KorAP: Find »[drukola/base=detectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...167 >

4,169 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

organizarea Poliției Generale a Statului, care a modificat art. 12, al. final (vezi mai sus) astfel: „În locul brigăzilor centrale va lua ființă, în limitele bugetare, un corp de detectivi care va funcționa pe baza unui regulament special”. Practic, Inspectoratul Corpului Detectivilor a preluat atribuțiile deținute de Inspectoratul Brigăzilor Centrale (patru brigăzi de siguranță), având următoarea organizare și misiune: 1. Grupa I-a - partide politice și mișcări sociale de dreapta: - Echipa 1 Filaj; - Echipa 2 Filaj-Supraveghere; - Echipa 3 Cercetări-Percheziții. 2. Grupa II

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
autorități și instituții publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a avut sarcina de a preveni, a urmări și a finaliza informativ cazurile de încălcare a legilor în domeniul ordinii publice și siguranței statului. Inițial, Corpul Detectivilor a fost subordonat Direcției Poliției de Siguranță, fiind organul însărcinat cu munca de teren - căutare, culegere și analiză primară a informațiilor obținute prin sursă umană. La 1 aprilie 1937, directorul general Constantin Cernat a dispus trecerea Corpului Detectivilor în subordinea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Inițial, Corpul Detectivilor a fost subordonat Direcției Poliției de Siguranță, fiind organul însărcinat cu munca de teren - căutare, culegere și analiză primară a informațiilor obținute prin sursă umană. La 1 aprilie 1937, directorul general Constantin Cernat a dispus trecerea Corpului Detectivilor în subordinea directă a șefului D.G.P., impunând câteva schimbări organizatorice și noi norme de muncă. Grupele au fost transformate în secții, iar fiecare secție a primit în subordine câte un serviciu de informații, un serviciu de filaj și un serviciu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
câte un serviciu de informații, un serviciu de filaj și un serviciu de cercetări. Brigada Mobilă, condusă de inspectorul State Stratilescu, a devenit independentă și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de interes apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de interes apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care să activeze în domeniul contrainformativ. Conform principiilor directorului general, Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor trebuiau să constituie un laborator în care materia primă (informația) a intrat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de interes apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care să activeze în domeniul contrainformativ. Conform principiilor directorului general, Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor trebuiau să constituie un laborator în care materia primă (informația) a intrat, a fost verificată, cercetată în interesul statului, iar apoi transmisă acolo

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care să activeze în domeniul contrainformativ. Conform principiilor directorului general, Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor trebuiau să constituie un laborator în care materia primă (informația) a intrat, a fost verificată, cercetată în interesul statului, iar apoi transmisă acolo unde era nevoie de produsul finit, destinatarul fiind apanajul exclusiv al conducerii D.G.P. Conform lui Constantin Cernat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întârziere, de delăsare”, ceea ce scădea prestigiul instituției și se impunea a fi eradicat. Penetrarea mișcării comuniste a fost efectuată atât la vârf, cât și în profunzime, nici o acțiune preconizată de aderenți sau simpatizanți nu a rămas necunoscută agenților din Corpul Detectivilor. Informațiile furnizate de agenți au fost valorificate de D.P.S., care a luat și măsurile represive în anumite cazuri. La începutul anului 1936, Corpul Detectivilor a obținut date care au stat la baza unui referat - Din darea de seamă despre al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în profunzime, nici o acțiune preconizată de aderenți sau simpatizanți nu a rămas necunoscută agenților din Corpul Detectivilor. Informațiile furnizate de agenți au fost valorificate de D.P.S., care a luat și măsurile represive în anumite cazuri. La începutul anului 1936, Corpul Detectivilor a obținut date care au stat la baza unui referat - Din darea de seamă despre al VII-lea Congres Internațional mondial comunist, ținut la Moscova de la 25 iulie până la jumătatea lunii august 1935 - în care au fost precizate și sarcinile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acoperirea sub care acestea se desfășurau. Aceeași secție a raportat și despre întrunirile anunțate în Capitală în cursul lunii septembrie 1936, iar materialul a fost trimis și la Prefectura Poliției Capitalei în vederea unor eventuale hotărâri. Tot în 1936, agenții Corpului Detectivilor, au constatat că Serghie Radcenco, viceconsul și șeful serviciului de contrainformații al Legației U.R.S.S., „culege” date cu privire la activitatea și propaganda desfășurată de cel de-al III-lea Reich în România. Cel în cauză a cerut agenților săi să obțină

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Antonescu, ceea ce a născut diverse variante, s-au avansat ipoteze și s-au lansat speculații, atât în țară, cât și în străinătate. Zvonurile care circulau în țară, în diferite medii, au fost adunate, analizate și prezentate conducerii statului de către Corpul Detectivilor. La începutul lunii septembrie 1936, structura informativă/ contrainformativă a D.G.P. a prezentat traducerea unui articol din cotidianul britanic «Daily Telegraph», datat 2 septembrie 1936 și intitulat Titulescu, victima intrigilor. Corespondentul din București al cotidianului își începea articolul cu mențiunea că

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vinovați de neglijență în îndeplinirea atribuțiilor, reforma învățământului universitar și înființarea taberelor de muncă pentru tinerii cu vârste între 18-20 de ani, după sistemul promovat în statele fasciste. Peste circa o săptămână, la 11 septembrie 1936, o notă a Corpului Detectivilor a prezentat versiunile, care circulau în țară, referitoare la excluderea lui Nicolae Titulescu din guvern. În Moldova și Basarabia, zone în care știrile ajungeau mai greu și unde oamenii erau „mai puțin în curent cu cele ce se petrec”, au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din Rusia, iar ulterior s-ar fi stabilit în Oltenia, precum și faptul că, în activitatea sa diplomatică cu timpul, ar fi intenționat „chiar la o alipire la Rusia Sovietică”. Referitor la acțiunile întreprinse de fostul președinte al Ligii Națiunilor, Corpul Detectivilor a menționat că ziarele britanice s-au sesizat „de atitudinea neclară a sa”, în timp ce cotidianul francez „L’Action Française” l-a acuzat că „pactizează cu comuniștii”, după cum a afirmat o revistă a presei străine. Monitorizarea presei din România a oferit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
repetăm aceeași chestiune și nici nu ne contrazicem”, ceea ce denotă interesul pe care îl reprezenta persoana lui Nicolae Titulescu și urmările scoaterii sale din guvern pentru conducerea statului. În aceeași zi, 13 septembrie 1936, Secția a III-a din Corpul Detectivilor a comunicat dintr-o «sursă serioasă» părerea lui Constantin Komarovski, însărcinat cu afaceri și șeful serviciului de informații și presă al U.R.S.S. în România, referitor la înlocuirea lui Nicolae Titulescu. Acesta a lăudat activitatea ministrului - „prin politica sa cinstită

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de altă parte, regele Carol al II-lea își impunea din ce în ce mai mult voința în politica internă, acesta fiind unul din pașii care au condus la instaurarea regimului de autoritate monarhică, instaurat la 10 februarie 1938. O imagine a activității Corpului Detectivilor este prezentată într-o dare de seamă pentru perioada 1 ianuarie-1 august 1937. Secția I-a a elaborat 2200 de rapoarte informative și dări de seamă, 2092 de rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de reacție ale instituțiilor abilitate, care au beneficiat de legi favorabile în domeniu, atât de organizare și funcționare, cât și de reprimare a actelor antistatale. A.4. Conducerea Direcției Generale a Poliției, a Direcției Poliției de Siguranță și a Corpului Detectivilor După avansarea lui Romulus P. Voinescu ca președinte al Consiliului Superior Administrativ, la conducerea D.P.S.G./D.G.P. a rămas N. Stan Emanoil, subdirector general, care a deținut funcția cu delegație de la Victor Cădere în perioada 1929-1931. Lui i-a succedat generalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cerințelor și al obligațiunilor ce i se impun” în funcția în care se afla. Principalul cap de acuzare adus acestuia a fost că instituția „n-a fost curățită de pigmeii național-țărăniști”, printre care se număra și Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor. O nouă greșeală a colonelului Stăncescu , la începutul anului 1935, a creat posibilitatea schimbării sale din funcție. Concret, la vizita arhiducelui Anton de Habsburg, căsătorit cu prințesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea, la sediul D.G.P., în ziua de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ileana, sora regelui Carol al II-lea, la sediul D.G.P., în ziua de 15 februarie 1935, directorul general „n-a găsit cu cale să iasă întru întâmpinarea” oaspetelui și a pătruns în cabinet după intrarea acestuia. O notă a Corpului Detectivilor din 21 februarie 1935 a menționat că arhiducesa Ileana a cerut sancțiuni contra directorului general, iar acesta, spre a contracara, a intervenit la Elena Lupescu prin doctorul Scupievski. Sursa a precizat că Elena Lupescu ar fi acceptat cererea de sprijin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a contracara, a intervenit la Elena Lupescu prin doctorul Scupievski. Sursa a precizat că Elena Lupescu ar fi acceptat cererea de sprijin, însă a pus anumite condiții, care îl puneau pe colonelul Stăncescu într-o situație „extrem de dificilă”. Agenții Corpului Detectivilor au reușit să afle că, săptămânal, de la D.G.P. pleacă un raport informativ către amanta regală, fără avizul sau cunoștința regelui sau a primului ministru. Un informator anonim l-a caracterizat pe colonelul Stăncescu, la 20 februarie 1935, drept „un om

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vine la serviciu la ora 12 și pleacă la 1”. Un alt profesionist va urma la conducerea Direcției Poliției de Siguranță, în perioada premergătoare și în timpul celui de-al doilea război mondial, în persoana lui Eugen Negulescu. Conducerea Inspectoratului Corpului Detectivilor a revenit lui Vintilă Ionescu, cel care a condus și Inspectoratul Brigăzilor Centrale. Acesta era un polițist care și-a început cariera în primul deceniu al secolului XX, acționând în domenii sensibile ale securității naționale. A fost unul din polițiștii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prezidată de Victor Cădere, secretar general al Ministerului de Interne, și la ea au luat parte general Constantin Dimitrescu, inspector-general al I.G.J., dr. Eugen Bianu, subdirector-general al D.G.P., locotenent-colonel Filip, șef de Stat Major al I.G.J., Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor și inginer Mereuță, delegatul Regiei Autonome a C.F.R. Acesta din urmă a expus greutățile financiare ale instituției, care nu permit angajarea mai multor soldați pentru paza liniilor de cale ferată, astfel încât controlul a fost sporit cu cantonieri. Totodată, în urma calculelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul prevenirii unui atentat premeditat la adresa unui demnitar. 2. O acțiune de pază și protecție a obiectivelor umane, care a avut în vedere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pază au fost inițiate de Direcția Poliției de Siguranță, în colaborare cu serviciile specializate bulgare, pe tronsonul Ramadan-Giurgiu, Prefectura Poliției Capitalei a emis circulara Măsuri de pază și ordine pentru 25-28 ianuarie 1934 în București și Sinaia, iar personalul Corpului Detectivilor a asigurat protecția și securitatea pe traseul Giurgiu - București - Sinaia și retur. Pentru modul în care a fost asigurată vizita regelui bulgar în România, unii funcționari civili și militari din toate instituțiile sistemului de siguranță au fost decorați și premiați

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a preîntâmpina eventuale tulburări, provocate de nemulțumiții din Iugoslavia sau Cehoslovacia la adresa conducătorilor lor, structurile informative românești au inițiat contacte cu serviciile similare din cele două țări efectuând schimburi de date cu caracter antiterorist. Secția a V-a din Corpul Detectivilor a raportat, la 16 mai 1936, despre „unele îngrijorări” privind un posibil atentat asupra prințului Paul și a enumerat persoanele cunoscute și mișcările politice apte a acționa în acest sens. Măsurile inițiate de Secția a V-a au avut în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu autoritățile din Iugoslavia și Cehoslovacia, aceștia au trimis omologilor români, la 26 mai 1936, semnalmente, fotografii și alte date de identificare cunoscute ale unor teroriști capabili de a comite acte de violență. Prefectura Poliției din Belgrad a remis Corpului Detectivilor un material - Măsuri care trebuie luate cu ocazia vizitelor demnitarilor străini - structurat pe capitole, cu acțiunile informative, de pază și protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de timp cât rămân în țară, precum și instrucțiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]