14,316 matches
-
două clase distincte: metodologii ameliorative (MA), care, pe baza analizei sistemului existent, identifică problemele, dificultățile și imperfecțiunile și urmăresc creșterea performanțelor sistemului prin reproiectarea acestuia; metodologii constructive (MC), aplicabile unor sisteme existente, dar dedicate în special proiectării unor noi sisteme, definite inițial prin obiectivele lor. Cele două tipuri de metodologii sunt printre primele aplicate în ADSE, ele au un pronunțat caracter prescriptiv, incluzând o serie de faze, etape și pași de parcurs, în funcție de scopul analizei de sistem. 2.1.1. Metodologii
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
este falsă, dacă nu cumva ea este trivială sau, dimpotrivă, dacă ea are în mod cert o soluție, eventual optimă. Obiectivele decidenților Identificarea obiectivelor decidentului este un moment important al demarării ADS. Obiectivele/scopurile pot fi calitative, în general imprecis definite și cantitative, măsurate cu mai multă exactitate. Obiectivele/scopurile pot fi ierarhizate pe termen scurt și lung, conform sistemului preferențial al decidentului. Ele pot fi modificate relativ ușor în timp și de aceea două probleme importante sunt actualizarea și predicția
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
analist trebuie să fie convergente și să nu fie realizate sub presiunea factorului timp. Pentru început, principala atribuție a analistului constă în formularea problemei, fază care cuprinde o serie de activități pe care decidentul le desfășoară într-o logică bine definită, având ca scop operaționalizarea întregului său demers. Astfel, sarcina analistului vizează aprecierea contextului investigației sale, sub aspect conceptual. Scopul ADS este acela de a îmbunătăți suportul informațional, pe baza căruia decidenții acționează. În acest context, putem evidenția două categorii de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemului, resursele lui), ea fiind esențială pentru trecerea ulterioară la fazele care converg spre rezolvarea ei. Acest mod de abordare generală a formulării problemei, specific ADS, se referă la o gamă largă de probleme, de la cele de tip „hard” (bine definite sau structurate), până la cele de tip „soft” (slab definite sau nestructurate). Ambele abordări presupun că problemele pot fi supuse analizei, în sensul determinării celor mai eficiente căi pentru atingerea scopului dorit. Problema de rezolvat (problem solving) devine astfel o problemă
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
la fazele care converg spre rezolvarea ei. Acest mod de abordare generală a formulării problemei, specific ADS, se referă la o gamă largă de probleme, de la cele de tip „hard” (bine definite sau structurate), până la cele de tip „soft” (slab definite sau nestructurate). Ambele abordări presupun că problemele pot fi supuse analizei, în sensul determinării celor mai eficiente căi pentru atingerea scopului dorit. Problema de rezolvat (problem solving) devine astfel o problemă de definire a obiectivului și de constituire a tuturor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
pentru definirea variantelor de rezolvare a problemei și dezvoltarea tuturor procedurilor pe care acest studiu le implică. Dificultatea constă în faptul că obiectivele, deși există în conștiința clientului/ decidentului, acesta nu le poate releva în mod imediat și coerent. Odată definite, ele sunt analizate în conexiune cu restricțiile la care sunt supuse în mod obiectiv sau subiectiv, provenite atât din sistem, cât și din mediul acestuia. De aici pot fi schițate alternativele de atingere a acestor obiective, iar pentru un proces
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
precizării și definirii alternativelor sau variantelor de acțiune ale decidentului. De fapt, determinarea obiectivelor adecvate problemei este mai importantă chiar decât găsirea celor mai bune alternative. Obiectivele eronate conduc cercetarea spre rezolvarea unei probleme false sau oricum greșit formulate. Alternativele definite trebuie să fie în concordanță cu obiectivele decidentului, să-i ofere speranța atingerii acestora, sau cel puțin plasarea sistemului într-o vecinătate a lor. Este necesar aici a defini o scală a măsurii eficacității diferitelor alternative, în sensul atingerii obiectivelor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
măsurarea outputului. De exemplu, calitatea educației școlare în diferite zone geografice nu poate fi comparată apelând numai la cheltuielile investite pe elev, ci pe baza unui sistem de indicatori educaționali în care, desigur, și inputurile menționate au un loc bine definit, dar nu unicul. Problema scalării variantelor este foarte importantă, iar dificultățile sunt legate de multidimensionalitatea acestei scalări. Ea constă în faptul că un obiectiv este în esență expresia unui ansamblu de subobiective, de multe ori interdependente logic și cauzal. Funcția
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
diagnozei. Procedura de alegere a alternativei/variantei finale este în ADS oarecum diferită față de aceea din teoria deciziei, unde alegerea poate fi făcută pe baza unei proceduri euristice sau algoritmice din întreaga mulțime de alternative. În ADS mulțimea alternativelor inițial definită este redusă/restrânsă pas cu pas, pe baza unui proces iterativ în care faza de analiză se împletește cu cea de diagnoză, până la o mulțime rezonabilă de alternative în care decidentul are ultimul cuvânt, în baza cunoștințelor acumulate și a
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
informatice de vârf sunt superioare celor mentale din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este vorba despre rigoarea acestora, constând într-un set de ipoteze explicite, neambigue, consistente, referitoare inclusiv la mulțimea variabilelor, care trebuie să fie bine definită. Din acest punct de vedere, modelele formalizate le validează de multe ori pe cele mentale. În al doilea rând, este vorba despre puterea de înțelegere, de investigare și de explorare a realității, amplificată de instrumentarul oferit de tehnicile avansate de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
autonomie relativă.<footnote Bran, Florina, Manea, G., Rădulescu, Carmen Valentina, Ioan, Ildikó (2011), Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București. footnote> Pentru a trece de la aceste considerații generale la tema Resursele naturale - interfața relației om-mediu-economie, trebuie menționate sistemele biologice, definite ca: „sisteme deschise, infor maționale, care, datorită organizării lor, au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare și autodezvoltare; ele au un comportament antientropic care le asigură stabilitatea în relațiile lor cu alte sisteme.<footnote Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), op. cit. footnote
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
resurse etc. se proiectează pe săgeata timpului; - are loc degradarea continuă a potențialului de energie liberă, concomitent cu acumularea, tot continuă, a energiei legate (care poate fi sub forma deșeurilor, poluanților etc.); - pe săgeata timpului (sau vectorul timp), sunt clar definite două puncte: începerea procesului de transfer de energie și timpul de epuizare a resursei de energie liberă. În afara celui de-al doilea punct, se întinde o zonă, nu ușor de definit, aceea în care se găsește și se manifestă energia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
naturală”, etapă în care instinctul de conservare, și experiența tradițională au făcut să apară grija pentru autoconservarea binomului om-natură. Această grijă, relațiile biunivoce om-natură, extinse apoi și la activitatea economică, se înscriu într-un context mai larg, acela al culturii, definită ca totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Transmiterea acestei experiențe (cu elemente, uneori, ancestrale), îmbogățirea lor prin adaos de noi cunoștințe au particularizat cultura populațiilor indigene sau chiar naționale ca
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
vor indica prezența sau absența fraudei. În cazul unor misiuni de audit dedicate În exclusivitate detectării fraudei financiare, sub forma auditului de fraudă, Vona (2008, pp. 21-36ă și Gallet (2010, pp. 101-118ă propun un Întreg demers, structurat În etape bine definite. Sintetizate sub forma unui program antifraudă, aceste etape au În vedere: reunirea echipei de proiect, stabilirea unei politici antifraudă, identificarea și evaluarea riscurilor (țintele care pot fi supuse fraudelor, eventualele amenințări, propunerea de scenarii privind apariția fraudelor, testarea scenariilor și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
transpusă În domeniul auditului financiar, conduce la o cercetarea sistemică, Într-o manieră statică sau dinamică, postfactum sau previzională, a principalelor procese economico-financiare ce se circumscriu misiunii de audit financiar. Demersul metodologic al analizei economico-financiare presupune parcurgerea unor etape bine definite, respectarea aplicării acestora În cadrul misiunii de audit, pentru obținerea probelor de audit, condiționează calitatea rezultatelor obținute. Principalele etape ale demersului metodologic specific analizei economico-financiare sunt: precizarea tematicii analizate, organizarea muncii de analiză, culegerea materialului informațional, verificarea informațiilor utilizate În analiză
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și Voronca se „clasicizează” Într-o fază mai tîrzie a creației și gîndirii sale (Ultimele sale poeme românești sînt... sonete!). Pe de altă parte Însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvînt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist Într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aruncă o anumită lumină asupra întregii evoluții. Abordarea categoriilor de conținut este mai cunoscută sub numele de „analiză de conținut”. Se definesc categoriile subiectelor studiate, se extrag secvențe de relatare separate, se clasifică și apoi se încadrează în categoriile/grupurile definite. În aceste cazuri, analiza cantitativă a narațiunilor este destul de răspândită. Categoriile pot fi foarte restrânse - de pildă, toate fragmentele în care naratorul menționează un anumit eveniment politic - sau, dimpotrivă, mai largi, când vor fi selectate și supuse analizei toate secțiunile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
identității”, „respingere”, „moratoriu” sau „difuziune”. În interviuri, care s-au tot repetat de-a lungul anilor, a urmărit patternurile vieților acestor femei, căutând să desprindă diversele lor traiectorii de dezvoltare. Deși niște diferențe precis conturate între poveștile vieții respectivelor femei, definite și prin maivechile lor statusuri identitare nu erau ușor de detectat, studiul ei poate fi luat drept un bun exemplu de demonstrare a abordării holiste a conținutului în cercetarea grupurilor. Lectura holistă a formei Acest tip de lectură se referă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
progresivă Figura 5.2. Narațiune regresivă Figura 5.3. Narațiune constantă A treia strategie analitică se referă la coeziunea narațiunii. Elementele unei narațiuni bine construite („o poveste bună”) includ povestea propriu-zisă (sau intriga în curs de desfășurare), un obiectiv bine definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, fapt ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind să „devieze” de la normele literare și să construiască narațiuni pe mai multe dimensiuni (vezi Gergen, 1992). Cercetările întreprinse asupra unor astfel de narațiuni scrise nu au fost completate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nici o axă și nu există nici un obiectiv clar care să se detașeze din structura poveștii. Ca să rezumăm, graficele femeilor diferă de cele ale bărbaților în mai multe sensuri. Viața lor nu este structurată de mișcări coerente îndreptate spre obiective bine definite. Nici un domeniu nu este accentuat în defavoarea altora. Cu toate acestea, odată cu absența unei unități de intenție intervine o flexibilitate mai mare. Femeile își împart energiile între domenii diferite, dar au libertatea de a alege care dintre ele urmează să fie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
așa cum voi demonstra mai jos. Procesul de evaluare poate să includă mai multe persoane, dar, ca și în cazul de față, poate să fie dus la capăt de un singur „expert”, ce acumulează experiență prin recitirea textelor din perspective bine definite, rafinându-și pe parcurs înțelegerea subiectului pe care îl cercetează. Rezultate Generalități. Procesarea cantitativă a analizei mele de conținut a dus la următoarea distribuție: • continuitate mare (scor 4 din 5): 15 participanți; • continuitate moderată (scor 3): șapte participanți; • continuitate mică
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ori introduce în raționament informații din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compară fragmente din secțiuni diferite? 2. Cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau bazate pe impresii în procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite? 3. Elementele analizate vor fi procesate cantitativ ori într-o manieră mai liberă, mai descriptivă? Deși metodele mai exacte și mai obiective de analiză a conținutului, care au fost prezentate în prima parte a capitolului sunt mai ușor de comentat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
caracteristicile esențiale ale unei organizații în sens generic și atributele fundamentale ale grupului școlar. Profesorul E. Păun definește organizația ca „organizare social-umană cepresupune asocierea spontană sau dirijată, voluntară, a unui număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine definite, determinate sau nu, în vederea realizării unui scop și a anumitor obiective” („Managementul organizațiilor educative”, note de curs, Universitatea București, 1995). Caracteristicile comune care atestă apartenența organizațională a grupului școlar sunt următoarele: - numărul mare de indivizi aflați în interacțiune (30-40 de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de statute și roluri dezvăluie, pe de o parte, discriminarea rolul profesorului/rolul elevului, iar pe de alta, variabilitatea rolurilor din grupul de elevi. Structura școlară imprimă și clasei de elevi aceeași structură formală, cu poziții și roluri foarte bine definite. Din perspectiva psihologiei sociale rolul presupune o intervenție activă în ambianță, iar din perspectiva organizațională, un model organizat de conduite privind o anume poziție a unui individ într-un ansamblu organizațional. Fenomenele de rol sunt următoarele: - acțiunea în rol: realizarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]