3,573 matches
-
despre enigma unei absențe și promisiunea unei treceri trecătoare. Dar ideea că orice dezvăluire „ascunde” sau că orice supliment „trădează” o falsă origine (inexistentă ca atare) este inacceptabilă pentru teologia creștină. Milbank se întoarce la dogma trinitară ortodoxă proclamată de Crezul nicean, sugerând un alt model ontologic: „Fiul, dăruit întotdeauna împreună cu Tatăl, este un supliment pentru origine; Duhul, care este întotdeauna dăruit împreună cu Tatăl și cu Fiul, este infinita necesitate a amânării (defferal)”2. Treimea deci este revelația ultimă a posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca avatar al aproapelui poate fi arătat ca „mai bun”. În mod evident, o asemenea poziție spoliază capitalul simbolic al tradiției creștine, importat cândva cu înțelepciune și reverență de un Mahatma Ghandi sau Martin Luther King. Totuși: numai parodiind un crez bimilenar, critica violenței se bucură astăzi - în familie, școli sau presa largă - de o euforică publicitate. Tocmai de aceea, confiscarea stângistă a ideii eminent creștină de „pace” și „compasiune” trebuie atent explicată 1. Christus victortc "Christus victor" Liniștea promisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Rahner, Hugo, Abendländische Kirchenfreiheit. Dokumente über Kirche und Staat in frühen Christentums, Benzinger, Einsiedeln, 1943. Rahner, Hugo, Greek Myths and Christian Mystery, trad. engl.: B. Battershaw, Burns & Oats, Londra, 1963. Ratzinger, Joseph, Introducere în creștinism: prelegeri despre Crezul apostolic, Editura Sapientia, Iași, 2004. Rémond, R., Religie și societate în Europa, trad. rom. de G. Sfichi, Editura Polirom, Iași, 2003. Ricœur, Paul, Eseuri de hermeneutică, trad. rom. de V. Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. Rose, Gillian, Dialectic of Nihilism
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
apostolice 37 Diferența specifică 37 „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” 40 Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința și mărturisirea apostolică 54 Martiriul și autoritatea tradiției 56 Duhul adevărului 59 Darul discernământului 62 Premisele Crezului 65 Gramatica și lexicul Ortodoxiei 71 Ortodoxie: posesie ori participare? 77 III. Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr” 82 Pariul sincerității 82 Întrebătorul acestui veac 83 Fântânile carteziene 86 Cascadele empatiei romantice 90 Hermeneutica fenomenologică 94 Topologia paradoxului 97 Traducerea dialogului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teoria economică se interesa doar de determinarea valorilor. Este de la sine înțeles că prețul de echilibru atins pe o piață ideală, unde un număr infinit de cumpărători se aflau în competiție, a asigurat alocarea optimă a resurselor. Acesta a rămas crezul fundamentaliștilor de piață până astăzi. Dar concurența perfectă nu încurajează profiturile, ci dar oferă o compensație adecvată pentru folosirea capitalului. întreprinzătorii sunt motivați de câștig, străduindu-se să inventeze modalități tot mai sofisticate de a genera profiturile. Invențiile au constituit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează În profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducînd un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpînească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e Întotdeauna fundamental grav, el ia totul În serios, se implică pînă În pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală În orice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
legal” al femeilor (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003, p. 2). Adică, pe scurt, pentru femei, modernizarea a însemnat o condiție legală mai proastă față de cea a bărbaților decât cea premodernă. Cetățenia republicanăxe "„cetățenie republicană" invocată de Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" drept crez al militantismului feminist al acelor vremuri este acea formă de cetățeniexe "„cetățenie" în care individul este în slujba polisului, el este (și folosirea masculinuluixe "„masculinitate" aici e corectă, o dată ce femeile, de fapt, nu erau cetățene) o persoană cu responsabilități și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică tendința ca, deliberat sau nu, oamenii să se expună și să rețină mai mult informațiile care concordă cu propriile păreri (crezuri) și să le evite pe cele disonante. O specie aparte a acestui fenomen o reprezintă așa-numita viziune de tunel - alegerea unui detaliu și opacizarea tuturor celorlalte, pentru a interpreta întreaga situație prin prisma detaliului selectat. După cum am văzut, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Unitatea infrastructurală fundamentală a mentalităților este ceea ce în engleză se numește belief, echivalat în românește prin „crez” sau „credință”. Probabil că, în ciuda conotației religioase pe care cuvântul „credință” o are, el se va impune și în literatura de specialitate de la noi ca desemnând o judecată de bază ce ghidează descrierea, înțelegerea, aprecierea și acțiunea într-un anumit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului, fiind posibil deci ca stabilitatea în răspunsuri să se datoreze mai degrabă memoriei acestora decât calităților instrumentului. Dar marea problemă aici este că, de la un moment la altul al aplicării, se pot schimba (și efectiv se schimbă) caracteristicile, ideile, crezurile și, mai ales, opiniile respondenților. Iar cele două efecte negative nu pot fi diminuate simultan: pentru ca subiecții să „uite” răspunsurile date inițial trebuie lăsat să treacă timp; însă odată cu trecerea timpului crește probabilitatea apariției schimbărilor. De aceea, valoarea fidelității depinde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se expun foarte mult respectivei tendințe. Întrebări de genul: ξ Te-ai sacrifica pentru patrie? sau ξ Îți propui să desfășori o muncă cinstită? nu aduc informații pertinente despre crezurile oamenilor și, cu atât mai puțin, despre viitoarele lor conduite. S-ar putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici dedezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie pe aceea de a asigura itemilor o dezirabilitate sensibil egală. Tot aici putem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nuanțeze strategia metodologică. Smith și Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în chestionarele sau inventarele clasice (ori în unele ce se vor construi) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum își pun efectiv în practică semenii lor crezurile valorice. Pentru a crește gradul de acuratețe al declarării comportamentelor indezirabile, în literatura de specialitate se recomandă să folosim, pe cât posibil, metoda autocompletării chestionarelor, întrebări deschise, și să-l întrebăm întâi pe subiect dacă a întreprins o acțiune anume, specifică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în imaginea oferită despre o asemenea zi decât a fost ea în realitate. d. Materialul informațional din memorie este configurat și „rechemat” prin ceea ce în teoria cogniției sociale se numesc scheme mentale (mental schemas). Ele înseamnă sistemul de reprezentări (cunoștințe, crezuri, simțăminte) despre obiecte sau aspecte ale lumii exterioare și ale propriei persoane. Schemele mentale operează ca niște structuri scheletice, tipare mentale prin care se interpretează, organizează și activează (se aduce în memorie) informația. Apropierea de conținut cu ceea ce descriam mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În discuțiile metodologice despre sursele de eroare la nivelul respondentului se face mare caz de nevoia acestuia de consistență. Bazându-se pe teoria consistenței cognitive- ce afirmă tendința subiecților de a rezolva contradicția, pe plan mental, dintre diferite informații, opinii, crezuri etc., contradicție ce înseamnă un puternic disconfort psihic -, se prezumă că și în cadrul anchetelor și sondajelor indivizii deformează răspunsurile în conformitate cu această tendință. Astfel, într-o cercetare efectuată de noi, centratăpeatitudinea cuplurilor față de copii, ne-am așteptat ca persoanele care și-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are crize de disperare și, În genere, mîhnirea lui de a scrie Într-o limbă neformată și de a se manifesta Într-o literatură fără capodopere este contrazisă de versurile iritant de bine ticluite: „La toate-ai fost norocit: nu crez c-atît izbuteai, D-ai fi avut să formezi limba În care scriai; Dar veacul te-a ajutat: În vremea cînd te-ai născut, Stilul era curățit și drumul era făcut. Altfel e-n țară la noi: noi trebuie să formăm
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cunoștințele mele medicale lecuindu-i de durerea de stomac sau de cap punând în aplicare cele învățate la Padova și la Bologna pe când eram student; nu m-am ocupat niciodată de magie, este împotriva principiilor Bisericii și în contradicție cu crezul meu. Ți-a fost prieten la Cosenza un oarecare Abraham care evreu fiind devenise creștin și apoi din nou evreu? Nu venea să-și creadă urechilor. Cum de-au ajuns la acea întâlnire cu bietul evreu convertit și apoi întors
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
închini, te rogi la Dumnezeu să te ierte de păcate ? Pavel Avădanei ridică din umeri, răspunsurile i se păreau cât se poate de firești, așa că nu înțelegea rostul întrebărilor ei. — Mă duc, spuse, mă duc. Și spunem și Tatăl nostru, și Crezul. Mai săpăm și în galerii câte un altar, coboară popa și îl sfințește. Știi ce, Pavel Avădanei ? spuse Rada, încrucișându- și brațele peste piept. Eu cred că ai venit să-mi spui adevărul. Altfel n-avea niciun rost să bați
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
peste piept. Eu cred că ai venit să-mi spui adevărul. Altfel n-avea niciun rost să bați atâta drum până aici. Spui adevărul și când te închini, și când spui Tatăl nostru. Și eu spun rugăciunile astea, și Tatăl nostru, și Crezul. Spunem aceleași rugăciuni, dar, după cum se vede, nu credem totdeauna la fel. „Mă întreb“, spunea bunică-sa, „dacă pe moșu-tu l-au îngropat cu popă. La câți aveau ei acolo de îngropat, la Stalingrad, nu știu dacă aveau vreme
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
le cultivă comuniștii, cum mi-a spus Gavrilcea. Dimpotrivă, elementul mai slab, dacă este camaraderesc, se bucură de atenția noastră deosebită. Adoptăm într-asta spiritul creștin, centuria noastră având caracter profund religios, fiind o formulă de luptă pe temeiul unui crez comun și al abnegației, ca și Ordinul Templierilor sau al Cavalerilor de Malta. Sentimentul de viață îl simțim în umilirea meritului personal. G. Călinescu De aci și voluptatea noastră de a ne supune și a suferi pedepse. Tata m-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi metodele de descriere, toate se lovesc de problema explicațiilor și a înțelegerii și îi lasă nesatisfăcuți pe mulți cercetători (deși, cum am spus, alții se limitează la identificarea practicanților). Explicarea Factorii explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care va adera mai târziu și Aron), îi reproșau lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele elementare ("Societatea este Dumnezeu"). Oricât de surprinzător ar putea părea, abandonarea referinței la clasele sociale a devenit crezul unei noi sociologii franceze, influențate, între altele, de etnometodologia americană, cu Boltanski, Thévenot sau chiar Latour (primul asistân-du-l totuși pe Bourdieu aproape douăzeci de ani). Pentru a ne convinge, ajunge să deschidem cartea lui Boltanski și Thévenot la primele pagini
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acțiunilor în câmp, scopul fiecărui producător cultural (intelectual, om de știință, artist, scriitor, jurnalist, critic de artă) fiind să obțină monopolul legitimității și al instanțelor de legitimare. Ideea că trebuie să se distingă întotdeauna, să se diferențieze, să inoveze amintește crezul teoriei economice, care merge de la Veblen (1899) la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma precedentă. Bourdieu nu concepe operele decât prin faptul că ele exprimă strategii distinctive: "Numele școlilor sau grupurilor nu au atâta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Reprezentarea nu trebuie redusă la iluzia reprezentării. În domeniul artelor și al culturii, această poziție pare cu atât mai "firească" cu cât actorii dezvoltă momente reflexive și se percep ca indivizi liberi și autonomi. Să facă dreptate actorilor, acesta este crezul tuturor acestor sociologi care doresc să restaureze partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski (1990), Heinich (2001), Menger (1997), Boudon (1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui Dunoyer. Domnul general Lamarque, care era vecinul său la țară, și care nu a avut greutăți în a discerne rarul său merit, s-a însărcinat să îl prezinte electorilor din regiunea Landes. Cu această ocazie, Bastiat și-a formulat crezul politic: În opinia mea afirmă acesta instituțiile pe care le posedăm și cele pe care le putem obține pe căi legale sunt suficiente, dacă facem uz clar de ele, pentru a duce patria noastră la un înalt grad de libertate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de relațiile dintre binefăcător și miluit, intenții etc. "Urăsc în om ingratitudinea mai mult decât minciuna, trufia, pălăvrăgeala, beția sau orice alt viciu a cărui putreziciune sălășluiește în anemicul nostru sânge" (Shakespeare). Numeroase exemple pot fi date în legătură cu acest minunat crez care ar trebui să fie recunoștința totdeauna, dar care se manifestă divers, de la înălțător la sacrilegiu. Platon (Aristocles) s-a născut în anul morții lui Pericle (429). Era un tip armonios clădit, modest, cu un fond sufletesc marcat de iu-birea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]