3,132 matches
-
era folosită ca obiectiv pentru anunțarea navetiștilor când trebuie să meargă la gară. Ora exactă este anunțată și în prezent de un gornist. Zidul de piatră sugerează atât faptul că localitatea a fost centru fortificat, cât și prezența unei cetăți dacice străvechi. Caduceul relevă activitatea comercială din oraș. Brâul undat simbolizează râul Mureș, care străbate teritoriul localității. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
HOTĂRÂRE nr. 1.129 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Nădlac, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257832_a_259161]
-
Articolul UNIC Se acordă Drapelul de luptă Regimentului 51 Artilerie Mixtă "General Cornel Paraniac" al Diviziei 1 Infanterie "Dacica". PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 14 martie 2014. Nr. 271. -------
DECRET nr. 271 din 14 martie 2014 privind acordarea Drapelului de luptă Regimentului 51 Artilerie Mixtă "General Cornel Paraniac" al Diviziei 1 Infanterie "Dacica". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259926_a_261255]
-
67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice"; ... b) să diminueze creditele de angajament și creditele bugetare aferente programului cod 1082 "Programul Național de finanțare a cercetărilor arheologice sistemice, Programul de cercetare arheologică - Cetățile Dacice din Munții Orăștiei" cu suma de 1.000 mii lei la capitolul 67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", sumă care va fi utilizată pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor publice finanțate parțial din venituri
ORDONANŢĂ nr. 20 din 28 iulie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263660_a_264989]
-
Pecica, județul Arad Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema orașului Pecica se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află un zid de cetate, peste care broșează un stindard dacic, de culoare neagră. În partea inferioară, scutul este reprezentat tripartit în pal; în dextra, în câmp albastru, se află un braț înarmat cu un sceptru, totul de argint; în senestra, în câmp albastru, se află două cruci încrucișate, una ortodoxă
HOTĂRÂRE nr. 273 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei oraşului Pecica, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251970_a_253299]
-
de aur; în vârf, în câmp verde, se află o pâine de aur și o fascie undată de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de argint și stindardul dacic amintesc de cetatea dacică Ziridava, localizată ipotetic în zonă. Brațul înarmat cu un sceptru se referă la răscoala condusă de Petre Seghedinaț. Cele două cruci semnifică credința locuitorilor, iar pâinea reprezintă răspândirea faimei acestui produs pentru calitatea sa, renumita "Pâine
HOTĂRÂRE nr. 273 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei oraşului Pecica, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251970_a_253299]
-
în câmp verde, se află o pâine de aur și o fascie undată de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de argint și stindardul dacic amintesc de cetatea dacică Ziridava, localizată ipotetic în zonă. Brațul înarmat cu un sceptru se referă la răscoala condusă de Petre Seghedinaț. Cele două cruci semnifică credința locuitorilor, iar pâinea reprezintă răspândirea faimei acestui produs pentru calitatea sa, renumita "Pâine de Pecica". Fascia undată
HOTĂRÂRE nr. 273 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei oraşului Pecica, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251970_a_253299]
-
cu șef zidit de argint și câmp albastru cu berbec de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Zidul de argint sugerează existența, în hotarul localității, atât a unei cetăți dacice pe dealul Cățănaș, cât și a uneia din Evul Mediu (sec. XII-XIV) pe dealul Cetate. Berbecul simbolizează ocupația principală a locuitorilor, creșterea ovinelor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.11
HOTĂRÂRE nr. 200 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251197_a_252526]
-
Articolul 1 Se acreditează Muzeul Civilizației Dacice și Române, Deva. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii, Daniel-Constantin Barbu București, 13 august 2013. Nr. 2.407.
ORDIN nr. 2.407 din 13 august 2013 pentru acreditarea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Române, Deva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254873_a_256202]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Colilia amintește de legenda locală a fetiței ucise de tătari, pe mormântul căreia crește această floare. Creanga de pelin face referire la dialectul maghiar al localității, Urmos. Zidul crenelat reprezintă importantele vestigii dacice de pe Tipia Ormenișului (sanctuar și așezare). Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 653 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ormeniş, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264483_a_265812]
-
însumate ale stemei comunei Orăștioara de Sus, județul Hunedoara Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2 stema comunei Orăștioara de Sus se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un bust de bărbat cu barbă, căciulă dacică de tarabostes și îmbrăcat în tunică, peste care este aruncată o mantie drapată în falduri și prinsă pe cei doi umeri cu câte o fibulă, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
este aruncată o mantie drapată în falduri și prinsă pe cei doi umeri cu câte o fibulă, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat, deasupra căruia se află, ca cimier, stindardul dacic de argint (cap de lup și trup de șarpe cu solzi), orientat spre stânga. Semnificațiile elementelor însumate Bustul de bărbat îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege dac, așa cum este reprezentat pe Columna lui Traian. Stindardul dacic subliniază faptul că Sarmizegetusa
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
află, ca cimier, stindardul dacic de argint (cap de lup și trup de șarpe cu solzi), orientat spre stânga. Semnificațiile elementelor însumate Bustul de bărbat îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege dac, așa cum este reprezentat pe Columna lui Traian. Stindardul dacic subliniază faptul că Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac, s-a aflat la Grădiștea de Munte, pe teritoriul actual al localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
Ministerul Culturii, în anexa nr. 3/27/27 "Fișa programului", să suplimenteze creditele de angajament cu suma de 1.000 mii lei aferente programului bugetar cod 1082 "Programul național de finanțare a cercetărilor arheologice sistemice, Programul de cercetare arheologică - Cetățile Dacice din Munții Orăștiei", la capitolul 67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice". Articolul 39 Se autorizează Serviciul Român de Informații să diminueze, în anexa nr. 3/31/02 "Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 47 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265876_a_267205]
-
Ministerul Culturii, în anexa nr. 3/27/27 "Fișa programului", să suplimenteze creditele de angajament cu suma de 1.000 mii lei aferente programului bugetar cod 1082 "Programul național de finanțare a cercetărilor arheologice sistemice, Programul de cercetare arheologică - Cetățile Dacice din Munții Orăștiei", la capitolul 67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice". Articolul 39 Se autorizează Serviciul Român de Informații să diminueze, în anexa nr. 3/31/02 "Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 47 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266153_a_267482]
-
67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice"; ... b) să diminueze creditele de angajament și creditele bugetare aferente programului cod 1082 "Programul Național de finanțare a cercetărilor arheologice sistemice, Programul de cercetare arheologică - Cetățile Dacice din Munții Orăștiei" cu suma de 1.000 mii lei la capitolul 67.01 "Cultură, recreere și religie", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", sumă care va fi utilizată pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor publice finanțate parțial din venituri
ORDONANŢĂ nr. 20 din 28 iulie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265914_a_267243]
-
91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ───────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ──────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── 9410 Păduri acidofile
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ───────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ──────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Chorthippus acroleucus - Isophya dobrogensis - Metrioptera domogledi - Miramella (Capraiuscola) ebneri - Odontopodisma acuminata - Odontopodisma carpathica - Odontopodisma montana - Onconotus servillei - Podismopsis transsylvanica - Poecilimon intermedius - Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) - Alopia sp. - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi - Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. - Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis - Hypanis plicata relicta - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata b) PLANTE ... Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ───────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ───────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Chorthippus acroleucus - Isophya dobrogensis - Metrioptera domogledi - Miramella (Capraiuscola) ebneri - Odontopodisma acuminata - Odontopodisma carpathica - Odontopodisma montana - Onconotus servillei - Podismopsis transsylvanica - Poecilimon intermedius - Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) - Alopia sp. - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi - Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. - Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis - Hypanis plicata relicta - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata b) PLANTE ... Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
sânger cu șapte flori și tulpină cu patru frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bordura răsucită reprezintă valorile de patrimoniu ale comunei - colanul răsucit (torques), bijuterie dacică descoperită în zonă. Albastrul reprezintă durata și credința. Inflorescența de sânger dă denumirea localității, iar numărul florilor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
HOTĂRÂRE nr. 944 din 11 noiembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Băgaciu şi Sânger, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267729_a_269058]
-
din teritoriul localității și au fost făcute cunoscute de versurile marelui poet Mihai Eminescu. Cartea și luceafărul amintesc de satul Ipotești, locul de naștere al poetului, care dă numele localității. Zidul de argint și fascia crenelată reprezintă cele două cetăți dacice de la Stâncești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
HOTĂRÂRE nr. 923 din 3 noiembrie 2015 privind aprobarea stemei comunei Mihai Eminescu, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267728_a_269057]
-
la numele localității, cât și la ruinele cetății Dâmboviței de Sus, aflate pe teritoriul localității. Cele trei merloane indică numărul satelor componente ale comunei. Crucea treflată simbolizează Mănăstirea "Cetățuia Negru Vodă", care s-a ridicat pe ruinele unui fost altar dacic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 836 din 9 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Cetăţeni, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277748_a_279077]
-
infrastructurii culturii române - muzee, teatre, biblioteci, săli de spectacole, galerii, sedii ale uniunilor de creație - este absolut deplorabilă. De asemenea este importantă adoptarea legii meșteșugarilor care vizează cu prioritate prezervarea și promovarea meseriilor tradiționale din România. 7. Investim în cetățile dacice! Guvernul va demara un proiect complex privind Cetățile dacice din Munții Orăștiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepțională din punct de vedere istoric și cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]