3,536 matches
-
prin intermediul planului discursiv, așa cum am spus și așa cum este și firesc. Dar așa cum sunetul unui cuvînt, realitate care a pătruns astfel, la rîndu-i, în forul nostru interior, devine o impresie complet independentă de planul discursiv, la fel și spiritul nostru degajă tot timpul din discursiv ceea ce trebuie pentru ca să rămînă doar cuvîntul. (Saussure 2004, p. 121) Saussure așază limba în centrul programului său, dar se întreabă de asemenea "ce anume separă" limba proriu-zisă de "discursiv". De altfel, el vorbește de "limbajul discursiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v. 6 Percepție auditivă finală: v. 14 Astfel se degajă un plan de text care se sprijină pe cel al sonetului. 1.2. Planuri ocazionale Orice text este atît la producere cît și la interpretare obiectul unei munci de (re)construcție a structurii sale care, pas cu pas, poate ajunge
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele care-l alcătuiesc drept elementele unui "complex concret de raporturi" (Mc Laughlin 1980: 212). A înțelege
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
important obstacol în calea comunicării interculturale e legat de mentalități. Lipsa de curiozitate rămâne destul de răspândită, iar interesul pentru ceea ce se întâmplă în străinătate, marginal. "Actualitatea culturală internațională este foarte puțin acoperită în mass-media, care preferă mediul național."48 Impresia degajată din această stare de fapt este că ea ține de aroganța culturală. Din punct de vedere metodologic, o enunțare a disciplinelor și a metodelor de studiu care pot fi folosite în interculturalitate este foarte riscantă, și se poate vorbi de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un public larg. Zelul precursorilor, al căror merit este mare și interesul precoce al negustorilor nu era suficient pentru a bucura pe unii, ci cerea un număr mare, trebuia, în spirite și fapte, unirea stărilor propice. Primele reglementări sociale se degajă imediat după ce sportul începe să capteze. Gimnastica, care, nu este un sport dar poate fi - este speranța lui Coubertin - conduce, intră în școala căreia Jules Ferry îi deschide larg porțile. Tehnica și industria se amestecă: fără ele, bicicleta ar fi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini de fală stând cu fruntea în soare neclintiți ca niște străjeri. Îți voi reda câteva rânduri dintr-un articol - iarăși un articol - intitulat „ În căutarea codrilor pierduți” în care spuneam: „...sunt falnici degajând o forță ce impune și parcă îți vine să-i întrebi: vă mai amintiți, dragii mei, de Bunul Alexandru, de Ștefan Vodă Sfântul, de Viteazul Mihai, dar de Eminescu și Creangă?” Ei, dar câte nu-ți vine să-i întrebi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nege această ambiguitate, ea reiese oricum la analiza literaturii baroce sau a anumitor romane contemporane. Literatura poate adesea pretinde că nu este decât reprezentarea unei realități în fața căreia se estompează, codurile estetice pe care ea se sprijină și forța semnificantă degajată de ea depășesc exigențele realismului. Nevoia pe care o are narațiunea clasică de a-și legitima descrierile este astfel legată de o anumită concepție referitoare la enunțarea romanescă, în care descrierea se subordonează progresiei narative, aceasta având rolul de a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că peisajul social se schimbă cu repeziciune (A. Russo deplânge, în Cugetări, „răsipirea cea iute a trecutului“), că trebuie deci să înregistrezi astăzi ceea ce mâine nu va mai fi. O proză de observație ușoară, vioaie, scrisă cu naturalețe și cordialitate, degajată în vederea de ansamblu, dar incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb, îl numea pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
apusene, tot mai evidentă în ultimii ani, pînă la cvasiunanimitatea opțiunii pentru integrarea în structurile euro-atlantice. Nu e însă ușor de stabilit unde trebuie pus accentul, în dialogul cu alteritatea, pentru a nu submina specificul național. Este întrebarea ce se degajă din polemica, tensionată și vehementă, între Gabriel Andreescu și Octavian Paler, din care a rezultat și o carte subscrisă de primul: Naționaliști, antinaționaliști... (1996). Două atitudini, una pledînd pentru adoptarea necondiționată a normelor occidentale, în numele unui proiect integrativ, alta căutînd
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ceea ce se întîmplă dincolo de Triest. Demersul de față își propune să reinvestigheze prezentul într-o încercare de a descoperi diferite sensuri ale ideii de națiune, ca și multiplele forme ale identității naționale sau ale naționalismului, în scopul de a le degaja de confuziile provocate de actuala criză. În legătură cu acest subiect, totul sau aproape totul a fost deja spus și scris, deci nu promitem noutăți absolute. Dar vom reaminti ceea ce a fost uitat, mai întîi da-torită unei stări de calm, generate de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Ceea ce este interesant e faptul că ele i-au convins la un moment dat pe Édouard Bénès și pe Thomas Masaryk.399 În 1968, ele au influențat de asemenea deci-zia luată de mareșalul Tito de a institui o naționalitate musulmană degajată de orice legătură teritorială cu diferitele republici ale federației iugoslave. Dacă austro-marxiștii nu au avut continuatori, aceasta s-a datorat mai puțin faptului că proiectul lor a fost de natură utopică, cît, mai ales, circumstanțelor adver-se care au suprimat condițiile
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
partid. Începea construcția unui nou regim, a cărui osatură ideologică avea să fie definitivată în câțiva ani. Mobilizarea sunată de Ceaușescu nu avea încă un plan de luptă. Programul ideologic adoptat la Plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, degaja același aer de improvizație, peste care plutea ca un abur omniscienta nemulțumire a lui Ceaușescu față de prestațiile tuturor celor de la vârf și ale întregului sistem instituțional. Persoana excepțională a secretarului general se contura solitară, prin encomiastice discursuri ale apropiaților, asemenea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1.12.2014). Aflu de aici că există o carte semnată de Liviu Tofan, A patra ipoteză, (Editura Polirom, 2012) și un film, al aceluiași autor, Afacerea Tănase. Liviu Tofan a fost director adjunct la Europa Liberă, iar întreaga istorie degajă un puternic miros de pucioasă. 21 Vezi, de exemplu, textul meu "Observații în marginea interviului acordat lui Sergiu Ghica", în Ghica, 2013. 22 Un articol apărut în Neue Zürcher Zeitung (30 septembrie 2008) este revelator pentru internaționalizarea interesului față de istoricul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
relații sociale, din sfera dreptului civil, care nu au acest caracter. Astfel, raporturile succesorale sau donațiile, deși formează obiect de reglementare a dreptului civil, nu sunt relații de tip "marfă-bani" și nu se bazează pe echivalența prestațiilor. Concluzia ce se degajă, din discuțiile purtate pe tema delimitării dreptului civil de celelalte ramuri de drept, este că pentru identificarea raporturilor ce țin de sfera de reglementare a dreptului civil, nu trebuie utilizat în exclusivitate un singur criteriu, ci este necesară o apreciere
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și cele dintre soți, sunt incompatibile cu comportări din care ar reieși o lipsă de încredere a unora față de alții, cum ar fi aceea de a pretinde întocmirea unor înscrisuri pentru operațiile juridice ce intervin între ele. Aceeași opinie se degajă și din analiza practicii instanțelor teritoriale. În soluționarea unei spețe, Curtea de Apel Tg. Mureș 474, a statuat că "în cazul unei simulații, convenția scrisă poate fi dovedită și prin martori dacă actul autentic aparent s-a încheiat prin fraudă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
craniu de ren în vârf. După J. Maringer, acest stâlp cultual indică probabil prânzuri rituale: era consumată carnea renilor, iar capetele lor erau oferite unei ființe divine. Nu departe de Ahrensburg-Hopfenbach, într-o stațiune mezolitică datată ~ 10000, A. Rust a degajat din fundul unui lac un trunchi de salcie de 3,50 m lungime, sculptat grosolan: se disting capul, un gât lung și vagi trăsături incizate, care, după autorul descoperirii, reprezintă brațele. Acest "idol" fusese împlântat în lac, dar împrejur nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poruncă: "Din toți pomii din rai poți să mănânci. Iar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit!" (2: 16-17). O idee, necunoscută în altă parte, se degajă din această interdicție: valoarea existențială a cunoașterii. Cu alte cuvinte, știința poate să modifice radical structura existenței umane. Totuși, șarpele reușește să o ispitească pe Eva. "Nu, nu veți muri! Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sistem. Este ceea ce a demonstrat Georges Dumezil într-o serie de lucrări care au înnoit radical studiul comparat al mitologiilor și religiilor indo-europene. Nu este cazul să le rezumăm aici. E de ajuns să spunem că cercetările savantului francez au degajat o structură fundamentală a societății și ideologiei indo-europene. Diviziunii societății în trei clase - preoți, războinici, agricultori-crescători de vite - îi corespundea o ideologie trifuncțională: funcția suveranității magice și juridice, funcția zeilor forței războinice și, în sfârșit, aceea a divinităților fecundității și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
către „un pedantism de femei savante”, chiar și atunci cînd sînt făcute de bărbați. „Arta lui Picasso - zice el, iar eu am motive să mă gîndesc, prin analogie, la Bacovia - așa de simplă, așa de instructivă și lecțiile ce se degajă din ea se obscurizează, nu numai din cauza termenului «cubist», ci mai ales din cauza studiilor sterile, în care, în loc de a vorbi despre pictură, se vorbește de Poincaré, de Bergson, de a patra dimensiune și de glanda pineală”. Cert, munca e una
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
versul cel mai semnificativ e „Mă ridică din erori”. Importanța lui devine clară cînd îl raportăm la versurile despre suflet din opera sa. Din toate, doar unul, cel din „Hibernal noptat”, evocă nostalgia după înalt: „O, vis, o, suflet ideal”, degajat de o reverie erotică. Restul vorbesc despre un „suflet singuratic”, „taciturn”, neliniștit, „delicat”, deprins cu tristețea, derutat („orb”), „ruinat”, apoi o dată de un „suflet mai viteaz” și o dată de „suflete moarte”. Moment extatic ce pare fără sfîrșit (în realitate efemer
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre Dick Hickock și un Perry Smith care se confrunta la rândul său cu propria dilemă existențială. Totuși, la sfârșitul romanului Crimă și pedeapsă are loc o răscumpărare; ceea ce nu se poate spune și despre sfârșitul acestei cărți. Ceea ce se degajă în mod fundemantal din volumul Cu sânge rece este moartea unei puternice reificări cunoscute sub numele de "visul american". Dar, deși Capote a fost capabil de o asemenea profunzime, Cu sânge rece are defectele sale, defecte pe care jurnaliștii tradiționali
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exacerbata. Această imagine, în mare parte artificială și stereotipata, este întreținută și perpetuata, deoarece se bucură de succes. În acest context, Pariziana este superlativul femeii franceze, în special, și al femeii, în general. În același timp, forța erotică care se degajă din aceste reprezentări tinde să se extindă asupra Franței în întregime. Franța este încărcată cu conotații de feminitate în asemenea grad, încât atunci când străinii vorbesc despre ea, ei folosesc întotdeauna femininul 81. În Parisul secolului al XIX-lea există o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
după Jean Rousset se constituie pe un dispozitiv triunghiular minimal: eroul, grupul feminin, mortul. Mitul lui Robinson conjuga insula, eroul, personajul lui Vineri; cel al lui Carmen ucigașul, eroina, grupul masculin. În toate aceste trei scenarii, o singură structura se degajă: eroul își întâlnește destinul (moartea sau insula) prin medierea altuia. "Iată un dispozitiv triunghiular minimal ce determină un triplu raport de reciprocități; între aceste trei unități și înăuntrul fiecăreia dintre ele există mai multe combinații posibile, care îi asigură mitului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității franceze, cimentul, limba comună, ea topește treptat diferențele, constituind un anumit tip de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]