10,969 matches
-
studiul fenomenelor literare, dar sprijinindu-se totodată pe teoria și investigarea epopeilor homerice, ca text de referință, cu întregul lor cortegiu de interpretări și teoretizări. Capitolele dedicate culturii orale și rolului jucat de literatura specifică ei în normarea, conservarea și cultivarea vorbirii - care se transformă în vehicul al tradiției, fie ea sacră sau mundană - sunt deosebit de incitante, relevând bogația de semnificații pe care modernitatea le poate depista în studierea caracterului organic al literaturii în societățile de tip arhaic. Un pas înainte
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
ideile lui Georgiu Șincai din Șinca (1869). În domeniul filologiei, după o serie de precizări (Neologismul, articol apărut în șase numere din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1853) și polemici (cu Timotei Cipariu), din care reies idei benefice pentru cultivarea limbii și impunerea sistemului ortografic fonetic, P.-I. participă la elaborarea dicționarului Academiei Române coordonat de A. T. Laurian. Strâns legate de activitatea sa politică și istorică sunt studiile de drept istoric național și scrierile juridice, care au contribuit la modernizarea
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
un conținut variat și pentru un stil publicistic îngrijit și accesibil. Totodată se acordă o deosebită atenție problemelor referitoare la limba literară, redactării într-o bună limbă românească și atragerii unor colaboratori cunoscuți din România. Nu se neglijează, de asemenea, cultivarea gustului literar. Se publică articole referitoare la literatură, reportaje, însemnări de călătorie și dări de seamă de la manifestări culturale (spectacole, șezători). O rubrică intitulată „Literatură și știință” urmărește viața literară a Bucovinei, dar ține cititorul la curent și cu mersul
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
morală decât una propriu-zis politică. Poetul contemplă și valorizează - ori deplânge, revoltat în cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și tendințe de profunzime, degradări ale omenescului, determinate de experiența istorică a contemporaneității. Toate acestea, sub aparențele cultivării unui bric-à-brac pitoresc și abstrus. SCRIERI: Prier (volum colectiv), București, 1988; Fleacuri criminale, București, 1993. Repere bibliografice: Eugen Simion, Magdalina și Carolina, RL, 1989, 6; Nicolae Bârna, ’80 după ’80, CC, 1995, 1-2; Octavian Soviany, Sindromul Magdalina, CNT, 1995, 7
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
în ciclul închinat naturii. Macabeii, de pildă, sunt asemănați eroilor neamului, care își apără limba și credința. Poezia naturii (Viersul de primăvară și Cântarea lui Avel) are o cromatică puternică, atestând un artist în profundă comuniune cu ritmurile firii. Țintind cultivarea tradiției strămoșești, P. prezintă vieți și evenimente pilduitoare și adaugă adesea și un vers independent, intitulat Învățătura praznicului. Imnurile sale conțin, mai toate, invocații ale divinității pentru folosul pământului și al poporului român. În afara literaturii proprii, P. a transcris versuri
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
etapa refluxului, numită postpașoptism (1860-1870), de ipostaza superioară, situată valoric la nivel european, creată de Mihai Eminescu. În varianta pașoptistă, romantismul românesc e un curent militant, mesianic, orientat spre social și național, fără a exclude tematica vieții personale, intime, contemplația, cultivarea pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
În varianta pașoptistă, romantismul românesc e un curent militant, mesianic, orientat spre social și național, fără a exclude tematica vieții personale, intime, contemplația, cultivarea pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult enunțiativ (bunăoară, de Gh.Asachi, Heliade, Cârlova), trecutul național devine în perioada pașoptistă, cât și după aceea
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent narativ aparțin încă vechii istoriografii. Cultivarea limbii române, necesitatea promovării acesteia ca instrument de cultură, trecerea la scrierea cu litere latine, susținute implicit în textele sale, au fost abordate și explicit în câteva lucrări. În 1779 el tipărea la Viena, pentru prima dată cu litere latine
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
se susține - vine cu simțămintele profunde ale mirificului nostru spațiu mioritic să umple golul anilor de exil pe alte meleaguri: America, Canada sau de pretutindeni. Coloanele ei se vor deschide curatelor sentimente românești, evitându-se polemici de orice natură.” Pentru cultivarea mândriei de a fi român se apelează din plin la valorile clasice ale artei și literaturii naționale. Se publică texte din M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, V. Alecsandri, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, I.A. Bassarabescu
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
o direcție eronată. Continuând acțiunea începută de Alecu Russo și V. Alecsandri, M. a inițiat o campanie îndelungată împotriva exagerărilor latiniste, condusă de pe poziții științifice moderne și după principiul că limba asigură conservarea naționalității. În acest scop a recomandat consecvent cultivarea limbii populare, socotind că un idiom evoluează după uzul vorbitorilor, nu după legi inventate de filologi. Aportul său principal constă în soluționarea problemelor ortografiei, chestiune spinoasă, pe care a abordat-o mai întâi în lucrarea Despre scrierea limbei române (1866
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor al revistei „Academia Cațavencu”. În Îmblânzitorul de metafore (1981) și în Decorul sau urmarea (1984), cicluri publicate în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului său poetic. În poemele din Vară indiană (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor) încearcă să recupereze autenticitatea trăirii, cultivând frenezia sălbatică, trăirea descătușată, care organizează textul după o
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
și supradimensionată biserică în care locuitorii au acces mai rar. Trifeștiul (satul „izolat”) nu este în fapt chiar așa de izolat, beneficiind deja de căi de comunicație destul de bune cu lumea exterioară. Aceasta nu îl face însă mai bogat, ineficiența cultivării cerealelor și stocul educațional redus menținându-l între satele sărace ale României. La polul opus se situează Tomșaniul (satul „modern”), cu legături strânse cu orașul, cu ocupare mai ridicată în afara sectorului agricol și oameni mai bine informați, dar și Zerindul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dumneavoastră există: autoturism/ telefon fix/ frigider/ televizor color/ mașină de spălat/ computer/ aspirator/ telefon mobil/ antenă parabolică?”. Atitudine favorabilă reglementărilor UE în domeniul agricol - scor factorial construit din răspunsurile la întrebările: „În ce măsură sunteți de acord cu introducerea reglementărilor referitoare la: cultivarea viței-de-vie și producerii vinului/ creșterea și sacrificarea animalelor/ cotele introduse producătorilor agricoli/ tăierea porcilor/ calitatea grâului/ mărimea peștilor care pot fi pescuiți/ folosirea insecticidelor/ prelucrarea laptelui și a produselor lactate?”. Analiza factorială a relevat existența unui singur factor care explică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Analiza factorială a relevat existența unui singur factor care explică 50% din variația totală a variabilelor, KILOMETRIO = 0,892 Număr de reglementări UE în domeniul agricol cunoscute - indice aditiv care însumează răspunsurile pozitive la întrebările: „Dumneavoastră cunoașteți reglementările UE cu privire la: cultivarea viței-de-vie și producerii vinului/ creșterea și sacrificarea animalelor/ cote impuse producătorilor agricoli/ tăierea porcilor/ calitatea grâului/mărimea peștilor care pot fi pescuiți/ folosirea insecticidelor/ prelucrarea laptelui și produselor din lapte?”. Indicele variază de la 0 la 8, unde 8 arată o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
agricultura și creșterea animalelor. Sectorul terțiar este foarte puțin dezvoltat în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea mai mare parte pentru autoconsum și în foarte mică măsură sunt destinate vânzării. În principal produsele de grădină sunt comercializate la piață în oraș, dar doar de către persoanele care își pot asigura frecvent deplasarea. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani). Deși la nivelul liderilor de opinie locali există conștiința și inițiativa de a informa oamenii că este necesară reorientarea producției agricole către culturi alternative, aducătoare de profit, în perspectiva intrării pe piața europeană, populația manifestă o inerție în ceea ce privește cultivarea pământului. Cei care se axează pe creșterea animalelor (vaci, oi, cai, porci), a păsărilor și pe apicultură par să se descurce mai bine. Produsele zootehnice și apicole sunt mai căutate și mai ușor valorificate deși, și acestea sunt - în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
creșterea anumitor animale poate reprezenta o alternativă la starea de sărăcie a populației din mediul rural: „Nu sunt încurajați în acest sens, de exemplu, pentru creșterea melcilor, a vulpilor sau nu știu... sau aici fiind pământ bun pentru grădinărit... pentru cultivarea căpșunilor. Aici au fost pe vremea lui Ceaușescu peste 10 ha numai de căpșuni, și atunci nu ar trebui să se ducă în Italia” (lider local, 35 de ani). Însă adoptarea acestor strategii pare greu de realizat în afara unei campanii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu satul, ăștia fac educație. Când se duce la doctor, stă și de vorbă” (femeie, 39 de ani, salariată). Reprezentarea generală este că în satele europene se promovează practicile agricole care nu dăunează mediului, se practică o agricultură modernă în ceea ce privește cultivarea pământului, care este concentrat și lucrat cu utilaje performante, animalele sunt crescute în microferme, aflate la distanțe apreciabile de sat. De asemenea, satele europene sunt prevăzute cu cimitir de animale și groapă ecologică pentru deșeuri: „Microferme la un capăt al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
devină doctor permanent al comunei. În aceste condiții, medicul vine de la Luduș conform programului redus afișat la dispensar (câteva ore pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea este zugrăvită într-un albastru intens Ocupațiile oamenilor din sat Cultivarea pământului și creșterea animalelor Pentru marea majoritate a familiilor din Ațintiș, cultivarea pământului și creșterea animalelor reprezintă ocupațiile principale. Naveta este redusă prin restrângerea masivă a locurilor de muncă disponibile în afara satului după 1989. Migrația se manifestă și în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
conform programului redus afișat la dispensar (câteva ore pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea este zugrăvită într-un albastru intens Ocupațiile oamenilor din sat Cultivarea pământului și creșterea animalelor Pentru marea majoritate a familiilor din Ațintiș, cultivarea pământului și creșterea animalelor reprezintă ocupațiile principale. Naveta este redusă prin restrângerea masivă a locurilor de muncă disponibile în afara satului după 1989. Migrația se manifestă și în sens opus, urban-rural, oamenii retrăgându-se la țară ca soluție pentru un trai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
accesul la ziare se poate face prin intermediul abonamentului, care este unul dintre dezavantaje, deoarece presupune plătirea unei sume lunare în condițiile în care banii lipsesc pentru multe alte cheltuieli mai importante ale gospodăriei, precum plata gazelor, a luminii sau a cultivării terenului. Cert este că foarte puțini dintre locuitorii satului citesc ziare. După informațiile oferite de către poștărița satului, există doar 11 abonamente individuale la ziar, plus cele contractate de primărie și de școală. Ce ziare se citesc în Ațintiș? Cuvântul liber
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
O temă „fierbinte” „Asta-i Uniunea Europeană. Schimbarea șefului, bucuria prostului. Integrare și plângere pe alte părți. Trei, patru ani după integrare sigur nu o să fie bine!” (lider local). Sătenii studiului nostru sunt preocupați de problemele traiului zilnic: pensiile sunt mici, cultivarea terenului e mai costisitoare decât profitul obținut din recoltă, toate produsele și taxele sunt scumpe în raport cu venitul. Asupra unor subiecte, precum integrarea, dețin un minim de informații, dar acestea nu constituie prioritatea în „Poiana lui Iocan”. Despre acest subiect, am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aduse prin serviciile poștale. Ocupații Activități principale Ocupația principală a locuitorilor este agricultura. Comuna are tradiții vechi în creșterea animalelor - în primul rând a bovinelor, ovinelor, porcinelor și păsărilor de curte. „Majoritatea oamenilor din această comună trăiesc din activități agricole. Cultivarea cerealelor, grădinărie, creșterea animalelor” (primarul, 40 de ani). „Comuna are circa 2.500 de hectare teren arabil” (femeie, secretara primăriei, 35 ani). Agricultura este percepută ca activitate principală de către locuitorii Zerindului. Se cultivă cereale (grâu, porumb și orz) și sfeclă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
va întâmpla” în momentul integrării și în perioada imediat următoare cu evoluția Zerindului: modificării ale „topografiei” pământului („trebuie să avem pământul împărțit pe cote, în funcție de ce cultivăm” (directorul școlii, 58 de ani), schimbarea manierei de a lucra pământul (creșterea rentabilității cultivării pământului prin obligativitatea de a utiliza anumite tehnologii), modificări substanțiale ale economiei rurale (vor crește prețurile, dar și nivelul de trai, va crește posibilitatea desfacerii produselor, dar produsele vor fi în mod necesar cotate după calitate - vor fi impuse criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]