2,383 matches
-
organizată de Biblioteca județeană pe această tematică a pus în valoare doar o infimă parte din tezaurul pe care l deține spre r evelația publicului Salonului și a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi deținute de bibliotecă, între care la loc central a stat „Albina” și „Alăuta românească”, publicul ieșean având atunci o lungă perioadă (aproape două luni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
voastră câ t și tuturor membrilor ei, sentimentele mele de mare și si ncer ă gratitudine. Mă folosesc însă de acest prilej, Domnule Președinte, pentru a-mi exprima nedumerirea, că în veacul nostru s-au împuținat așa de surprinzător, marile ctitori i și marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
derdelușul vocației femeile-și vor pierde mințile. Altfel, publicația-i plină de Învățăminte și fadă, În ciuda urării lui Răzvan Theodorescu care strălucește ca de obicei Înviorînd atmosfera, deoarece Îi Înțelege lui Săraru „dorința irezistibilă și necesară de a fi un ctitor”. Irezistibilă ca lansarea la apa neagră a submarinului unui articol din Mondorama, de unde Petre Nicodim atacă cu Întrebări retorice și multe alte semne de punctuație, Europa. O judecă la rece, la cald, pe-o pagină-ntreagă, e supărat, o incriminează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la fel de vizionar În cizme de cauciuc. În concordanță cu suplimentul României Mari, ce se cheamă chiar așa, Lupta. O poză mai mare decît formatul revistei Îl Înfățișează pe Radu Theodoru plin de decorații, cu bască de colonel. „OMUL, SCRIITORUL, OȘTEANUL, CTITORUL, GOSPODARUL, POLITICIANUL.” E măreț, tataie. Ca El și ea, unde găsim metode pentru o reușită deplină a actului sexual: „GÎdilați-vă zonele erogene cu pene”. Cum zone erogene cu pene n-au decît păsările, și nici ele toate, trebuie găsită inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în minte o întrebare, prietene, numai că nu apuc să o pun. Facă-se pe voia ta, vere. Ascult întrebarea. În actul despre care tot am vorbit se pomenește de o prisacă „numită Balica”. De unde până unde acest nume? De la ctitorul bisericii de pe acel loc, Melentie Balica hatmanul. Uite ce spune Petru Șchiopu voievod la 10 aprilie 1587 (7095): „Deci domnia noastră am miluit pe răposatul și adevărata noastră slugă pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica Sfinților arhistrategi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu,... care loc se hotărăște despre răsărit tij cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Atunci nu avem alta de făcut decât să luăm în seamă ce scrie Gheorghe Duca vodă pe zidul bisericii Zlataust. Așa cred și eu, vere. Și cu acestea zise să mergem mai departe. S-o crezi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Care-i baiul? Mai există mănăstirea Dancu? Să fii matale sănătos. Și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul până în 1903, când din cauza ruinei la care ajunsese, a fost dărâmată. Să nu crezi că ai scăpat. Cine a fost ctitorul și unde a fost locul bisericii? Da’ știi că nu te încurci la pus întrebări? Ei, ce să fac și eu, vere? Curiozitatea e vinovată. Apoi mănăstirea se afla pe locul Uzinei de astăzi a Teatrului Național și a fost
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu m-am putut abține și i-am ținut isonul. Când ne-am săturat de râs, am pornit la drum. Nu se putea ca întrebările să ne dea pace. Ca și altădată, ieșeanul a slobozit prima întrebare: Cine a fost ctitorul mănăstirii din poiana „de la marginea Codrilor Iașilor”? Păi care-i voievodul care, la împotrivirea boierilor de a le fi el domn, a răspuns: „Dacă voi nu mă vreți eu vă vreau”? -Alexandru Lăpușneanu, vere. Se spune chiar - fapt neconfirmat - că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi despre ce este vorba și mai pe urmă dacă pot? Ia să încerci și ai să vezi că poți. Să auzim pricina, dragule. La 3 octombrie 1700 (7209), Matei Sturza, unul din ctitorii mănăstirii Bărboi, dăruiește acesteia “cîte pogoane s-or afla, ce sîntu la Vlădiceni”. Și care-i baiul? Ce, nu au mai fost ctitori care au dăruit moșii, sate, case, dughene, crâșme, și cine mai știe câte altele? Au mai fost
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să vezi că poți. Să auzim pricina, dragule. La 3 octombrie 1700 (7209), Matei Sturza, unul din ctitorii mănăstirii Bărboi, dăruiește acesteia “cîte pogoane s-or afla, ce sîntu la Vlădiceni”. Și care-i baiul? Ce, nu au mai fost ctitori care au dăruit moșii, sate, case, dughene, crâșme, și cine mai știe câte altele? Au mai fost, dar aici binefăcătorul o scaldă: Ba spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
băibărăcar împreună cu soția și fiii săi scriu că au “vîndut... trei fălci de vie în Dealul Urșulei... Iar cele trei fălci de vie le-am vîndut dumisale lui Iane Hagi de la Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât ctitorul schitului de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mod normal. Iordan n-a vrut să fie cocor§§, cum îi poreclise pe emigranți. N-a vrut să plece cu Liselle, dăruit cum era grupului identitar românesc. Tata gîndea și acționa, dacă n-ar fi prea compromis cuvîntul, ca un ctitor. Organiza bine. Iordan, mai temerar tot prin ereditatea sîrbească, a fost, în ciuda sîngelui sîrb, român ca grai și suflet. N-a putut să plece. România nu i s-a părut un "spațiu sleitor", dimpotrivă. "Săracii de ei! Sorb vin negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
luptei împreună (solidare) pentru păstrarea pământului, a limbii, a credinței și a libertății.29 Etapele formării poporului român Poporul român cuprinde trei componente etnice de bază: geto-daci, romani și slavi. Tradiția istorică a considerat dintotdeauna că originile românilor urcă până la ctitorii lor, Traian și Decebal. Geto-dacii sunt elementul etnic de bază care a participat la alcătuirea poporului român. Ei aparțineau marelui neam al tracilor, de sorginte indo-europeană. În secolele VIII-VI î. H., geto-dacii și moesii, înrudiți cu ei, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și neatârnare statală, în aria voievodatului lui Seneslau, nucleul statului muntean. Această obscuritate, de fapt, penuria documentelor istorice, a reprezentat temeiul (osatura) tradiției istorice endogene, în principal muntenească, de coloratură câmpulungeană, prin care nașterea Țării Românești era pusă pe seama unui "ctitor" de stat, numit Negru Vodă, apoi Radu Negru. Gh. Brătianu, în Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești (1945), arată cum s-a ajuns la "un îndoit proces de confuzie între povestire (legendă) și realitate": de o parte, un "Negru Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mare voievod și domn al Țării Românești, menționat în documentele istorice contemporane; iar pe de altă parte, forma literară, "o invenție pur cărturărească", întemeiată pe vagi cunoștințe istorice și noțiuni politice ale timpului, care se referă la Radu I, domn, ctitor de mănăstiri, din ultimul sfert al secolului al XIV-lea. Prin urmare, consideră Brătianu, substituirea lui Radu I de la Argeș lui Negru Vodă de la Câmpulung s-a făcut pe cale literară, de-aici opinia istoricilor români că "descălecatul" aparține legendei și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
printr-o intervenție militară externă (străină) și a introdus schimbări în ierarhia și chiar în structura politică era de natură să capteze interesul întregii țări și să se fixeze viabil în amintirea celor mulți, care au văzut în el un "ctitor de țară". Să consemnăm că și tradiția populară și cea istorică văd în Dragoș pe primul domn al Moldovei (ea vorbește despre "Dragoș Vodă") șirul pomelnicului domnilor Moldovei începe cu el. Dacă cronicile slavo-române oferă date sumare despre venirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prima dată într-un Manual de cancelarie bizantin. Se poate presupune că actul bisericesc al înființarii mitropoliei a avut loc în anii 1381-1386, sub domnia lui Petru Mușat și a patriarhului Nil. Solicitarea venea din partea domnului țării, bun organizator și ctitor de biserici și mănăstiri, precum cea de la Neamț. În septembrie 1386, mitropolia Moldovei figura printre "provinciile eclesiastice bizantine", ceea ce înseamnă că domnul obținuse anterior acordul patriarhiei pentru înființasrea ei. Însă, foarte curând, izbucnește un conflict între patriarhie și domnia Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071; Pavel Chihaia, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612; Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul sec. al XVIII-lea, București, 1970, p. 96-167; Pr. Prof. Dr. Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, EIBMBOR, 1991, p. 255-261. 24. Istoria Românilor, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ceacalopol G., Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194. Chihaia Pavel, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612. Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București, 1970, p. 96-167. Cihodaru C., Contribuții la cunoașterea obștei țărănești în Moldova, în SCȘI, 1956, fasc. 1, p. 101. Idem, Constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem, Un ctitor de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105. Idem, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a istoriei patriei, făcând parte dintr-o generație care a abolit rânduielile feudale, a pus bazele statului național modern și unitar român și a fondat cultura și literatura națională, N. Bălcescu s-a situat printre fruntașii unei galerii strălucite de ctitori și creatori. În acea epocă, când totul era de făcut, N. Bălcescu a acționat în șirul numeroșilor mari înnoitori cu preocupări multiple: politice, economice, filozofice, culturale, literare etc., ceea ce era și firesc de vreme ce toate aceste domenii de activitate erau convergente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale României. Iar atunci când vorbim de importanța pe care a acordat-o el acestui domeniu al științei istorice, nu ne gândim numai la excepțional de bogata și variata sa producție științifică, ci și, în egală măsură, la opera sa de ctitor, organizator și îndrumător de instituții, prin care s-au propagat cunoștințele și studiul istoriei universale și al istoriei relațiilor internaționale ale țării noastre. Institutul de Studii Sud-Est Europene (1914), Școlile Române din Paris și Roma (1921), Casa Română din Veneția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de către o mare parte a istoricilor români, ca fiind la originea statelor medievale românești independente. Astfel, istoriografia contemporană acordă o importanță extremă bătăliei dintre Basarab și regele Ungariei. lorga, într-unul din volumele dintr-o amplă istorie a românilor consacrată Ctitorilor (1937) evocă la modul epic această înfruntare, luîndu-și informațiile din izvoare poloneze și ungare. De fapt, cînd Moldova intră în sfera de influență polono-lituaniană, Țara Românească este teatrul războaielor turco-maghiare (în secolul al XV-lea). Voința de autonomie dinastică a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
monde européen du XIVe siècle", în Roumanie, Pages d'histoire, nr. 2/1981; "Moldova în epoca Reformei. Contribuție la istoria societății moldovenești în veacul al XVI-lea", în Studii, Revista de Istorie, XI/4, 1958. Plămădeală (Episcop), Antonie, Clerici ortodocși, ctitori de limba și cultura românească, București, 1977. Pascu, Ștefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I; ediția a Il-a, Cluj, Editura Dacia, 1972. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles Études d'Histoire
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alături de cele din Iași și București au fost create noi universități la Cluj și Cernăuți. În cadrul lor, și-au desfășurat activitatea cei mai importanți istorici ai epocii. 29 Universitatea din Iași, a rămas în permanență, așa cum fusese și în intenția ctitorilor din 1860, o Universitate națională, un element de sinteză a aspirațiilor general românești. Faptul se reflectă în recrutarea corpului profesoral din diferite provincii istorice românești, în legătură cu viața culturală de pe întreg spațiul românesc, dar mai ales în spiritul de care este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]