28,239 matches
-
considerăm drept infracțiune ceva ce știm că fiecare dintre noi facem, mizând pe faptul că nu vom fi printre cei prinși, sperând astfel ca soarta să nu ne fie nefavorabilă. De fapt, legile reprezintă (cel puțin în societatea noastră) mai degrabă un ideal, la care se adaugă teama și coerciția aleatorie. Cum nu toate infracțiunile sunt depistate (ba chiar foarte puține) legea nu face decât să perpetueze astfel nedreptatea. Într-o diversitate atât de mare (sexuală, religioasă, etnică etc.) cum creăm
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tabelului este lista; parcă sună altfel când spui listă de persoane! Lipsindu-i rubricile ce au exact același spațiu pentru fiecare, lista lasă parcă mai mult loc înșiruirii unora din elementele personalității. Lista e de persoane, în timp ce tabelul e mai degrabă pentru indivizi. Însă, atât tabelul cât și lista trag individul către gregaritate. Când te treci pe ele întotdeauna tragi cu ochiul peste linie, la ce au scris ceilalți; și parcă îl compătimești un pic pe primul semnatar care a trebuit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la noi). Suntem primiți într-o limbă; ea nu va deveni și a noastră decât atunci când vom reuși să ne-o însușim corect (sau cât mai corect, cel puțin); "a noastră" are sensul nu de a o stăpâni, ci mai degrabă de comodat, fiind obligați să ne comportăm față de ea asemenea unui bun proprietar, s-o sporim chiar, însă fără ius abutendi. A folosi cuvintele cu o indiferență manifestă față de sensurile ce le sunt posibile înseamnă o sărăcire a lor. De la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
întâlnirile noastre cu noi înșine; una dezastruoasă, evident. Dar care ar fi întâlnirile bune? Două rele ale secolului XX: comunismul și consumismul. ٭ Sartre este greu de mestecat; și greu de digerat. În plus, se și depune, adică îngrașă; ori, mai degrabă îngroașă: sângele, obrazul dar și mintea, căreia îi dă volum, adâncime, fie și numai datorită exercițiului la care o obligă. Dacă îi supraviețuiești, depășindu-l dar păstrând ceea ce merită, timpul petrecut cu el e un timp câștigat. Dacă nu mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
semnificative. Lumea este plină de locuri în care e plăcut să stai; dar foarte puține sunt locurile în care ai vrea să rămâi. Ideea că bărbații fac din femei obiecte sexuale ascunde o presupoziție falsă: că bărbații vor sex. Mai degrabă am putea spune că bărbații sunt vruți de sex. Deseori sexul devine pentru bărbați o determinație dominantă, ceva ce nu ei au ales dar de care nu pot scăpa, la fel cu a bea sau a mânca. Și este acuzat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
numi superficiale, însă prin acest cuvânt exprimăm de fapt starea pe care ele ne-o induc. Sunt ambianțele plăcute, ce te cheamă doar pentru a le trăi, care nu pun nicio piedică simplului fapt de-a exista. Ele sunt mai degrabă propice artei; cheamă spre a fi cântate ori pictate. Poate că profunzimea gândirii nu poate să apară decât în condiții de vitregie, a vremii și a vremurilor, în vecinătatea zbuciumului, a efortului pentru supraviețuire, a tragicului. Senzația de plenitudine a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de ideologia comunistă cât de praxisul pe care "comuniștii noștri" (nu știu dacă am avut așa ceva în sensul tare al termenului; îndoiala se referă atât la "comuniști" cât și la "noștri") l-au menținut atâtea decenii. Maneaua a apărut (mai degrabă s-a răspândit) în vidul creat de comunism, fiind o formă de subcultură orientată către o ideologie materialistă. Pentru că, în definitiv, e un mod de-a fi ce presupune a avea totul la suprafață, bazat pe lipsa oricărei profunzimi emoționale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se practică în armată nu are în vederea atât calitatea ideilor rămase, cât cantitatea lor. Poți vorbi de credință în sensul autentic abia după ce îți este accesibilă îndoiala, când poți vedea mai multe variante dar ai ales credința. Altfel, e mai degrabă vorba de orbire. ٭ Artiștii constituie un punct de maximă concentrare a culturii; un loc în care se întâlnesc semnificații trecute cu înțelesuri prezente întru nașterea viitoarelor sensuri ale existenței umane. Cuvântul voință își are luminat sensul prin modul în care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
inovațiile sunt (și) rodul vechilor aspirații către transcendență, reproiectate în imanență. Poate că sensul tare al progresului îl constituie căutarea paradisului pierdut. Ceea ce o bună parte a intelectualilor nu-i iartă lui Heidegger, respectiv adeziunea acestuia la nazism, e mai degrabă teama fiecăruia de decizii similare către ceea ce este considerat a fi răul. Răstignindu-l cât mai cu sârg parcă dispare pericolul adeziunii la rău. Însă poate că și insistența asupra exemplelor rele constituie o reiterare a răului. Una din părțile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
parteneriatului olimpic: Potențialul crizei olimpice de a avea un impact negativ asupra imaginii olimpice a fost minimal din două motive principale: acțiunea rapidă și decisivă a CIO și programele olimpice de parteneriat s-au concentrat asupra Jocurilor și sportivilor mai degrabă decât asupra operațiunilor CIO. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 141 „Am fost încurajați de progresul CIO în a stabili măsuri specifice pentru reforma organizațională și selecția orașului gazdă din 2006; să privim înapoi la impactul comisiilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
dar goale de orice simțământ. Fandoseala lui nu poate fi considerată decât impertinență și asta n-are nici o legătură cu rafinamentul. Nici mulți dintre cei care-și închiriază case elegante în plin centru nu sunt cu-adevărat nobili, ci mai degrabă cerșetori de elită. Adevărații nobili nu-și dau aere, așa cum face Iwashima. Chiar și în familia noastră, mama a rămas singurul reprezentant nealterat al adevăratei aristocrații. Ea are un farmec aparte, care nouă ne lipsește. Să luăm ca exemplu felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe cineva să le finanțeze proiectul. În timp ce-l ascultam pe Naoji, mi-am dat bine seama că omul pe care-l iubeam nici nu se sinchisea de mine. Senzația pe care o încercam nu era una de rușine, ci mai degrabă aveam impresia că lumea era un organism necunoscut, foarte diferit de cel din imaginația mea. M-a cuprins disperarea mai tare ca oricând și mă simțeam părăsită într-un amurg de toamnă, într-un deșert în care nu se auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trecut brusc prin minte că ceea ce se numește „sinceritate“ se referă probabil tocmai la o astfel de expresie a feței. Mă întrebam dacă un asemenea cuvânt, n-a însemnat la origine ceva la fel de plăcut ca expresia despre care vorbeam, mai degrabă decât virtutea rigidă întâlnită în manualele de etică. — Mai vin. — Bine. Conversația noastră a fost simplă, de la început până la sfârșit. Într-o după-amiază de vară am trecut pe la pictor. Era plecat, însă trebuia să se întoarcă din clipă-n clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
tale lupte. Nu mai am chef să spun: „renunță la băutură, ai grijă de sănătatea ta, trăiește mult, fă-ți o carieră splendidă“. N-am dispoziție de nici un fel de poruncă ipocrită. După câte-mi dau eu seama, poți mai degrabă câștiga recunoștința generației următoare dacă-ți continui, nechibzuit, viața asta plină de vicii. „Cariera splendidă“ nu mai prezintă nici un interes. Victime. Victime ale unei perioade de tranziție morală. Asta suntem amândoi. Trebuie să aibă loc undeva revoluția, însă vechea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în construirea sa este timpul. Altfel spus, orice brand, inclusiv cel de angajator, are nevoie de timp și efort constant ca să producă rezultate. De multe ori companiile, sub presiunea soluțiilor în timp real, preferă paleative de moment, concentrându-se mai degrabă pe dimensiunea urgență, și mai puțin pe dimensiunea strategie. Totuși, existența strategiei de brand de angajator poate fi un suport pentru problemele urgente ale companiilor. Barrow și Mosley au conceput un instrument-suport în crearea brandului de angajator "roata brandului de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
HR asupra rezultatelor afacerii, să aibă o filosofie comună și coerentă cu brandul general (susținere reciprocă) și să dezvolte un slogan sau o deviză proprii. Ce rol are comunicarea în strategia de brand de angajator? Întrebarea din subtitlu este mai degrabă un teaser. Un brand de orice tip, fără a fi comunicat, nu este nimic. A-l comunica, în termeni simpli, înseamnă a-l face cunoscut și acceptat în interior și în exterior. Multe dintre cercetările realizate în spațiul vest-european confirmă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dintâi din condiția de cenușăreasă în care se află câteodată. Plus că, prin această asociere, el însuși suferă un proces de rebranding. În aceste condiții, DRU este mai mult decât o interfață comunicațională între angajați și management, care reprezintă mai degrabă interesele patronatului. El va trebui să reprezinte în mod egal și interesele angajaților pentru coerența și credibilitatea mesajului transmis de brandul de angajator. Un alt beneficiu este acela că departamentul de resurse umane își reconstruiește credibilitatea în fața salariaților, sprijină realmente
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un construct care statuează așteptările prin efort colectiv, pe când climatul indică nivelul de realizare a acestora din perspectivă individuală. Analiza-diagnostic a culturii se aplică grupului prin descriere, iar analiza climatului constă în evaluarea percepțiilor subiective ale indivizilor. Cultura este mai degrabă o variabilă independentă. Climatul naște încă dispute, în sensul că pare a fi și independent și dependent, pare a fi și cauză și efect. Acest punct de vedere este susținut și de argumentul că organizații care au culturi diferite pot
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, indivizii reclamă ordine, claritate, rigurozitate etc. Situațiile incerte le provoacă anxietate, stres și sunt înregistrate ca fiind amenințătoare. Individualismul are în vedere gradul în care o cultură sprijină problemele individuale mai degrabă decât pe cele de grup sau colective și viceversa. De pildă, o cultură orientată spre individualism valorizează inițiativa personală, dreptul la viața privată și la opinie al fiecăruia. O cultură de tip colectivist presupune un cadru de tip familie extinsă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de situații dificile. Evident că așteptarea autorilor studiului a fost ca rezultatele pe acești indecși putere și incertitudine să fie mai mari (nu neapărat influențați de previziunile lui Hofstede, ci pentru că există și alte studii care confirmă o orientare mai degrabă paternalistă, dincolo de declarații). Totuși, mai este de luat în considerare o explicație a valorii mai reduse a indicelui, și anume aceea că și până în 2005, dar mai ales în ultimii ani modele de management și de management al resurselor umane
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
veche, dar foarte relevantă, făcută de Harvard Business Review vine în sprijinul observațiilor de mai sus: deși 11 678 de manageri din 25 de țări aplică aceleași principii și tehnici de conducere, ei consideră că satul global corporatist este mai degrabă un vis decât o realitate 179. Cu toate că rețetele managementului sunt unanim recunoscute, variantele modalităților de aplicare a acestora sunt diferite pentru că semnificațiile lor sunt diferite. Spre exemplu, italienii sunt mai expansivi, iar suedezii mai reținuți, deși toți afirmă că aplicarea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
calitate? Structura problemei: Este problema bine structurată? Probabilitatea angajamentului: Dacă ar fi să decizi tu, ești rezonabil sigur că subordonații vor accepta această decizie? Congruența obiectivului: Angajații împărtășesc obiectivele organizației în rezolvarea problemei? Conflictul subordonaților: Este conflictul dintre subordonați mai degrabă preferat decât soluțiile? Informația subordonatului: Au subordonații suficientă informație pentru a lua o decizie de calitate 215? Pe de altă parte, leadership-ul transformațional este un produs al teoriilor comportamentiste și al celor caracteriale. Este bazat pe valori ca viziunea, inspirația
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dezvoltarea sa profesională ca angajat, pachetul salarial, existența provocărilor profesionale și a preocupării companiei față de angajați. Aceste beneficii arată faptul că, dincolo de nevoile financiare, care sunt și ele importante, tinerii au adăugat și altele în dorințele lor, care țin mai degrabă de nevoile superioare de afiliere, stimă, statut și creștere. Cele mai puțin căutate beneficii sunt cele ce țin de distanța până la sediu și felul în care acesta arată"229. Iată că tinerii chestionați au găsit toate aceste calități la Coca-Cola
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
plan de comunicare, iar 40% dintre acestea afirmă că mai lucrează încă la finalizarea unui plan de comunicare internă și externă. Însă aspectul cel mai delicat este acela că o mare parte a companiilor sunt centrate pe termen scurt mai degrabă pe atragerea de candidați, decât pe menținerea lor în companie, ceea ce are efecte negative pe termen mediu și lung, dată fiind criza de oameni specializați de pe piața muncii (mai ales în România). În ceea ce privește actorii implicați în strategia de branding, studiul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au relevanță în ochii potențialilor angajați și actualilor angajați. Altfel spus, nu sunt ferm conectate la profilul de așteptări al acestora așa cum reiese el din cercetările recente. Pe de altă parte, presa de specialitate, ca o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a brandului companiilor despre care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]