8,648 matches
-
sclavilor. Astăzi mă cutremur când mă gândesc ce simțeau acele ființe omenești ajunse în această stare, fără nicio perspectivă de schimbare în decursul vieții lor. Și sufletul meu se întristează de fiecare dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor noștri. Poate că
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
străinilor dornici de a-l avea cât mai ieftin până la epuizare, iar pe de altă parte bogăția spirituală a acestui popor plin de tradiții și obiceiuri cu oameni luminați ,,rupți ca din soare", adevărați descendenți din zeii coborâtori ai strămoșilor daci. Este prezentul nostru (greu încercat de crizele generate atât de noi: îndepărtarea de familie, intrigă, invidie, dezbinare, prin gândul la bani, cât și de cei care vor prin mijloace subtile de a ne înrobi, creând adevărate monopoluri) care încă are
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
abuz de serviciu, e cale lungă, extrem de lungă. Asta dintr-un singur motiv: naționalismul strigat sau clamat continuu, deranjează. Dar asta nu-l împiedică să se exprime. Limpede, tranșant, concis, fie că este vorba de poporul român drept continuator al dacilor, nu al romanilor, până la subiectele zilei. Pentru mulți ca mine, MIRCEA CHELARU rămân cuvintele unui ADEVĂRAT general al Armatei Române și poate primi oricând de la noi un cec în alb chiar dacă trăim într-o Românie-moluscă vom merge până în pânzele albe
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
noi astăzi ne uimește. O legendă veche spune, C-aici refugiul și-a găsit, Galeriu,pe al său nume, Când el din Roma a fugit Ei fiind al Romei împărat Cu mama-i dacă,Romula, A vrut Imperiului creat Împeriul Dac,nume să-i dea,. Dar ura și cu trădarea A lui moartea au hotărât, Și fugind găsi scăparea, Pe al Rusidavei pământ.. Drăgășani, din vremi străbune, Multe văzut-ai în trecut... Viteji și al lor renume, Ce-aici cu turcii
UN ORAŞ CU VECHI RENUME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376269_a_377598]
-
precum și a continuității sale neîntrerupte în spațiul carpato-danubiano-pontic locuit de strămoșii noștri, ceea ce a reprezentat principalul argument istoric și politic în mobilizarea întregii națiuni la lupta pentru desăvârșirea unificării statului național. Pentru Nicolae Iorga, fiecare colț de țară vorbește de daci, de latinitate, de faptele de cultură, economie, de biruință, ca și de suferințele, dârzenia strămoșilor noștri. El considera Dacia prin teritoriul și sufletul ei ca o țară a trecutului eroic al neamului românesc, „a oamenilor pământului miruiți cu sigiliul Romei
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
va publica lucrarea pe care autoarea o pregătea pentru posteritate. Dumnezeu să o odihnească în pace! ------------------------------------------------------------- București, nr.7 din 21 august 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânilor) pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” dr. Geo Stroe și dacii liberi ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- FUNDATIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.) este rezultatul unificării prin absorbție a FUNDAȚIEI TEMPUS, fondată de președintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 în Traian; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
IBAN R035CECEB60443RON0354455, Cod fiscal nr. 4929150. Asociația culturală Ialomița -„ASCULTIALOMIȚA”- este filiala independentă a F.A.D.R.T.D.C., cont BCR S.A. Ialomița - Slobozia, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001 www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, www.partidulromanieieuropene.ro - viitor partid al dacilor liberi, E-mail: g eostroe@gmail.com Referință Bibliografică: Fundația Academică DacoRomână - COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU - O FEMEIE CERCETĂTOARE ȘTIINȚIFICĂ A URCAT LA CELE VEȘNICE / Fundația Academică Dacoromână : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
păr, Și lasă-n ele amprenta Parfumului de măr... În filă necitita A cărții cu povești, în auriul luciu Al astrelor cerești... În ploaia ce se cerne, În spectrul Curcubeu... Iubește-le pe toate, Și-n toate voi fi...EU! DACII Pe plaiurile noastre vechi Istoria și-a scris trecutul... Când "dacii" erau prinți de vită Cu spadă și cu scutul... Citește mai mult Eternaîn prima rază de șoareCe aduce o zi nouă,În iarbă ce se scaldăîn valuri reci de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
necitita A cărții cu povești, în auriul luciu Al astrelor cerești... În ploaia ce se cerne, În spectrul Curcubeu... Iubește-le pe toate, Și-n toate voi fi...EU! DACII Pe plaiurile noastre vechi Istoria și-a scris trecutul... Când "dacii" erau prinți de vită Cu spadă și cu scutul... Citește mai mult Eternaîn prima rază de șoareCe aduce o zi nouă,În iarbă ce se scaldăîn valuri reci de roua...În primul trandafirCe-a înflorit în glastra,În puful păpădieiCe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
de măr...În filă necitităA cărții cu povești,în auriul luciuAl astrelor cerești...În ploaia ce se cerne,În spectrul Curcubeu...Iubește-le pe toate,Și-n toate voi fi...EU!DACIIPe plaiurile noastre vechiIstoria și-a scris trecutul...Cand "dacii" erau prinți de vițăCu spadă și cu scutul...... XVII. POVESTE SFÂRȘITA, de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. POVESTE SFÂRȘITA În cartea vieții mele cu povești, Ai ocupat o pagină sau două... A fost frumos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
nu le-am avut de prea mult timp și nu le avem nici azi...Nu are nimeni interesul să ne scoată din ceață și ne afundă tot mai tare în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
marginea iei...Limba e freamăt ori șopot de râu.Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-am născut să vorbim
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău au năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am revenit din lunga pribegie / Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii / Dac’adoptăm și crez și strategie / Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am revenit din lunga pribegie / Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii / Dac’adoptăm și crez și strategie / Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am căutat cu multă pietate / Cuvinte de amor și voluptate / Am îndrăznit și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
unei singure zeități prieteni, dar numele acestui divin al lor îmi scapă acum. Câțiva care știau despre ce era vorba dădură din cap afirmativ. -E vorba despre Zalmoxis, ilustre! E zeul lor, al gintei tracilor. Și știm asta de la gladiatorii daci care luptă la Roma. -Da despre Zalmoxis e vorba, prieteni! Evreii nu sunt deci singurii care au un sigur zeu în care cred și la care se închină, mai adăugă Ponțiu Pilat făcând semn magistratului Simbinacus să-și continue cuvântul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
procurator, trag concluzia că zeii n-ar fi îngăduit niciodată această formă de închinare a oamenilor către un singur zeu, fiindcă asta ar fi fost chiar împotriva zeilor de fapt... -Dar după cum spuneți mărite procurator, credința iudeilor și a barbarilor daci care sunt și mari gladiatori la Roma, tocmai asta face și de fapt se infirmă clar faptul că zeii n-ar fi îngăduit oamenilor acest lucru! completă Iocentus. -Mda! la asta nu m-am gândit, spuse Ponțiu Pilat care nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LACRIMI DE LUMINĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de mai răzbate Printre mulțimile de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
din lacrimi de lumină, Ce se revarsă-n trupul meu. Nici nu mai știu când trece vremea Și-mi par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
stradă așteptau cu mare dor. Mare le era plăcerea să mănânce coca caldă, Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă. Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac, Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac, S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi, Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi. Ușor s-au înmulțit feciorii, câte unu mai pe rând, Cu găina și purcelu, mai râzând și mai plângând. Într-o
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
un genunchi noi aplecăm și-n fața ta ne închinăm, din inimă, cu mic cu mare, îți urăm ”LA MULȚI ANI țară străbună! LA MULȚI ANI patrie mumă! LA MULȚI ANI voi români dragi!” Niciodată să nu uitați, că sunteți dacii din Carpați, și dragostea de țară, mereu în suflet s-o păstrați! Să facem azi hora cea mare pentru marea sărbătoare, și-n anii care vor urma, hotarele se le-ntregim cu cei de peste Prut să ne unim, și împreună
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ... TE DU! Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului Te duci a mea iubire Ca norii de pe cer, Și nimeni n-o să știe Cumva de o să pier Te du, dar stai aproape! Să mă privești duios, Să
... TE DU! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379297_a_380626]
-
ai dus? De ce mă părăsești? Te du amărăciune Adâncul să-l umbrești, Și lasă-ți ție locul Iubirilor cerești! Și-n zorii dimineții Din noptile de fier, Eu știu că niciodată Pe cer stelele pier! Referință Bibliografică: TE DU! / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
... TE DU! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379297_a_380626]