295,847 matches
-
MONITORUL OFICIAL NR. 178 din 4 august 1948 Capitolul 1 Dispozițiuni generale Secțiunea I Despre libertatea religioasă Articolul 1 Statul garantează libertatea conștiinței și libertatea religioasă pe tot cuprinsul Republicii Populare Române. Oricine poate să aparțină oricărei religii sau să îmbrățișeze orice credință religioasă, daca exercițiul ei nu contravine Constituției, securității și ordinei publice sau bunelor moravuri. Articolul 2 Ură confesionala manifestată prin acte, care stanjenesc liberul exercițiu al
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
decat cu aprobarea Ministerului Cultelor și prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Articolul 41 Jurisdicția cultelor religioase din țară nu se poate întinde în afară de teritoriul Republicii Populare Române și nici cultele religioase din străinătate nu vor putea exercita jurisdicțiunea asupra credincioșilor din cuprinsul Statului Român. Articolul 42 Ajutoarele sau ofrandele primite din străinătate de cultele religioase din țară sau trimise de acestea în străinătate, vor fi controlate de Stat. Articolul 43 Bunurile bisericești aflătoare în străinătate și interesele religioase ale cetățenilor români în
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
de 15 zile de la numire. Ministerul Cultelor poate anula numirile făcute, cînd motive de ordine publică sau siguranță Statului cer acest lucru. Articolul 46 Diplomele și certificatele eliberate de către școlile de învățămînt pentru pregătirea personalului cultului, au valabilitatea numai în cuprinsul cultului respectiv. Echivalarea diplomelor și certificatelor din străinătate, în ceea ce privește pregătirea religioasă, va fi stabilită de comisiuni speciale recunoscute de Ministerul Cultelor. Articolul 47 Cultele religioase sînt obligate a comunica Ministerului Cultelor toate datele cu privire la organizarea și funcționarea învățămîntului pentru pregătirea
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul", mai arată comunicatul. Teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifiice a unui alt autor, iar lucrările indicate în cuprinsul articolului sunt menționate ca sursă bibliografică
Procurorul general al României, Codruța Kovesi, acuzată de plagiat () [Corola-journal/Journalistic/44768_a_46093]
-
dator să deslușească raporturile reale dintre părți și să le dea explicațiile și îndrumările necesare asupra consecințelor juridice care decurg din actul juridic pe care părțile vor să-l îndeplinească. Notarul de stat va da înscrisurilor pe care le întocmește cuprinsul corespunzător voinței părților. Articolul 19 Înainte de săvîrșirea oricărui act notarial, notarul de stat este dator să verifice scopul urmărit de părți prin acel act. Dacă pentru validitatea actului notarial legea prevede respectarea unor anumite condiții de împuternicire încuviințare, autorizare sau
HOTĂRÎRE Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106199_a_107528]
-
autorizare sau forme prealabile de orice fel, notarul de stat va constata îndeplinirea acestor condiții pe baza certificatelor sau a altor înscrisuri eliberate de organul competent. Notarul de stat va refuza îndeplinirea oricărui act notarial referitor la înscrisuri al căror cuprins ar fi potrivnic dispozițiunilor legii, intereselor statului sau regulilor de conviețuire socialistă, precum și în cazul cînd nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. precedent. Articolul 20 Notarul de stat încuviințează îndeplinirea actului notarial cerut, printr-o rezoluție semnată de el
HOTĂRÎRE Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106199_a_107528]
-
auzite reprezintă voința să. Articolul 26 Înscrisul ce urmează a fi autentificat se întocmește în numărul de exemplare originale cerut de părți și în plus unul care se păstrează de notariatul de stat la care s-a autentificat înscrisul. În cuprinsul acestuia se va menționa numărul exemplarelor întocmite. Articolul 27 Cererea de autentificare, exemplarele înscrisului și anexele lor se vor semna în fața notarului de stat, de părți, de reprezentanții lor și, după caz, de cei chemați a încuviința actele pe care
HOTĂRÎRE Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106199_a_107528]
-
ar dori mai degrabă U.E., le arătăm cât ne străduim să intrăm În U.E. și câte pachete de negociere am Închis. Dar ați uitat să ne arătați ce cuprind acele pachete și să ne Întrebați dacă suntem de acord cu cuprinsul negocierilor: bănuim numai că vă frângeți și aici așa de tare și ne dați pradă lupilor fără măcar să clipiți. Ce contează, mai ales că reprezentăm „granița de est a Europei” - după spusa chiar a primului ministru. Domnilor, nu știu de ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu se-nțelegea, pentru că era departe, și ce-o tulbură dintr-o dată... Dumnezeule! Coborî mâinile, înălță gâtul, și prin pleoapele întredeschise privi roată-mprejur zarea și-și dădu seama, cu-o înfiorare rece, aproape de spaimă, că erau singure în tot cuprinsul. Câmpul întreg și lumea întreagă se scufundau sub ochii ei de ani de zile în fum și-n moarte. Ce om! Se uită mai bine... Nu era nici un om. Își scoase basmaua. Se șterse pe față și-și făcu vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mândră că-n poiana aceea se petreceau toate minunile: nu numai boncăluitul prietenului bătrân, dar și nunta cailor, a iepurilor, veverițelor și-a vidrelor care se iubeau în apă. Până și lupii, cu îngăduința Tudorei, veneau aici să se-mperecheze. În cuprinsul acestei vieți ce-o împresura și cânta în ea ca o muzică, Cerboaica se-mpăcase și cu gândul că unde-i Tudor sunt "tot oameni, e bine", numai ea să-i poată trimite cât mai des pachete, care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Iesle erau telefonizate înainte de anul 1906 și prin Oficiul Mălini, puteau comunica telegrafic cu toată țara. Până în anul 1926, lungimea totală a liniilor telegrafice a ajuns la 15.887 de km, legând între ele tot mai multe localități pe întreg cuprinsul țării, iar Administrația Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor dispunea de 1.451 aparate telegrafice Morse și peste 150 aparate de alte tipuri. Începând din anul 1925, administrația PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicații, radiotelegrafia ăcomunicațiile radioelectrice), luând naștere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Baia-Mălini a fost construită și dată în exploatare la 26 septembrie 1935. La începutul anului 1935, rețeaua telefonică județeană totaliza 439 km. Prefectura Baia avea o centrală telefonică cu 50 numere la sediu și 80 de aparate telefonice instalate în cuprinsul județului. Alte 16 centrale telefonice, de diferite capacități, se aflau la sediul unor primării. La Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni și Dolhasca, erau în funcțiune centrale cu trei numere, la Liteni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești, Baia și Mălini, centrale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Budeni și Probota(1964) și altele, iar stația de radioficare Boroaia a fost racordată prin fider magistral la Centrul de radioficare Fălticeni(1959). De asemenea s-a înființat un număr mare de noi unități de poștă și telecomunicații pe tot cuprinsul raionului, ajungându-se la sfârșitul anului 1967, la 34 de unități față de 5 în 1950. Rețeaua unităților de poștă și telecomunicații În cadrul regiunilor administrative au fost organizate direcții regionale și raioane bilanțiere PTTRăcu contabilitate proprie). Raioanele bilanțiere erau unități operative
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rețeaua de unități PTTR și difuzorii de presă. De asemenea consfințea monopolul statului în acest domeniu, al poștei și telecomunicațiilor. Act normativ de mare importanță a stat la baza tuturor regulamentelor și instrucțiunilor de serviciu, aproape patru decenii, caracterizând în cuprinsul său drepturile și îndatoririle intreprinderilor de poștă și telecomunicații în sistemul general al statului. Organele de specialitate căutând să îmbunătățească permanent modul de deservire a populației, instituțiilor și intreprinderilor, au stabilit reguli de exploatare, elaborând de-a lungul timpului tot
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în subordine toate oficiile din cadrul județului. În anul 1920, s-a făcut descentralizarea pe județe sub conducerea unui șef de serviciu, cu personalul necesar, având atribuțiuni administrative și de control. A fost prima descentralizare a serviciilor. Toate unitățile poștale, din cuprinsul județului, intrau sub administrarea și controlul șefului de serviciu, care rezolva direct lucrările ce erau în competența sa, iar pe celelalte le înainta cu aviz Direcției Generale pentru soluționare. După doi ani, aceste servicii s-au desființat. Menținându-se însă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tranziție și al statutului juridic al societăților comerciale cu investiții străine. Analizând legislația și practica judiciară precum și făcând comparație cu legislația, doctrina și practica judiciară a altor state, la elaborarea prezentei lucrări mi-am propus mai multe obiective, detaliate în cuprinsul ei. Natura științifică a rezultatelor obținute constă în aceea că regimul juridic al investițiilor străine se cercetează pentru prima dată în dreptul complex al interdependențelor lui cu fenomenele politice, economice, sociale și juridice care au loc în procesul de tranziție la
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Aceste facilități au fost completate cu cele prevăzute de Legea nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/1997, privind stimularea investițiilor directe: Art. 13 literele a), b) și c) vor avea următorul cuprins: a) scutirea de la plata taxelor vamale și de la plata taxei pe valoarea adăugată a importului de bunuri care constituie aport în natură la capitalul social al unei societăți comerciale sau care reprezintă contribuția la o asociație în participațiune ori la
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
necorporale, cu modificările ulterioare; c) deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea, chiar și în cazul în care contribuabilul a optat pentru utilizarea regimului de amortizare accelerată. La art. 13, după litera e) se introduce litera f) cu următorul cuprins: f) scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. Facilitățile vamale și fiscale enumerate mai sus au fost suspendate prin Ordonanța de Urgență nr. 32 din 26 martie 1999, privind aplicarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea bugetului de stat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ca obiectul să fie posibil și personal. În a doua accepțiune, se cere ca obiectul să fie comercial, adică societatea să vizeze săvârșirea unor fapte de comerț, altfel societatea este civilă. De asemenea, obiectul contractului de societate trebuie arătat în cuprinsul convenției, cu precizarea domeniului și a activității principale, așa cum prevăd art. 7 și 8 din Legea societăților comerciale. În cazul societăților comerciale care reprezintă modalități de efectuare a investițiilor străine directe, activitățile comerciale pot privi orice domeniu, cu excepția celor care
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
deosebește de contractul de societate. Pentru ipoteza când asociații preferă încheierea unui înscris unic, se pune problema ce trebuie să cuprindă acest înscris față de contractul de societate. Statutul societății comerciale Legea nr. 31 /1990, în ideea de a simplifica, reglementează cuprinsul actului constitutiv, iar nu cuprinsul actului de societate și al statutului. Cum în concepția legii, denumirea de act constitutiv desemnează atât contractul de societate și /sau statutul societății, cât și înscrisul unic, înseamnă că statutul are același cuprins ca și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Pentru ipoteza când asociații preferă încheierea unui înscris unic, se pune problema ce trebuie să cuprindă acest înscris față de contractul de societate. Statutul societății comerciale Legea nr. 31 /1990, în ideea de a simplifica, reglementează cuprinsul actului constitutiv, iar nu cuprinsul actului de societate și al statutului. Cum în concepția legii, denumirea de act constitutiv desemnează atât contractul de societate și /sau statutul societății, cât și înscrisul unic, înseamnă că statutul are același cuprins ca și contractul de societate, fapt care
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
simplifica, reglementează cuprinsul actului constitutiv, iar nu cuprinsul actului de societate și al statutului. Cum în concepția legii, denumirea de act constitutiv desemnează atât contractul de societate și /sau statutul societății, cât și înscrisul unic, înseamnă că statutul are același cuprins ca și contractul de societate, fapt care l-ar lipsi de orice utilitate. În realitate, statutul societății este conceput ca un act constitutiv dezvoltator al contractului de societate, menit să întregească cuprinsul acestuia. Necesitatea statutului, ca al doilea act constitutiv
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și înscrisul unic, înseamnă că statutul are același cuprins ca și contractul de societate, fapt care l-ar lipsi de orice utilitate. În realitate, statutul societății este conceput ca un act constitutiv dezvoltator al contractului de societate, menit să întregească cuprinsul acestuia. Necesitatea statutului, ca al doilea act constitutiv, este impusă de specificul societății pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată. Datorită complexității acestor societăți este necesar ca, plecând de la clauzele contractului de societate, statutul să reglementeze ceea ce
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
surplus” de reglementare poate face obiectul statutului, ca act constitutiv distinct, sau poate fi încorporat în înscrisul unic. Alegerea aparține asociaților. Pentru cazul când statutul este un act constitutiv distinct se impun unele precizări privind noțiunea, condițiile de valabilitate și cuprinsul acestuia. Potrivit legii, statutul societății comerciale este un act juridic de natură contractuală. Ca și contractul de societate, statutul societății reprezintă o înțelegere a asociaților. Obiectul statutului îl constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere și funcționare a societății. Întrucât statutul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ale gurii. Au venit și vin puhoi Să ne fure ce-avem noi Au venit din toată zarea În puhoi mare ca marea. Ce vor oare-n țara asta? Că ne-aduseră năpasta, Foamea, lacrima și plânsul, Sărăcia-n tot cuprinsul Dragei noaste țărișoare. Căci românul, are, n-are, Trebuie dus la pierzare! Așa-i pricazul cel mare. și cum tot românul are Darul lui, de Sus, se pare, Trebe musai să-l îndoaie, Să-l jupoaie, să-l despoaie De
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]