4,292 matches
-
și, pe deasupra, aproape chel. La recepția care a urmat am avut prilejul să discut cu cei doi în ce constă activitatea lor ca reprezentanți ai Casei Imperiale, pe ce se întemeiază drepturile Marii Ducese la tron etc. Sunt oameni moderni, cultivați, locuiesc când la Moscova, când la Paris sau Londra, dar ca limbă străină spuneau că preferă franceza, vechea limbă a diplomației și a nobilimii ruse, englezei, care-i mai bună pentru negustori. Am fost de acord cu ei. V. "Relația
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
profund” (postum), de Alexandru Malin Tăcu, „Flaut tenebra”, de Alexandru Tăcu Zeletin și „Corabia portugheză” de Alină Tăcu. Familia Tăcu: tatăl, fiul și fiică. Între ei, ca poeți, nici o identitate. Decât sensibilitatea lirica. Alex. Malin - un talent precoce, sesizat și cultivat Încă din primii ani de liceu În reviste ieșene, laureat al unor concursuri literare - a lăsat acest volum, la nici 18 ani Împliniți. După sfârșitul sau, În condiții suspecte, În seara de 21 spre 22 decembrie 1986, Îi șosea pașaportul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale activităților practice în dezvoltarea aptitudinilor corespunzătoare. Cartea a IV-a este cea mai importantă întrucât dezvoltă componenta afectiv-senzorială a personalității adolescentului și tânărului Emile. În această etapă este zugrăvită nevoia/ dorința de studiere a istoriei trecute și prezente, trebuie cultivată nevoia de integrare în societate și anihilarea pasiunilor vicioase, pentru ca în final să i se sugereze calea către căsătorie. Cartea a V-a se focalizează pe căsătorie, privită ca instituție socială, insistă pe rolul femeii în plan familial și social
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ultim moment sunt formulate problemele și chiar elaborate ipotezele de lucru. Concluziile rezultate sunt trecute într-un ,,caiet al vieții”, un document tip mapă, în care sunt înscrise reușitele spirituale ale elevului. A. Ferrière admitea că doar efortul spontan trebuie cultivat, deoarece doar el produce efectiv creația și nu imitația în rândul elevilor, așa cum se proceda în pedagogia tradițională: Dacă alegerea copilului se îndreaptă cât de puțin nu asupra lui a ști, ci asupra lui a putea, nu asupra unei înregistrări
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educativ actual ar trebui să cultive însușiri specifice creativității și originalității, fără să se mai insiste pe reluarea la nesfârșit a tezaurului informațional, pe care omenirea l-a achiziționat în cunoaștere și știință, dar care este mereu depășit. Așadar, trebuie cultivate însușiri precum imaginația, entuziasmul, spiritul de echipă, curajul, simțul umorului etc., trăsături considerate de culturolog ca fiind cardinale pentru un învățământ modern, dinamic și de perspectivă. Mesajul și ideea unei pedagogii ,,prospective” au fost preluate nu peste multă vreme de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În sfîrșit, omul civilizat este cel care reflectă un nivel ridicat de cultivare, avînd însușite (și devenite obișnuințe) valori ale unei culturi aflate la un nivel înalt de evoluție. Cu toate acestea, omul civilizat nu este neapărat și un om cultivat, în sensul de a fi receptat și poate comunica sau dezvolta valorile cele mai înalte ale culturii, căci el poate rămîne numai la aspectele formale, exterioare ale culturii. În același timp, omul cultivat nu este întotdeauna și un om civilizat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
civilizat nu este neapărat și un om cultivat, în sensul de a fi receptat și poate comunica sau dezvolta valorile cele mai înalte ale culturii, căci el poate rămîne numai la aspectele formale, exterioare ale culturii. În același timp, omul cultivat nu este întotdeauna și un om civilizat, căci poate să se manifeste divergent în raport cu anumite exigențe sau poate să nu reprezinte modelul unei societăți cu o astfel de manifestare. Există, prin urmare, elemente care deosebesc conceptele "cultură" și "civilizație", dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o pronunțată bază dialectală (fiindcă are corespondent numai un dialect sau un grup de dialecte), tinde să se îndepărteze tot mai mult de ea, prin normare și prin achiziția de elemente total diferite de ceea ce conține dialectul. Ca atare, locuitorii cultivați ai tuturor regiunilor în care se vorbesc dialectele unei limbi folosesc o singură formă a limbii literare, dialectele fiind folosite în continuare, dar numai de locuitorii lipsiți de cultură 28. Fiind singura în atenția intelectualilor, pînă în secolul al XIX
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aspect literar, din punctul de vedere al tipului de spiritualitate reprezentat și al tipului de cultură corespondent (minor sau major), și, pe de altă parte, un aspect dialectal sau general, din perspectiva repartiției geografice, ori un aspect familiar, un aspect cultivat, un aspect vulgar etc., din punct de vedere stilistic. Fiecare dintre aceste aspecte are propria structură, care îl face funcțional și operant pentru un tip de comunicare cu ajutorul limbii, atribuindu-i acesteia statutul de limbă funcțională, încît o limbă istorică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice, dar folosirea ei în cancelarii și uneori în învățămînt a durat pînă în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Latina savantă este latina literară considerată ca limbă de cultură a Europei occidentale și centrale, ca model de limbă cultivată și ca sursă de material lexical, îndeosebi pentru domeniile specializate. Întrucît latina literară a fost folosită permanent în epoca medie și în epoca modernă, ea nu a fost niciodată în situația unei limbi moarte, astfel încît, departe de a deveni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neerlandeză (sau olandeză) modernă, realizată în a doua jumătatea secolului al XVII-lea, are la bază dialectele din nord, fiind însă impregnată și de elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate, care treptat a renunțat la unele trăsături flamande. Unificarea ortografiei între Olanda și Belgia duce la tendința generală a unificării vechilor variante literare. Neerlandeza a făcut împrumuturi din franceză încă din secolul al XI-lea, iar numărul acestora a crescut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se pot explica cuvintele din limbile germanice. O situație specială o prezintă limba engleză unde, alături de cuvîntul germanic, bloom, există și cuvîntul de origine franco-normandă flower [fláuər], o consecință a ocupației normande în Insulele Britanice, cu care se denumesc florile cultivate. Și în cazul denumirilor pentru alte noțiuni se poate constata aceeași solidaritate a limbilor germanice, în multe cazuri engleza nemaiprezentînd sinonimia element germanic element latin. Astfel, pentru noțiunea "frate", domeniul germanic prezintă următoarele situații: germ. Bruder [΄bru:dər], engl. brother
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lamb; swine), să apară în engleză denumiri deosebite pentru carnea provenită de la aceste animale (veal < fr. veau, beef < fr. boeuf, mutton < fr. mouton, pork < fr. porc). În mod similar, cuvîntul flower a fost preluat (< fr. fleur) pentru a denumi florile cultivate, în timp ce pentru florile copacilor au rămas în uz cuvintele germanice bloom și blossom. Prin urmare, elementele de origine franceză (normandă) se raportează de obicei la un nivel aristocratic al existenței, fapt atestat și de cuvinte precum library (< fr. librairie), care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a renunța la latină ca limbă a culturii și de a recupera pentru idiomurile lor funcțiile exercitate de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le lipseau și de care aveau nevoie. În acest mod, lumea romanică occidentală a înlăturat neajunsul unei tradiții care nu mai corespundea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epoca Reformei, suedeza a împrumutat numeroase elemente din germană, iar în timpul Renașterii din greacă și din latină (karta "hartă", gratis, delta etc.). În secolul al XVIII-lea influența franceză a fost foarte puternică, îndeosebi în mediile diplomatice și ale societății cultivate (chiffonjé "șifonat", elegant, frivol, paraply "umbrelă", pormonnä, supé "supeu" etc.). În secolul al XIX-lea însă, s-a produs o reacție puternică împotriva elementelor străine, mai ales împotriva celor de origine germană, dar, prin literatură și mai ales prin presă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populism și, în acest context, Alecu Russo, care știa mai bine franceza decît româna, a putut instaura demagogia grijii față de "limba poporului". De altfel, criticii ardelenilor nu au oferit decît în rare cazuri texte care să ilustreze într-adevăr aspectul cultivat al limbii, lipsit de stîngăcii în exprimare și de elemente regionale în expresie, Russo distingîndu-se în mod deosebit prin deficiențe de exprimare. S-a instituit astfel și un mijloc "modern" și "democratic" de parvenire socială, alături de obediența (nesinceră) față de puternicii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a născut prin literatură. Lipsiți de repere clare în legătură cu principiile de formare, existență și funcționare a unei limbi literare, cei mai mulți dintre autorii de lucrări normative românești au contribuit ei înșiși la lipsa de regularitate și de precizie în utilizarea formei cultivate a limbii, prin admiterea de numeroase variante ale aceleiași forme sau a unor elemente învechite și regionale, divergente în raport cu un aspect bine determinat al limbii, iar, uneori, prin excluderea arbitrară a formelor moștenite din latină, ca în cazul formei verbale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și intelectualismul să poată deveni fenomene autentice și repere în viața comunității. Pe de altă parte, o societate care privește (numai) spre trecut sau admite că trebuie să se revină la trecut nu are viitor și, de aceea, nu trebuie cultivat ceea ce a fost, ci numai ceea ce este bun, iar viitorul nu poate fi întrezărit și vizat de mințile ruginite ale celor uzați, ajunși în faza cea mai înaintată a senectuții, ci numai de mințile tinere, care au în față deschiderea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o plimbă. Și-aceste mărfuri fade,ușurele, Ce au uitat pân’și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Dupa cum ne spune Z.Ornea în cartea sa „Junimea și junimismul”: „Fondatorii ca și aderenții erau spirite cultivate și au avut de luptat cu ostilitatea intelectualității ieșene învechite și plafonate [...]. Spiritul care domnea la reuniunile Junimii era jovialitatea dar care nu excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la început, la cei peste 116 membri și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
tulbură, cât avertizează.” André Gide 569. „Să nu citești niciodată o carte care măcar un an vechime.” Ralph Waldo Emerson 570. „Câte cărți, câte studii, senzații, încercări triste, câte dezamăgiri și adevăruri succesive sunt necesare pentru a forma un spirit cultivat?” Henri Frederic Amiel 571. „Mi-ar părea o nedreptate să mor fără a fi redat viața primită în dar și să las moștenire gândirea mea, printr-o carte.” Henri Frederic Amiel 572. „Oamenii nu sunt atât de răi pe cât spuneți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
vinovat, oricum, nu complet inocent. Poate că unii dintre camarazii lui, mai frecați cu politica, știau mai mult, dar nu vedea care dintre ei s-ar putea dovedi sensibil la acest soi de nenorocire. Vernea, poate? Un băiat fin și cultivat, discutau des despre muzică. Într-o dimineață, soarele își arătă, în sfârșit, ochiul tulbure, ca după o pileală, dar decalat față de acoperișul casei vecine. Trecuse ceva timp de la sosirea lui în Bugaz... Ceața stătea să se destrame în fâșii largi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
hotărăște confruntarea lor direct cu originalele grecești. Nemulțumit și de aceasta, starețul începe să-și pună problema, dacă nu cumva soluția de limpezire a sensurilor din aceste texte ar fi o traducere cu totul nouă. În jurul lui se strâng călugări cultivați, copiști,eliniști, slavoniști de elită, o adevărată echipă de lingviști care avea să constituie nucleul Școlii de Traducători de mai târziu de la Neamț. Paisie însuși muncește enorm. Ziua și-o dedică ucenicilor, noaptea cărților. Urmează același program de asceză fantastică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de a crea un "om nou", complet diferit de individul creat de sistemul social și de cultura burgheză. În această perspectivă, mobilizarea italienilor se realizează pe două căi principale. Mai întîi prin educație care urmărește mai puțin formarea unor spirite cultivate și a unor cetățeni responsabili și mai mult o rasă sănătoasă, curajoasă, disciplinată, rezistentă și atașată cu fanatism. În afară de școală care este fascizată intens (învățătorii trebuie să-și țină orele îmbrăcați în cămăși negre), ca și Universitatea ceva mai tîrziu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
parte relativ importantă a populației. Cu toate acestea, persistă încă mari inegalități nu întotdeauna și în nici un caz din cauze financiare în ce privește accesul la activitățile culturale. Chiar în țările cele mai evoluate din punct de vedere economic, numai o elită cultivată frecventează teatrele, concertele de muzică clasică, expozițiile de pictură, în timp ce toată lumea, sau aproape toată lumea beneficiază de "micul ecran", televiziunea devenită principalul instrument de informare și de recreere al europenilor și de cultură de masă ale cărei producții sînt în general
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
unei concepții restrictive și "elitiste" a "culturii". Apoi deoarece consumul de producții culturale în sensul tradițional al termenului a cunoscut o democrație care are limitele sale dar care este totuși total diferit de cel din perioada de după război. Lărgirea "publicului cultivat" se datorează în țările industrializate din Europa de vest, unor cauze identice. Mai întîi, în afară de ridicarea nivelului de trai și reducerea timpului de lucru, accesul în învățămîntul liceal, apoi universitar a unei părți tot mai mari a populației. Chiar dacă nivelul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]