4,493 matches
-
octombrie 1950, întreprinde împreună cu un prieten o călătorie în Norvegia. Întors la Oxford, îi scrie lui von Wright că dorește să se întoarcă în Norvegia pentru a lucra acolo. „Firește, nu știu dacă mai sunt în stare să produc ceva decent, dar îmi dau cel puțin o bună șansă. Dacă nu voi putea lucra acolo, nu voi putea s-o fac niciunde.“132 Își reține chiar un bilet de vapor de la Newcastle la Bergen pentru sfârșitul lui decembrie. Proiectul va trebui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Moore nu trebuia să fie păzit de soția lui. Trebuia să fie lăsat să discute cât timp îi face plăcere. Dacă s-ar enerva sau ar obosi, ar avea un atac cerebral și ar muri, acesta ar fi un mod decent de a muri: în plină activitate. Wittgenstein avea sentimentul că era necuviincios ca Moore, cu marea lui iubire de adevăr, să fie constrâns să întrerupă o discuție mai înainte ca ea să-și fi găsit sfârșitul firesc. Cred că reacția
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
realizat și o reducere drastică a gamei sortimentale de produse importate, acest fapt demonstrând odată în plus o preocupare foarte limitată a clasei politice pentru ridicarea nivelului de trai al populației sau măcar pentru menținerea lui în cadrul unor standarde relativ decente 12. În concluzie, având în vedere aceste elemente, se poate afirma că, deși au avut loc schimbări de anvergură în structura exporturilor și a importurilor țării noastre, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, diversificarea nomenclatorului și creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de către neuitatul domn Pavel ca recompensă pentru participarea noastră, cu interes, la repetiții, nu satisfăceau decât o mică parte din apetitul nostru tineresc pentru petreceri. De aceea, organizam așa-numitele chermeze, bunici ale discotecilor de azi, mai cuminți și mai decente, și cu mijloacele modeste de care dispuneam. Un patefon cu plăci ne oferea muzica, ghirlandele și confetele le confecționam noi, cărțile poștale ilustrate, pentru desemnarea reginei, erau cumpărate de la oraș și trimise „andrisantelor" de cei care dispuneau de bani, bufetul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care le căutam. Și aceasta datorită faptului că în urbea de pe malul Bahluiului absența educației civice elementare și lipsa conduitei civilizate, pe care le întâlnești la tot pasul, urâțesc orașul și viața locuitorilor. Se pare că civilizația străzii și comportamentul decent în mediile publice mai au multe carențe. VESTIMENTAȚIA ÎN TRANZIȚIE În miez de vară, când arșița atinge cote alarmante și face victime printre persoanele vulnerabile la temperaturi ridicate, m-am hotărât să plec câteva zile pentru a mă răcori și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
că aceste revendicări concordă într-adevăr cu cele ale maselor acelorași grupuri, care se luptă în viața de zi cu zi cu tot felul de discriminări mai simple, dar mai reale și au dificultăți în a-și găsi un loc decent. Straturile mai tinere nu vor avea oare tendința de a opta mai lesne pentru chemările religiei, mai concrete, decât pentru revendicări în definitiv simbolice și abstracte? Scriitorul Ahmed Djouder, în foarte frumoasa sa carte Désintégration, pare să aștepte o tresărire
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
răbufnit, hotărînd să se elibereze din universul concentraționar în care intrase, asumîndu-și însă toate responsabilitățile gestului, ba chiar cerînd să fie judecat. Nu am sesizat, cum spun unii, probleme psihice sau accese misticoide. Referirea la "Dreptul Judecător" s-a făcut decent și cît se poate de discret. Așa încît nu cred în diagnostice gen "criză de conștiință", "atac de panică" etc. Era vizibil marcat, dar repet în limitele normalității. Iar soluția aleasă cred că a fost cea bună, dacă sufletul său
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dorințele consumatorilor nu trec în general prea mult dincolo de ceea ce pot ei în mod plauzibil să spere că vor putea dobândi. De mai mult de treizeci de ani, anchetele o confirmă: oricare ar fi nivelul resurselor lor, oamenii consideră ca decent un venit depășind cu circa o treime veniturile lor efective 25. Pe de o parte, această diferență între realitate și dorință poate fi considerată importantă; pe de alta, ea este efectiv mică. De ce oare nu doresc oamenii de o sută
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mod similar, dependența de serviciile sociale se traduce, adesea, printr-un sentiment de decădere și umilință 35. Angoasei de a nu mai face față datoriilor contractate i se adaugă, la mulți părinți, culpabilitatea de a nu putea oferi o viață decentă și normală copiilor. Cu cât condițiile materiale generale se ameliorează, cu atât subiectivizarea-psihologizarea sărăciei se intensifică. În societatea de hiperconsum, starea de precaritate economică nu generează doar pe scară mare noi experiențe de privațiuni materiale, ea răspândește suferința morală, rușinea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
producției și a satisfacțiilor materiale este denunțată, cu fiecare zi tot mai mult, ca o întreprindere necugetată care provoacă poluarea mediului, distrugerea biodiversității, încălzirea climei. „Arde casa!”: dacă nu facem nimic, în curând vom fi incapabili să asigurăm un viitor decent copiilor noștri. Sub aparența lui homo felix, până la urmă nimic altceva decât dezlănțuirea puterii de dragul puterii ne face să alergăm drept spre prăpastie. Astfel, din ce în ce mai multe anateme aruncate asupra modernității trec de la roșu la verde: vicii private, dezastre ecologice; fericirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
adoptării de către acestea a unor practici responsabile din punct de vedere social în întreprinderile maquiladora și asigurării unui mediu sigur de-a lungul frontierei americano-mexicane, a siguranței la locul de muncă în cadrul fabricilor maquila și a unui nivel de trai decent pentru muncitorii ce lucrează aici” (CJM 1996). La început, CJM a inclus grupuri care își derulau activitatea cu precădere în Statele Unitexe "Statele Unite", însă acest lucru s-a schimbat pe măsură ce coaliția s-a extins. În 1998, 50% din membrii comitetului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a rezultat că în 42% dintre gospodăriile studiate s-a apreciat că veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar, iar la alte 37%, de-abia se face față strictului necesar. Prin urmare, 79% dintre gospodării sunt sub nivelul de trai decent și în doar 21% dintre gospodării subiecții plasează gospodăria lor la nivelul decent. Situațiile cele mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu ajung nici pentru strictul necesar, iar la alte 37%, de-abia se face față strictului necesar. Prin urmare, 79% dintre gospodării sunt sub nivelul de trai decent și în doar 21% dintre gospodării subiecții plasează gospodăria lor la nivelul decent. Situațiile cele mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent), gospodăriile numai de agricultori, respectiv cele de agricultori și pensionari (cu câte 92
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
decent și în doar 21% dintre gospodării subiecții plasează gospodăria lor la nivelul decent. Situațiile cele mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent), gospodăriile numai de agricultori, respectiv cele de agricultori și pensionari (cu câte 92% sub pragul decent). Prin urmare, prezența salariilor este cea care conduce la aprecieri ceva mai favorabile ale nivelului de trai. Pe ansamblul subeșantionului rural din 2003, 74
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai grave se întâlnesc în gospodăriile în care sunt numai pensionari (cu 43% sub strictul necesar, cumulat, 96% se află sub nivelul de trai decent), gospodăriile numai de agricultori, respectiv cele de agricultori și pensionari (cu câte 92% sub pragul decent). Prin urmare, prezența salariilor este cea care conduce la aprecieri ceva mai favorabile ale nivelului de trai. Pe ansamblul subeșantionului rural din 2003, 74% dintre subiecți sunt nemulțumiți de veniturile pe care le obțin, în timp ce 14% sunt mulțumiți, iar pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vieții în România, București, Editura Expert. Mărginean, Ioan, 1996, „Ruralul și reforma în România”, Sociologia Românească, 3, 4. Mărginean, Ioan, 2004, „Modelul social românesc. Orizont 2025”, Calitatea Vieții, 3, 4. Mihăilescu, Adina, 2002, „Metodologia de calcul a minimului de trai decent și de subzistență pentru o familie de agricultori”, Calitatea Vieții, 1, 4. Socol, Gheorghe, 1999, Evoluție, involuție și tranziție în agricultura României, București, IRLI. Zamfir, Cătălin, 2004, Analiza critică a tranziției, Iași, Editura Polirom. *** Anuarul Statistic al României, 2004, București
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Mai degrabă negative La mijloc Mai degrabă pozitive Pozitive Schimbările din societatea românească după 1989 2003 6 32 38 17 2 1999 16 41 30 8 1 Indicatori Ani Nu ajung nici pentru strictul necesar Ajung pentru strictul necesar Trai decent Își permit lucruri mai scumpe Au tot ce le trebuie Veniturile familiei 2003 42 37 18 2 1 1999 45 36 14 4 1 Indicatori AniSărac 123456789Bogat 10 Indicatori Ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
prin invocarea ierarhiilor de tip tradițional: „în România, autoritatea e dată de vechime și vârstă” (p. 55). Uneori, autoarea se hazardează, într-un mod oarecum naiv, în a-și generaliza experiențele personale: „din experiența mea de viață personală, un trai decent în București necesita 250 de Euro pe lună, la nivelul anului 2001, pentru o persoană. Dacă majoritatea salariilor sunt în jur de 100 de Euro [...]” (p.79). Ar fi de notat că traiul decent depinde de cine îl definește ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mea de viață personală, un trai decent în București necesita 250 de Euro pe lună, la nivelul anului 2001, pentru o persoană. Dacă majoritatea salariilor sunt în jur de 100 de Euro [...]” (p.79). Ar fi de notat că traiul decent depinde de cine îl definește ca atare. Conform butadei clasice a lui Mollie Orshansky (1968), sărăcia, ca și frumusețea stă „în ochiul privitorului”. Cum este posibil ca Monica Heintz să fi avut alt nivel de aspirații decât restul locuitorilor Bucureștilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condiții stabilite de legislația privind regimul străinilor; este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român; cunoaște limba română și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condiții stabilite de legislația privind regimul străinilor; este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român; cunoaște limba română și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mai filosof și cu mai bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci o viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și bucură-te în altă parte... XIItc "XII" PHILODEM DIN GADARA
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sau direct trivială), bucuriile întâmplătoare și derizorii. Nu numai că nu putem avea încă bucuriile voastre, dar nici nu suntem pregătiți, întotdeauna, să le înțelegem. Îngăduiți-mi să dau un exemplu. Ideologia comunistă, incapabilă să garanteze un nivel de viață decent (ca să nu vorbim de bunăstare) și preocupată mai curând să compromită, prin teroare, bucuria de a trăi, ținea foarte mult la tematica fericirii și la ritmica marșului victorios. Cu alte cuvinte, bucuria era, în același timp, imposibilă și obligatorie. Cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
muncă. Deși inițial vorbea de plecarea în Italia ca reprezentând o soluție temporară care să-i permită să strângă o anumită sumă de bani care să-i faciliteze eventual cumpărarea unei locuințe în țară și să-i asigure un trai decent, după mai puțin de un an de zile, aceasta situatie devenea definitivă. Diferitele situații pe care această le-a traversat pe parcursul șederii în Italia de la înlocuirea unui job care-i asigura un anumit statut cu unul care se justifică doar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o prioritate, nu mai era la fel de importantă ca ideea unor câștiguri semnificative. Așadar, Sânziana s-a hotărât să se stabilească în Italia unde putea să-și achiziționeze o locuință pe bază de credit, unde putea să-și asigure un trai decent, indiferent de specificul serviciului prestat. Asistăm deci la o miscare către nivelurile ierarhice inferioare iar spre extremă dispariția carierei și înlocuirea ei cu simlpa existența cotidiană a omului.Suntem astfel martorii unor modificări a motivelor alegerilor cu privire la cariera ca urmare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]