Letonia (16%). În privința impunerii veniturilor persoanelor fizice, cele mai ridicate cote se Înregistrează În statele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Cînd Grey a demisionat, a ajuns prim-ministru, dar nu s-a înțeles bine cu regele, demisionînd la cererea acestuia. În timpul celui de-al doilea mandat ca prim-ministru, a continuat programul de reforme al predecesorului, trecînd prin Parlament legea corporațiilor municipale (Municipal Corporations Act, 1835) în care s-au pus bazele administrației locale, cu consilieri municipali aleși prin vot uninominal și cu primari și aldermen-i aleși pe listă. În 1839 se produce "criza budoarului" (bedchamber crisis). Ce se întîmplase? Intuind
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
care se expun abordări conceptuale ale noțiunii de investiție străină, fiind combinate cu succes de analiza genezei noțiunii În cauză, a factorilor de influență asupra deciziilor investiționale, și un studiu minuțios a fost destinat elementului activ al investițiilor străine directe - corporațiilor transnaționale. Manualul de față include temele de bază ale disciplinei Investiții Internaționale, propuse spre studiu cititorilor, și În special studenților de la diferite specialități interesați de problematica abordată, dar În primul rând celor de la specializarea Relații Internaționale. De asemenea, manualul Investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
acestora, prin majorarea cuantumului bazei impozabile, față de bugetul statului. Obiectivele manualului , În această etapă, vizează: 1. un complex de instrumente de studiere a noțiunii de investiții străine (abordări și concepte, argumentația teoriilor explicative ale investițiilor străine, delimitări conceptual metodologice a corporațiilor transnaționale); 2. o informație actualizată despre activitatea corporațiilor transnaționale (motivații și strategii de expansiune, efectele STN și ISD Într-o logică de dezvoltare a competitivității economiilor); 3. identificarea riscurilor asociate investițiilor străine. Prin intermediul manualului se propune formarea spiritului cognitiv și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
statului. Obiectivele manualului , În această etapă, vizează: 1. un complex de instrumente de studiere a noțiunii de investiții străine (abordări și concepte, argumentația teoriilor explicative ale investițiilor străine, delimitări conceptual metodologice a corporațiilor transnaționale); 2. o informație actualizată despre activitatea corporațiilor transnaționale (motivații și strategii de expansiune, efectele STN și ISD Într-o logică de dezvoltare a competitivității economiilor); 3. identificarea riscurilor asociate investițiilor străine. Prin intermediul manualului se propune formarea spiritului cognitiv și de contemplare al fenomenelor și realităților specifice domeniului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
capitaluri antreprenoriale uriașe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoștințe vaste, de adevăratele talente specializate În domeniile tehnic, economic și organizatoric. Aceste talente care posedă cunoștințe științifice și tehnice speciale joacă un rol tot mai Însemnat atît În viața corporației cît și a țării, dînd naștere unei noi instituții pe care Galbraith o numește tehnostructura. Ideile originale ale lui Galbraith sunt de o mare actualitate În secolul XXI. Considerăm că investițiile realizate În tehnologii și cunoștințe științificotehnice, promovate de Galbraith
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de bani prin intermediul rețelelor computerizate; noile presiuni competitive, care au schimbat modul de gîndire și acțiune al comunităților mari și mici, granițele devenind mult mai penetrabile, mai ales pentru noile tehnologii; arhitecții noii ordini globale s-au dovedit a fi corporațiile transnaționale, care s-au evidențiat prin capacitatea organizatorică de a transforma economia globală. În acest context, globalizarea economică este pe cale de a se transforma dintr-un proiect al corporațiilor multinaționale, Într unul al statelor Înseși, multiplicînd În același timp punctele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
noile tehnologii; arhitecții noii ordini globale s-au dovedit a fi corporațiile transnaționale, care s-au evidențiat prin capacitatea organizatorică de a transforma economia globală. În acest context, globalizarea economică este pe cale de a se transforma dintr-un proiect al corporațiilor multinaționale, Într unul al statelor Înseși, multiplicînd În același timp punctele de convergență dintre state. Intensificarea globalizării economice constituie o trăsătură fundamentală a sfîrșitului acestui secol, fiind o realitate ireversibilă care oferă oportunitatea unor piețe mai largi, posibilitatea producerii și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
tehnologice și inovaționale, resurse umane sub aspectele lor calitative, respectiv abilitățile manageriale și organizaționale Cei mai mari deținători de capital antreprenorial, adică producătorii și utilizatorii de resurse productive, precum și cei mai mari organizatori ai mișcării acestora pe plan internațional sunt corporațiile transnaționale (CTN). După I. Bari, piețele tind să se globalizeze datorită faptului că piețele interne nu mai pot susține costurile crescânde ale cercetării și dezvoltării și nici ciclurile de viață tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Într-o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
piețele tind să se globalizeze datorită faptului că piețele interne nu mai pot susține costurile crescânde ale cercetării și dezvoltării și nici ciclurile de viață tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Într-o măsură tot mai accentuată, marile corporații Își extind sfera de acțiune În afara granițelor naționale, recurgând la managementul transnațional În domeniile inovației, producției și desfacerii. O adevărată rețea de alianțe strategice, cum ar fi fuzionări de firme, crearea de societăți mixte, acorduri de cesionare reciprocă de licențe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
domeniile inovației, producției și desfacerii. O adevărată rețea de alianțe strategice, cum ar fi fuzionări de firme, crearea de societăți mixte, acorduri de cesionare reciprocă de licențe, dezvoltarea În comun de noi produse, desfacerea În comun a produselor ș.a. permit corporațiilor să Împartă riscul inerent dezvoltării produselor destinate piețelor internaționale și să Împartă beneficiile de pe urma expansiunii investițiilor de portofoliu realizate pe seama acestor produse. O rețea mondială de producție permite firmelor să Își diversifice sursele de aprovizionare și piețele de desfacere, să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor se face În mod evident cu renunțarea la piață ca spațiu și mijloc de tranzacționare, prin internaționalizare. Iar internaționalizarea este o consecință firească a procesului de evoluție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
o reacție de urmărire a respectivei firme În economia de implantare de către celelalte firme membre ale oligopolului, cu consecința creării unei aglomerări a intrărilor de ISD În respectiva economie. Un alt aspect pus În evidență a fost acela că marile corporații transnaționale investesc reciproc În țările lor de origine, exemplul concret oferit de cercetarea empirică a lui E. Graham. Analizînd investițiile reciproce americane și europene, Graham identifică o reacție de contraamenințare prin realizarea de ISD europene În SUA, ca răspuns la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de factori ținînd de avantajul comparativ național și de avantajul absolut al firmei, precum și de costurile de tranzacție ce țin de licențiere sau export. Ideile de bază pe care le susține teoria și care dau linia sa de argumentație sunt: Corporația transnațională este instituția care internalizează schimbul internațional de factori și bunuri prin intermediul investițiilor străine directe, ca răspuns la costurile de tranzacție mai ridicate ce țin de recurgerea la licențiere sau export (costuri implicate de stabilirea corectă a prețului, costurile implicate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]