2,852 matches
-
nu a fost întemeiat, ci a rămas străin de împreuna-glăsuire. Se poate apoi ca unii să împreună-glăsuiască în cugetări, dar nu în înțelegere, ca de pildă cei care au aceeași credință, însă nu sunt uniți după dragoste. Astfel că, după cugete suntem uniți, căci cugetăm aceleași, însă după înțelegere nu suntem uniți defel, ceea ce s-a întâmplat cu corintenii aceștia, că unii voiau pe cutare, 71 iar alții pe cutare. Pentru aceea zice apostolul că trebuie a împreună glăsui și cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Iată ce spune: Duhul grăiește lămurit că în vremurile cele de apoi vor cădea unii de la credință, luând aminte la duhurile cele înșelătoare și la învățăturile demonilor, ale celor care întru fărădelege grăiesc minciuni, mincinoși și fățarnici, înfierați în însuși cugetul lor, care opresc de la căsătorie, îndepărtează de la mâncările pe care Dumnezeu le-a făcut ca să ne hrănim cu ele (I Tim. 4, 1-3). Mai poate fi fecioară aceea care a căzut din credință, aceea care ia aminte la duhurile cele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
te rogi lui Dumnezeu cu îndrăznire, când iei parte la hulele aduse Lui? Nu, vă rog, nu faceți așa! Nu spun asta către cei de față; dar, mai bine spus, și către cei de față. Chiar dacă voi nu aveți pe cuget un astfel de păcat, totuși voi să spuneți aceste cuvinte și altele mai multe celor pe care-i știți bolnavi de boala aceasta, ca să smulgeți din rădăcină răul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre soartă și Providență, cuvântul II, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să se înfățișeze drept contribuții originale la cunoașterea domeniului în care se înscriu. Dar n-am dorit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile acestea nu sunt nici măcar mohorâte sau triste, pentru că de fapt nu mai sunt. Față de ele până și materia, mineralele sau metalele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
am confruntat și cu spusele altor cercetători, atâtea câte am putut să cunosc din cărțile și articolele de specialitate care se găsesc la noi. Cărturarul român se află silit să suplinească lipsurile de informație cu strădania lui și cu atâta cuget cât i-a dat soarta. Pe de altă parte, aceste studii ar fi putut să aibă forma tehnică tradițională în lumea savantă și să se înfățișeze drept contribuții originale la cunoașterea domeniului în care se înscriu. Dar n-am dorit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile acestea nu sunt nici măcar mohorâte sau triste, pentru că de fapt nu mai sunt. Față de ele până și materia, mineralele sau metalele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Zaharia 12, 10). Jertfa Sa avea să însemne scoatereadin pieptul lor a inimilor de „piatră” pentru a deveni inimi de „carne”.Mântuitorul nu s a înălțat la cer până când ucenicii Săi nu au fostaduși în ipostaza de a fi un cuget și de a se ruga, așa cum nu maifuseseră oamenii pe pământ. De aceea, după Înălțarea Sa, ei „eraupururi în Templu lăudând pe Dumnezeu” (Luca 24, 53). Ei nu puteau trăi fără rugăciune prin care se manifesta un dor al lor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cândanunță judecata finală asupra celor ce au respins stăpânirea Sa caDomn al bucuriei zicând: „Pe acei vrăjmași ai Mei care n-au voit sădomnesc peste ei, aduceți-i aici și-i tăiați în fața Mea” (Luca 19, 27). Dacă unitatea de cuget a ucenicilor s-a manifestat îndeosebidupă plecarea dintre ei a „fiului pierzării” (Ioan 17,12), când, ca urmare, Mântuitorul a și dat porunca nouă a iubirii între ei după mă-sura iubirii Sale dumnezeiești față de ei (Ioan 13,34), dar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care covârșește toată mintea” (Filipeni 4, 7) ca pu tere a comuniunii prin slava lui Hristos. Numai atunci când i-a aduspe ucenici la această slavă, Mântuitorul i-a trimis la lucrarea desăvârșirii (Efeseni 4, 12), deoarece aceasta este condiția unității cugetului. Fără această „slavă”, Petru ar fi scos sabia, Toma s-ar fi îndoit,și fiecare din ceilalți ar fi rătăcit în felul lor ca oile (Isaia 53, 6). Adevărata misiune a Bisericii este mânarea de către Duhul Sfânt: „Stăruiauîn rugăciune și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sunt îndrumați să se roage, pentru caHristos să se milostivească de cei chemați: învățându-i cuvântul adevărului; descoperindu-le Evanghelia dreptății și unindu-i, astfel,cu Biserica Sa sfântă, sobornicească și apostolească. În acest sens,însă, ca o întoarcere a cugetului, (metanoia), cei chemați sunt în-demnați să-și plece Domnului capetele lor, și în cele din urmă să iasă,deoarece fără credința ca deschidere a adâncului inimii prin un-gerea pragului de sus al minții, Jertfa Mântuitorului nu le-ar fi defolos
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
iubireeste răspuns la iubirea Lui, a cărei putere este iubirea față de El:„Te voi iubi, Doamne, tăria Mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și Izbăvitorul Meu” (Psalm 17, 1). Această iubire este te-melia mărturisirii credinței în unitatea de cuget (Filipeni 2, 4-5).Acestor inimi se adresează, apoi, chemarea liturgică: „Ușile, ușile,să luăm aminte cu înțelepciune!”. Această chemare se referă, nu ladeschiderea „Ușilor Împărătești”, ci la păstrarea ușilor inimilor deschise, așa cum le-a deschis Hristos prin Jertfa Sa, ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
noastre” (Psalm 102, 12). Dacă În Vechiul Testament se spune: „Ai pus fărădelegile noastre înaintea Ta, greșalelenoastre ascunse la Lumina Feței Tale” (Psalm 89, 8), însemna că Lu-mina Feții de sus mai mult decât orice astru din univers, lumina în-tunericul din cugetele oamenilor ca o stare de plângere în Fața Sa;„Toată ziua mă împresoară ele ca apa și toate mă potopesc deo dată” (Psalm 87, 18); „Ca să Te îndreptățești întru cuvintele Tale șisă biruiești când vei judeca Tu” (Psalm 50, 5). Chemarea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și înviat prin umplerea deDuhul Sfânt. Dacă scopul vieții creștine, după Sfântul Serafim deSarov, este „dobândirea Sfântului Duh”, astfel această dobândirese realizează prin asemănarea cu Hristos în moartea Sa, prin metanoiacare constituie un act hotărâtor al nașterii în Hristos. Schimbarea cugetului exprimată prin metanoia, este o schimbare radicală în omulcel vechi, o răstignire a omului celui vechi, pentru a îmbrăca chipuluman îndumnezeit al lui Hristos. Harul Sfântului Duh operează aicinu doar o comunicare a Duhului, ci o mutare a omului în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cel mare ca semn al apărăriiTainei Sfintei Euharistii. Cei care nu au ajuns la treapta comuniuniicu Hristos sunt opriți la intrare, înainte de mărturisirea credinței,iar o pregătire deosebită a celor de față pentru această mărturisireeste restabilirea întreolaltă a unității de cuget, într-un singur duhprin dragoste reciprocă, o condiție a mărturisirii Sfintei Treimi: „Săne iubim unii pe alții ca într un gând să mărturisim pe Tatăl, pe Fiulși pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită”. Păstrarea „unității Duhului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
seria von, pan, ot, de. Teoria istoriei a rămas mereu în urma sentimentului popular al unității de neam. Observăm în această privință că fundamentarea teoretică a divizării teritoriale se făcea de către cronicari după prima mare unire a românilor, salutată de întreg cugetul românesc. Iată cum percepea Miron Costin eșecul acestei uniri: „Și așea Mihai vodă, vrându să dobândească Ardealulŭ, au pierdutŭ și Țara Muntenească” (p. 55). Aceasta după ce el expusese aprobator faptul că leșii, de care el lega salvarea Moldovei, cuprinși de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cugetător, pe care unii îl identifică suflului vital, iar alții îl consideră natura medicatrix (natura vindecătoare). Metoda pe care o propune în Discours de la Méthode (1637), este „dubitorul cartezian“ „dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ (ergo = deci) („mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist“). Este adevărat că îndoiala protejează de eroare, inerție, stimulând gândirea, creativitatea, dar realitatea bio-psihică este cea a termenilor inversați: exist - cuget - mă îndoiesc. Descartes este atent și la zestrea embriogenetică, foarte cercetată și azi. El a fost
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care unii îl identifică suflului vital, iar alții îl consideră natura medicatrix (natura vindecătoare). Metoda pe care o propune în Discours de la Méthode (1637), este „dubitorul cartezian“ „dubito ergo cogito, cogito ergo sum“ (ergo = deci) („mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist“). Este adevărat că îndoiala protejează de eroare, inerție, stimulând gândirea, creativitatea, dar realitatea bio-psihică este cea a termenilor inversați: exist - cuget - mă îndoiesc. Descartes este atent și la zestrea embriogenetică, foarte cercetată și azi. El a fost un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Grimm în Corespondența lui, sau, sub o formă aparent mai naivă, Cel de-al Doilea protagonist din Paradox, care spune: "Dar modelul acesta ideal nu este cumva o himeră? (....) Însă pentru că este ideal, nu există: or nu există nimic în cuget care să nu existe și în simțire." Pentru a prezenta acest model ideal, dacă el nu există nicăieri, este de neimaginat, pentru Grimm sau pentru Diderot, să facă referire la un idealism estetic la care, în sensualismul lor, nu ar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ci într-una în care înșelătoria, trădarea, corupția, perversiunile etc. rămân nesancționate, lăsând impresia de haos axiologic. Ne amintim, de exemplu, că Ismail întreține raporturi sexuale cu viezuri "la adăpost de orice răspundere penală" și "fără pic de mustrare de cuget"71, Gayk declanșează un adevărat "război" după tentativa de viol asupra nepoatei, Stamate, "uitându-și cu totul sacrele datorii de tată și de soț"72, se furișează noaptea "spre a-și face obișnuita datorie sentimentală"73, iar Cotadi se gândește
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
122. 71 Idem,, p. 95. 72 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, ed. cit., p. 635. 73 Demonstrată, între altele, de rolul avut în promovarea literaturii lui Urmuz, căruia, se știe, i-a publicat în Cugetul românesc, în 1922, două dintre prozele sale bizare: Pâlnia și Stamate, Ismail și Turnavitu. 74 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 23. 75 Idem, p. 73. 76 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi ținut de mână. În genunchi, între cele două morminte alăturate, ale mamei și bunicului ei, își simți inima liniștită. -... Iar matale bunicule, își continuă ea rugăciunea, erai bun și blând, bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
total schimbați în bine. Iar sufletul ar fi salvat și fericit. Nu putem cântări cât de mare este durerea Tatălui Ceresc, pentru faptele noastre orgolioase și rele care le facem și eu nevrednica sunt printre cei ce le fac. Regret, cuget șimi pare nespus de rău pentru ele știind că-L rănesc pe Stăpân! Foarte des gândesc la Patimile Domnului Iisus Hristos, care le-a îndurat pentru mine păcătoasa și pentru noi toți și pentru tine dragă cititorule și pentru toată lumea
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
viața e cu noi și este Părintele nostru a tuturor. Ne hrănește, ne ocrotește de toate, ne dăruiește și pe deasupra ne iubește și ne iartă. Vedeți ce bun este! Dumnezeul creștinilor! Doamne, Doamne, mă uimește marea Ta bunătate. Tot timpul cuget la El. Știu că am greșit mult și acum mai greșesc, nu vreau dar asta mie firea păcătoasă, mă mai rog pentru iertare și sigur dragostea Lui mă iartă și îmi mai dă uneori lacrimi pentru greșeli și merg înainte
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
său de demnitate, a demontat cu propriile sale mâini, învățate să mânuiască numai bagheta, a demontat placa comemorativă de pe fațada casei sale, placă de marmură ce evoca fictiv o întrunire a comuniștilor și a intelectualilor din anii războiului, uniți în cuget și-n simțiri, de lupta lor comună împotriva ocupanților hortiști, s-a pus apoi să spargă cu meticulozitate marmura lovind-o după puterile lui întărite de gândul restabilirii adevărului, fărâmițată astfel a vărsat-o într-o pungă de plastic și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]