3,227 matches
-
acest raport de "predicație" (un termen al său se predică despre celălalt) care adună la un loc statutul de ființare al termenilor (statut obiectual, pentru fiecare în parte) și statutul lor funcțional (statut operațional, pentru unitatea lor) pare a se desăvârși prin exercițiul acestor funcții. Este vorba despre o corespondență reciproc condiționantă între funcțiunile S și P (obiect constituit), pe de o parte, și judecată (act constitutiv), pe de alta, care exprimă ceea ce este originar în judicativul constitutiv, adică în dictatura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care are sensul de substrat). De aici și sensurile epistemice ale categoriei, pentru că, în acest ultim caz, se mizează pe faptul că operația de căutare a unui predicat pentru un subiect (dat) reprezintă act de cunoaștere, ea implicând tot ceea ce desăvârșește un astfel de act; categoria este obiect de tematizare filosofică încă din antichitate; și cum știm, însăși filosofia contemporană propune resistematizări ale categoriilor. Oricum, sensurile directe judicative ale categoriei sunt acum "reduse" și ele pot constitui obiect de tematizare chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura judecății, chiar și atunci când este vorba despre "posibil", "viitor" etc., trecutul este un reper fundamental. Dar nu trecutul ca atare, ci survenirea viitorului pe fondul chemării trecutului, ca operație prin care judecata devine ea însăși semnificativă în sens alethic, desăvârșindu-se într-o anumită condiție. Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta rămâne în trecut, pentru ambele aspecte, adică, finalmente, și pentru judicativul constitutiv "în formare", pentru dictatura judicativului; fără
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în orizont judicativ. Dar dacă urmăm direcțiile acestuia, atunci ajungem la ceea ce am semnalat deja: la aporii. Cum acestea sunt fenomene firești în orizont judicativ, întâlnirea cu ele nu poate decât desăvârși un discurs, ceea ce înseamnă că pe baza lor poate fi căpătat un sens cu adevărat nou pentru temele aporetice, cum s-au arătat a fi și cea a timpului, chiar cea a ființării conștiente, a ființei; dar și a subiectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezentare asupra timpului, dat fiind faptul că pentru aceasta avem, în poemul lui Miron Costin, "vremea" trecătoare. De fapt, ținând seama de ambele sensuri, poate chiar de unitatea lor, putem vorbi despre un concept al timpului; statutul din urmă este desăvârșit prin gândul în-ființării (al schimbării cursului vremii, al constituirii kairotice, al pro-ducerii noului, cum este spus în text).216 Istoria filosofiei românești este, așadar, punctată de tematizări ale timpului. Construcția lui C. Rădulescu-Motru din Timp și destin trebuie amintită, și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensuri convenționale; el nu este, în esența sa, imanent propriului meu "eu" și tocmai de aceea, adică în virtutea faptului că "ființez eu", să ființeze și Celălalt. Oricum, constituirea Celuilalt pretinde o anumită autonomie a timporizării prin survenirea viitorului, care își desăvârșește sensul, totuși, prin timporizarea reflexivă a chemării trecutului și prin în-ființarea "mea" prin timporizarea ca prezentuire. Tocmai o reciprocitate constitutivă între "mine" și Celălaltul (meu) confirmă fenomenul reflexivității unei ființări și al deschiderii sale către Celălalt. Ceea ce înseamnă că ființarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de timp: timporizând prin prezentuirea care îngăduie ca sensul ei, al unității, să fie împlinit prin chemarea trecutului și survenirea viitorului. Celălalt mă constituie pe "mine" prin aceleași acte prin care "eu" îl constitui pe "el". Un asemenea fenomen, care desăvârșește, de fapt, tot ce se află în acest orizont: timp și timporizare, în-ființare și ființare, ființa ființării și ființa însăși, fenomen al reciprocității, îi este propriu ființării conștiente deschise către Celălalt. Modelul ei nu este total judicativ; el anunță relația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fapt, tot ce se află în acest orizont: timp și timporizare, în-ființare și ființare, ființa ființării și ființa însăși, fenomen al reciprocității, îi este propriu ființării conștiente deschise către Celălalt. Modelul ei nu este total judicativ; el anunță relația desăvârșită dintre om și lume, relație care va putea ieși la iveală ca atare prin "acte" puse în joc de reducția non-judicativă a dictaturii judicativului (prin care timpul, ca element fundamental al judicativului constitutiv, este redus la logos, la logos-ul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timporizate, ca element originar al judicativului, totodată, însă, el trebuia să fie și dincolo de acest "loc", ca element al aspectului alethic al judecății. Însuși sensul de "poziție", pe care îl capătă prin timporizare atât subiectul cât și predicatul, nu se desăvârșise, de vreme ce preeminență își păstra aspectul formal în unitatea sa, iar nu ceea ce constituia sensul principal al subiectului și predicatului, anume sensul de "poziție" în judecată. Până la urmă, însuși aspectul formal era neîmplinit, cu elementele sale neintrate deplin în sensurile proprii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei de ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului. În al doilea rând, trebuie arătat cum tocmai fenomenul celei de-a doua timporizări este preeminent, cum prima timporizare survine într-un sens "regulativ" stabilit de cea de-a doua timporizare, pentru a desăvârși sensul "constitutiv" al judicativului, adică și pentru a dărui acest sens elementelor regulativ-judicative din orizontul fenomenului celei de-a doua timporizări. În al treilea rând, pe această bază, trebuie "redus" sensul fiecărui act din structura în cauză la timp; în privința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
creștine. Chiar dacă aceasta a rezistat peste șase secole la unele dificultăți insurmontabile, cu un Imperiu Roman de Apus destrămat de puzderii de triburi, mai ales germanice. Papa Leon al IX-lea (1049-1054) și patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie (1049-1058) au desăvîrșit ruptura în anul 1054, cînd a avut loc așa numita Marea Schismă. Gîndurile mele erau provocate și de un pătrat din bronz, cu basoreliefuri frumos meșterite de artizani din Liège, folosit ca presse-papiers de mine și care mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oamenii care nu fac o tragedie din lipsurile de tot felul. Au muzica, au dansul! Ne aflăm doar în locurile lui Frank Fernández, faimosul artist cubanez inclus în catalogul mondial "Artistas Steinway" sau Faustino Oramas, "El Guayabero", cel care a desăvîrșit "la guaracha". Hoteluri de lux, locuri pentru toate gusturile, formațiunile coraliere cele mai frumoase din Cuba, plajele cu nisipuri albe, toate la un loc creează un paradis al turiștilor. Iubitorii de scufundări, de drumeție, de aventuri pe mare, sînt încîntați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în anul 7054, Ianuar 12(1546). Se mai crede că încă pe la 1540, sub Petru Rareș, ar fi existat o biserică pe acest loc. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost zidită de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul să Stefăniță Lupu. Zidirea este monumentală și îmbină „trei feliuri de meșterșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc” ,cum ne spune Ioan Neculce, vorbind de părerea țarului Rusiei, Petru cel Mare, cu ocazia vizitei făcute la Iași în 1711, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tinereță fără bătrâneță și viață fără de moarte”, de care vorbesc basmele poporului nostru “și care nu e numai o poveste, cum s-ar socoti...„(A. Vlahuță, în „Lamura”, an I nr.1, p.1 ș.u.). La Pungești s-a desăvârșit ca personalitate și Constantin Tănase (1880-1945), talent de excepție și mare popularitate, cel care „a înveselit o țară” întreagă, întemeiatorul teatrului de revistă la noi, când a funcționat în această localitate ca învățător. Iată un crâmpei din ceea ce a însemnat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
privință, rămânerea sa în Bucovina, după 1774, i-a dat posibilitatea de a călători mai ușor și de a cunoaște în direct realitățile Europei Luminate. Esențială în acest sens a fost deplasarea sa la Viena, cu scopul de a-și desăvârși studiile, de unde, după afirmația lui Iorga, ce-l citează în principal pe Sulzer, s-ar fi întors "liber cugetător"66. În deceniul opt al secolului al XVIII-lea, Viena "epocii luminilor" era un adevărat loc al "transferurilor culturale" ale Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și regulile purtării lor viitoare"76. Pentru primii ani ai stăpânirii habsburgice a Bucovinei, documentele sunt foarte zgârcite în privința informațiilor referitoare la viața și activitatea lui Vasile Balș. În acest interval de timp, putem fixa perioada când tânărul boier își desăvârșește studiile în capitala imperiului. În 1777, după ce devine major, o dată cu împlinirea vârstei de 21 de ani, tânărul Balș, reîntors în Bucovina, va participa personal la depunerea jurământului față de Casa de Austria. Pentru Curtea din Viena, după încheierea convenției austro-turce din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al românilor din noua provincie, ce s-a aflat în fruntea mișcării politice românești din Bucovina în primele decenii ale stăpânirii habsburgice. Mare boier, făcând parte dintr-una din cele mai reprezentative familii boierești din Moldova, cu o cultură vastă, desăvârșită prin studiile făcute la Viena, pătruns aidoma lui Mihai și Ion Cantacuzino, Enăchiță Văcărescu și a altor oameni politici contemporani lui de ideile iluministe ale timpului, dar și de cele ale reformismului iosefinist, Balș și-a dedicat întreaga activitate politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus un plan superior de studii pentru ameliorarea situației Școlii clericale, ce prevedea între altele mărirea numărului de bursieri, trimiterea unor preoți capabili la institute de învățământ din vestul monarhiei spre a-și desăvârși studiile acolo, pentru a fi folosiți după reîntoarcere ca profesori aici, însă episcopul Daniil Vlahovici s-a opus, cerând ca ea să rămână în forma inițială până când la Cernăuți se va înființa un gimnaziu 173. Acest refuz va accentua animozitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
studiat niciodată chipul cu gîndul că într-o zi vei vrea să pui pe cineva să-l reprezinte, dar, cu voia ta, o să încerc”. Sculptorul își procură un trunchi de tuia și se apucă de treabă. Cînd opera sa fu desăvîrșită, o îmbrăcă cu hainele moartei și-l chemă pe soț. Acesta, plin de bucurie, luă statuia și-l întrebă pe sculptor cît îi datora : „Cît vrei”, răspunse celălalt, „dar din compasiune pentru durerea ta am făcut ce am făcut, așa că
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
luminat în satul său natal, Constantin Spâneșteanu, care vede potențialul imens al tânărului care avea să devină marele gânditor, poet, filosof, profesor și om politic Nichifor Crainic. După ce face școala generală acasă, seminarul teologic în București, Universitatea în București, își desăvârșește pregătirea la Viena. După o perioadă de câțiva ani în care își caută identitatea literară, folosind mai multe pseudonime Ion Dobre, Victor Rațiu, D. Crainic, D. I. Nichifor și după 1913, Nichifor Crainic - în 1926 preia „Gândirea”, pe care o direcționează
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
adevărat, mai ales că și Natura ne oferă exemple. Precum, spre nenorocirea copacului, cariul numit tipograf tocmai pentru că galeriile lui au un desen nefericit de regulat, se asociază cu o ciupercă pe care o răspândește În galerii; iar asociatul Îi desăvârșește „opera“, căci ciupercile se numără printre puținele posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar fi chemat-o cum mi-ar fi plăcut mai mult, nu numai mie dar și multora cu mult mai celebri, Dacia; și dacă s’ar fi păstrat amintirea acelei zile când, acum aproape 21 de secole, Burebista și-a desăvârșit lucrarea de unire a strămoșilor voștri, precum Roma are un 21 aprilie, vreme În care niciuna din țările Europei de astăzi nu exista nici măcar in nuce. Poate Roma? Nicidecum, căci pe atunci ea tocmai părăsise ideea de stat național În favoarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stat făurit de români la 5 ianuarie în Moldova și 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, prin dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca Domn al Principatelor Române Unite, cel care a pus bazele României moderne și i-a desăvârșit unitatea. Asigurarea „liniștii” românilor basarabeni nu putea fi înfăptuită decât numai dacă erau eliminate toate legăturile acestora cu românii de peste Prut, printr-o propagandă corespunzătoare în rândul românilor basarabeni. Rusificarea drastică a Basarabiei și integrarea ei completă în structurile Imperiului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
flori, De la fete și feciori. De la straturi din grădini, De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin examene de admitere dure, aspre, la cele mai bune licee din țară, la «Negru Vodă» din Făgăraș de exemplu, sau la «Școala Normală» din acelaș oraș sau din Sibiu, licee recunoscute prin valoarea multora dintre tinerii ce și-au desăvârșit aci pregătirea medie și care s-au perfecționat mai departe la nivel universitar. Mai departe consemnăm din amintiri proprii, din amintirile unor oameni de sat precum și din cele două volume ale luptătorului-scriitor Ion Gavrilă Ogoranu «Brazii se frâng, dar nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]