3,659 matches
-
otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire! Pământul are nevoie urgentă de iubire! Pe vremuri, când oamenii erau puțini Cetele îngerilor colindau pădurile cu pini Țineau un echilibru în zborul lor eliptic Satanica vrajba, nu musca apocaliptic! Zeci de curcubee încingeau pământul Diamantele iubirii împodobeu vesmântul Păsările chemau la dragoste prin tril Surâdea spre cer, verdele crud de april! Pentru că mi-s rude miresmele Sale Și noaptea beau lumină de stele-n petale Luceferii-mi zâmbesc, iar eu extazu-l chem
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
PĂDUREA CRINILOR De-aș fi avut norocul S-alerg în pădurea de crini Ce poartă-n petale lumini Adunate-n cupe regale Aș fi golit cum știu doar eu Cu patima-nsetatului Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
muncă cu o naturalețe sublima. Simțurile sale potențate de iubirea pentru lume și tot ce îl înconjura îl ghidau că o mană gingașa, plină de căldură și dragoste, coborâta fin din ceruri. Viața lui părea o joacă de copil, un curcubeu de mici aventuri și magii în lumea vastă a grădinii regelui. Într-o bună zi se simți abandonat de mână protectoare și agonia fu atât de mare încât dispăru din grădina regelui spre a se regăsi și a căuta echilibrul
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
muncă cu o naturalețe sublima. Simțurile sale potențate de iubirea pentru lume și tot ce îl înconjura îl ghidau că o mană gingașa, plină de căldură și dragoste, coborâta fin din ceruri. Viața lui părea o joacă de copil, un curcubeu de mici aventuri și magii în lumea vastă a grădinii regelui.Intr-o bună zi se simți abandonat de mână protectoare și agonia fu atât de mare încât dispăru din grădina regelui spre a se regăsi și a căuta echilibrul
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Acasa > Versuri > Visare > AM STRIVIT TĂCEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Am strivit tăcerea, fără argumente Și i-am dat culoare dintr-un curcubeu, Clipele rebele ce au fost absente Au rămas pe coama unui singur smeu. Lacrimi izvorâte din dureri nespuse Au șters iar obrajii ce tânjeau de dor, În căușul palmei ele au fost oprite Și trimise tainic către lumea lor... Frunții
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
uitarea, Nu te pot sfărâma într-un vers... Te privesc printre vise doar seara, Transformându-te-n mic Univers. Pentru tine a fost doar o clipă, Pentru mine nu există sfârșit... Uneori te zăresc fericită, Vreau un NOI renăscând infinit. Curcubeie de mladă spre stele, Viața vine și trece solar... Uneori te mai simt lângă mine, Într-un veac fascinant și bizar. SINGUR Ești aici, ești frumoasă, Ești atât de duioasă... Sunt aici, sunt cu tine, ( Sunt doar singur cu mine
UNEORI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379731_a_381060]
-
cer spre mâine. Prin mine doar un dor spre nesfârșit... Și vorba ta cu gustul cald de pâine Iubirea-n suflet mi-a desăvârșit! Și m-a blagoslovit cu neuitarea Când inima-ți bătea-un zbor de-aripă; De-s curcubeu în mine stă-ncercarea Ce din culori face pe cer risipă. Ți-s lacrimile flori de iasomie Ce cad din cerul cu miros de ploaie Și toate-n vis mi-s dăruite mie Ca să devin cuvântului șuvoaie. Și mă revărs
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
trecea un cer spre mâine.Prin mine doar un dor spre nesfârșit...Și vorba ta cu gustul cald de pâineIubirea-n suflet mi-a desăvârșit!Și m-a blagoslovit cu neuitareaCând inima-ți bătea-un zbor de-aripă;De-s curcubeu în mine stă-ncercareaCe din culori face pe cer risipă.Ți-s lacrimile flori de iasomieCe cad din cerul cu miros de ploaieși toate-n vis mi-s dăruite mieCa să devin cuvântului șuvoaie.Și mă revărs... zâmbind în poezie! Umplând
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Articolele Autorului s-a prăvălit o umbră jertfind în zbor un flutur culorile-i de ambră sub sumbrul gri se scutur în strâmta-i crisalidă visa la ziua-n care pe aripa-i splendidă va găzdui un soare ursit de curcubeie și alintat de-o boare n-a pregetat să deie sărut gingaș pe-o floare dar tulburând înaltul un șturlubatic vânt i-a risipit cobaltul strivindu-l de pământ se trece vântul famen și-n urma lui tresare pătată fin
S-A PRĂVĂLIT O UMBRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379777_a_381106]
-
revine, observăm, la Ecclesiast, textul tutelar, s-ar părea, al imaginarului și al gândirii artistice). Așadar, într-un orizont al pulverizării, al nestatorniciei fără limite, unicii piloni stabili se dovedesc a fi cărțile poetice și sapiențiale ale Bibliei, Evangheliile, Geneza (“Curcubeul s-a prelins în natură ca un ulei mistic de miruit suflete. E jurământul lui Dumnezeu, promisiunea după potop, făcută lui Noe, sărut peste jerfa lui, arcuit peste pământ întru nedistrugere. Nimic nu poate fi în afara culorilor...” - Oamenii curcubeului), Ieremia
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
Geneza (“Curcubeul s-a prelins în natură ca un ulei mistic de miruit suflete. E jurământul lui Dumnezeu, promisiunea după potop, făcută lui Noe, sărut peste jerfa lui, arcuit peste pământ întru nedistrugere. Nimic nu poate fi în afara culorilor...” - Oamenii curcubeului), Ieremia - pe scurt, Scriptura și, evident, mesajul ei, mereu actual, neatins de vreme și de vremuri. Într-un fel sau altul, fiecare din scrierile cărții (fie că știe, fie că nu; fie că și-a propus, fie că nu și-
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
a lungul și de-a lat. În nopți adânci, când gerul dă să muște, În șiruri lungi se-aude un gâgâit de gâște. Este frumos și bine; este toamnă. Acum mă simt bogat, distinsă Poezie, Doamnă ! Îți pun o coroniță - curcubeu -. E darul ce-l pot da din tot adâncul meu. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SEPTEMBRIE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile
SEPTEMBRIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374751_a_376080]
-
vântul credinței că mâine un pheonix cu pene de aur trans.figurate de Logos vor muri și iarași prin noi învierea vor îngădui în țara unde penele sunt smulse cu delicată pornire din fațete candelabre de vise cristale din stânce curcubee Măiastro când îngerii co.boară pe ale noastre pene umbra luminii strecoară mărgări.țări din stele aprigă salbă isihică divină cereasă adiere așa în veșnicie dansează două pene purtate de miruri mirări ce si-au regăsit cordial mântuirea în Methapoesis
DIALOGURI HIERATICE XXII- MĂIASTRA CU PENE DE AUR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374773_a_376102]
-
cuvine, Negura și lumina împart lumea la doi. Soarele, sus pe boltă, falnic, se mai ține Și luna își trimite argintul către noi, Apele-nmărmuresc iarna când vine, Iar primăvara toate o pornesc șuvoi. După furtuni și ploi apar și curcubee, Zăpezile ne troienesc încet, albindu-ne, Iar toamnele ne spulberă perfid pe-alee Frunzarul clipelor, înfiorându-ne... Balanța Lumii veșnic se înclină, Când înspre Bine, dar mai ales spre Rău... Glasul Mulțimii râde zilnic, sau suspină, Uitând, sau amintindu-și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
se cuvine,Negura și lumina împart lumea la doi.Soarele, sus pe boltă, falnic, se mai țineși luna își trimite argintul către noi,Apele-nmărmuresc iarna când vine, Iar primăvara toate o pornesc șuvoi.După furtuni și ploi apar și curcubee,Zăpezile ne troienesc încet, albindu-ne, Iar toamnele ne spulberă perfid pe-aleeFrunzarul clipelor, înfiorându-ne...Balanța Lumii veșnic se înclină,Când înspre Bine, dar mai ales spre Rău...Glasul Mulțimii râde zilnic, sau suspină,Uitând, sau amintindu-și des
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ZIUA MARINEI ROMÂNE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului MARINARULUI Mi-e dor de bărbatul Ce cutreieră mările și oceanele lumii. Coapsele lui sunt o pajiște cu bujori, Curcubeul sălășluiește-n ochii săi, Și mângâierea-n brațul lui puternic. O, cât de puternic esti, bărbatule călător Ce-mi ostoiești setea, și mă torturezi În sanctuarul nopților și al zilelor! Iubirea ta e cea mai dulce poezie, Dorurile ți-s
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
lângă mine?! De ce nu te-ntorci bărbate călător? De ce nu-mi împlinești viața? Mi-e dor de tine, bărbatule călător! Floarea Cărbune Mi-e dor de bărbatul Ce cutreieră mările și oceanele lumii. Coapsele lui sunt o pajiște cu bujori, Curcubeul sălășluiește-n ochii săi, Și mângâierea-n brațul lui puternic. O, cât de puternic esti, bărbatule călător Ce-mi ostoiești setea, și mă torturezi În sanctuarul nopților și al zilelor! Iubirea ta e cea mai dulce poezie, Dorurile ți-s
ZIUA MARINEI ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374785_a_376114]
-
unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
oameni răi... Dar ce culoare are dragostea? Vei spune... Inimii voi cere să-ți răspundă : Minune! Ce culoare mi-ai pus in zâmbet, dimineață? Sublimul Nevăzut al iubirii, pe viață! Dar viața noastră, astăzi, ce culoare are? Ne-a deschis Curcubeu din a iertării floare! Tu crezi că a mea lacrimă n-are culoare? Are, se cheamă Dor și deseori o doare! Oare un vis de-o clipă, ce culoare are? De Poezie vie și cânt, ce nu moare! Cred că
CULORI NEVĂZUTE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371728_a_373057]
-
ea până departe, Speranțe-n cântec de cocori. Aș vrea să-ți sorb din nou privirea Din palma blândei dimineți, Printre petalele-ți de soare, Ce farmec dau, umilei vieți. La brațul tău, tu mă ridică! Și mă prefă în curcubeu, Născut din lacrimi de lumină, Ce se revarsă-n trupul meu. Nici nu mai știu când trece vremea Și-mi par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului În natură umblă vorba că primăvara a pornit la drum lung în trăsura ei aurită, împodobită cu fluturi cântători ce suflă peste văi și coline pulbere de stele în culorile curcubeului, trasă de telegarii pătimași ai vântului. Socotind zilele ca un bătrânel neîncrezător și încăpățânat, urecheatul meticulos și tenace confirmă tovarășilor adunați în crângul auster și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
Și primăvara scutură, azi, norii, Ce-au căptușit seninul și tot cerul, Nu-i stă-mpotrivă vântul și cu gerul, Nici zborul lin, pe care vin cocorii. Din frunze pier ruginile și fierul, Lumina blândă, doar, trezește zorii, Se dăruiește curcubeul, florii Și-ncepem iar să descifrăm misterul. Dar tot mai grea e vremea, greu și timpul, Iar jocul nu mai e la fel de lesne, Când drumul ni-l închide anotimpul Și în altar nu-mi mai aud pricesne, Chiar dacă văd cum
PRICEASNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375683_a_377012]
-
un murmur de voce. Intrigată, dădu la o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
din uitări , ce mă privea . În lumea mea cea fără vise ... Printre lacrimi de dor te-am împrăștiat Și te-am păstrat în tăcerile aprinse Ca o amintire târzie de neuitat . Mai sunt doar un fir de nor Lângă un curcubeu uitat între orizonturi , Ca să te-ascund în gând de dor Cu șoaptele rătăcite printre fluturi . gabrielaenerusu ... Citește mai mult Mai suntGandul închis în clipa ce revineCreste-n derivă că o floare ,Ca o pasăre te-ai rătăcit în mineCu aripi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
o perdeaSufletul straniu din uitări , ce mă privea .În lumea mea cea fără vise ... Printre lacrimi de dor te-am imprastiatSi te-am păstrat în tăcerile aprinseCa o amintire târzie de neuitat .Mai sunt doar un fir de norLanga un curcubeu uitat între orizonturi ,Ca să te-ascund în gând de dorCu șoaptele rătăcite printre fluturi .gabrielaenerusu... XXIX. PE O COALĂ, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Pe o coală Noi limpezimi de zi rătăcesc prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]