2,937 matches
-
bal „(frunză) albă dedesubt”, iar pe de altă parte pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze cum au putut pătrunde aceste cuvinte în limba latinilor izolați în munți până după secolul al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi perceput ca turcic) pentru motivul că el există în albaneză (çoban) și pentru că aceste limbi se raportează la „marea gintă tracică” originară din Asia Mică unde perșii îl aveau pe șuban. În realitate cuvântul este preindoeuropean pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mereu a fi considerată ca un singur corp în Ungaria” (p. 73 urm.). Vrancea este considerat de H. nume autohton întrucât o pădure din Mehedinți, unde ar fi fost patria antică și medievală a romanilor/românilor, se numea Vrancea, nume dacic, populația autohtonă nedepășind Oltul spre est, iar în Transilvania ocupând doar partea occidentală a acesteia. În consecință, prezența lui în zona Putnei s-ar datora “posterioarei răspândiri a elementului românesc din Oltenia spre răsărit” (p. 88). Pentru istoria acestui cuvânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se infiltrează în spațiul danubian romanii, venind nu din sud, cum se știe din istorie, ci din vest, trecând peste zona deja romanizată a Dalmației. Ei ocupă mai întâi, afirmă Philippide, spațiul semigrecizat al celor două Moesii, iar apoi spațiul dacic, neatins de grecizare, de la nord de Dunăre, de unde se retrag, în a doua jumătate a secolului al III-lea, în Moesia Superior, unde va lua naștere poporul român. Pentru constituirea acestuia substratul contează doar ca bază de articulație și psihologică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al IX-lea, inclusiv substratul. Constatând că rezultatele duc în mod necesar spre latina dunăreană, am dedicat o parte a lucrării (C. Influențe) acestei etape de evoluție” (p. 18). Vom vedea de îndată că este vorba doar de influența substratului dacic, pe care Coteanu îl separă de influențele slavă, maghiară, turcică, neogreacă etc., care nu intră la substrat. Primele două capitole ale ILR au fost realizate de două grupuri de cercetători care au pornit din extremități diferite: unul de la latină spre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de la dacoromână și aromână spre formele lor primitive, rezultatul urmărit fiind fantoma românei comune. Capitolul din urmă, Influențe, tratează ca fapt secundar problema cheie a limbii române, redusă la: 1) influențe dinaintea secolului al IX-lea și 2) substratul autohton dacic. La primul punct autorii subcapitolelor întâmpină greutăți insurmontabile. Problemele rămân nerezolvate întrucât cuvintele vechi grecești au venit prin latină și „sunt de fapt cuvinte latinești” (p. 366), influența veche germanică (până în secolul al VIII-lea) este viu contestată și chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vertebrele naționalității, acestea fac ca un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite”. Recunoscând caracterul romanic al limbii române, E. pune viitorul României pe seama componentei dacice a spiritului românesc. O nouă Romă, sau o nouă Dacie, urmează să fie construită prin deșteptarea spiritului celor cândva învinși, șansa viitorului revine, sau ar trebui să revină, seminței acestora, căci sămânța romană este secătuită și decăzută. Trândăvia, superficialitatea și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
antichitate alături de daci. Astfel Eminescu complică istoria românilor în sensul că slavii s-ar fi suprapus peste geți și împreună cu ei ar fi intrat în simbioză cu romanii. Pentru aceasta a fost nevoie ca slavii să fie prezenți pe teritoriu dacic la începutul erei noastre. Soluția, la care va recurge și Iorga, a fost ca iazigii din Moldova să fie luați drept slavi. În consecință, Eminescu îl aduce la curtea lui Decebal, când acesta era deja învins, pe Iaromir, principele acelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca iazigii din Moldova să fie luați drept slavi. În consecință, Eminescu îl aduce la curtea lui Decebal, când acesta era deja învins, pe Iaromir, principele acelor iazigi, în dubla postură de prizonier și de prezumtiv asociat. Preocupat de componenta dacică a etniei române (Rugăciunea unui dac etc.), Eminescu considera revigorarea acesteia drept cale unică de salvare a românismului. „Un popor, arăta el, se naște prin reacțiunea unei rase contra unei dominațiuni străine. Naturile generoase, adăuga el, țin cu cel slab
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul răului, sugestie evidentă în numele stindardului, draco7m. Dacă acceptăm opinia lui D. Berciu, conform căreia „balaurul dacic nu poate fi pus în legătură decât cu cultul strămoșilor”, rezultă că orice confruntare cu răul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul răului, sugestie evidentă în numele stindardului, draco7m. Dacă acceptăm opinia lui D. Berciu, conform căreia „balaurul dacic nu poate fi pus în legătură decât cu cultul strămoșilor”, rezultă că orice confruntare cu răul are nevoie de o dominație totemică, pentru a fi fastă. Omorând întruchiparea haosului și substituindu-se în creator, eroul revine în spațiul social gradat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și conservarea moumentelor istorice, trimițând și specialiști pentru a-l informa despre starea acestora. Mergând pe această linie, a susținut cercetarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, pentru care a obținut un fond special de 3 milioane lei, în ideea demonstrării continuității prezenței românești în Transilvania 37. În același timp, Alexandru Lapedatu a condus lucrările de reorganizare a arhivelor și muzeelor din Transilvania și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de largă răspândire, pe care lipsa unei atitudini critice suficient de evoluată, le transformase în adevărate tabuuri conceptuale. Tânăr încă, în 1860, Hasdeu enunța problemele a căror lămurire avea să-l preocupe aproape toată viața: dacii și originea lor, continuitatea dacică și apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și la anul 1518. La Bâtca Doamnei, pe Bistrița, dincolo de Piatra Neamț, săpăturile arheologice au scos la iveală, lângă ruinele unei cetăți dacice din piatră, osemintele unor ostași, ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut apa Siretului în Episcopia Cumanilor. Aripa lui dreaptă a înaintat prin satele Urechești și Conțăști de pe Străminoasa, pe „drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbești, Găiceana, Slobozia 5 Oncești, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moinești. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a civilizației dacice, aceasta cu atât mai mult cu cât pe teritoriul județului sunt plasate două stațiuni arheologice de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de studiu. Putem aminti, printre altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onișcani, pentru civilizația carpo dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Oncești, Blăgești, Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Un loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și până în prezent, precum și importanța economică și comercială a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vasele de ceramică, îndeosebi pumnalele de tip „akinakes”, vârfurile de săgeți cu trei aripioare descoperite la Mileștii de Sus și spada de la Marvila. În a doua epocă a fierului - Latène (mijlocul sec. V î.Hr.-sec. I d.Hr.Ă - civilizația geto dacică cunoaște o 8 evoluție ascendentă, culminând cu perioada de maximă dezvoltare corespunzătoare în linii mari epocii Burebista Decebal. Descoperirea întâmplătoare de la Negri - depozitul de obiecte și bare de fier, datat în sec. II î.Hr. și prezentat în expoziția noastră - este
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra sigilattaă, dar și obiecte de podoabă din lumea romană. Un loc aparte îl ocupă în cadrul expozițiilor numeroasele tezaure monetare descoperite pe teritoriul județului: dacice (de la Răcoasaă, grecești (Viișoara-Onești, Grozești Oituz și romane (Răcătău, Ardeoani, Pâncești, Itești, Scorțeni, Tamași, Măgirești, Traian, Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mâncarea și se aduna familia. În apropierea vetrei sau cuptorului se depuneau și idolii antropomorfi și vase pictate cu destinație cultuală. Reconstituirea este realizată la scara de 1:1, specialist fiind dr. Dan Monah. • „Sanctuarul de la Brad” - este unicul sanctuar dacic din lemn descoperit în Moldova. A funcționat în trei faze: sanctuar rectangular;sanctuar rectangular absidat; sanctuar circular (după unii specialiști au fost doar două faze de construcție. Reconstituirea este realizată la scara de 1:4, fiind realizată conform informațiilor oferite
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion, după informațiile dr. Al. Artimon, arheologul care a efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian, al doilea ca mărime
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mijloc.“ („Cântând în august“, Familia, august 1975) „Este meritul acestor ani de renaștere națională și socială, al tovarășului Nicolae Ceaușescu în primul rând, că, încă începând cu procesul formării poporului român (și chiar, mai departe, de la formarea primului stat centralizat dacic) și până în apropiere, istoria a fost repusă în matca adevărurilor ei. Este firesc, așadar, ca, respectându-i structurile, să privim, azi, Unirea cu Țara din punctul nostru de vedere comunist și să tragem concluziile valabile epocii noastre creatoare.“ („Pecețile de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]