4,111 matches
-
desenează păsări albe pe suflet curând am să-ți șterg ochii de lacrimi și am să-ți citesc un poem despre iubire e prea multă iarnă pentru un timp atât de grăbit în veșnicie Rugă de frunză despletită de iluzii dezbrăcată de dureri cu sufletul în palmele înghețate vino și mă leagănă în inimă am coborât din ultima rafală de vânt pentru tine iată-mă la fereastra ta sunt frunza toamnei pe care ai uitat să o iubești Ottilia ARDELEANU <biography
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
regăsire cu flori de piatră și fluturi nu ți-am recunoscut parfumul doar felul în care mâinile iar îmi descheie nasturii la haina din suflet alergi prin sângele meu ca un fulger prin ochii furtunii îmi spuneai apoi mi-ai dezbrăcat inima în fața lumii cum îmi adunai părul în pumni să-l săruți dând deoparte iubirea cu grija cu care pregătești gâtul pentru tăiere o vreme doar fluturii mi-au oblojit rana în aripile lor și-n florile de piatră din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Îmi spijineam capul în mâini, căutând să-mi revin și dintr-o dată am simțit că cineva îmi vine aproape și-mi apasă cu ceva moale pe rană dorind să oprească sângerarea. Când mi-am mai revenit, lam văzut pe Marius dezbrăcat de tricou. Nu înțelegeam ce urmărește fiindcă în lumea din care veneam, nimănui nu-i păsa de cel de alături. Acum era altfel. Un străin îmi era aproape fără sămi fie dator și eu nu știam cum să mă port
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
degetul și să bagi și tu ce-mi trebuie mie... N-am înțeles de ce toți izbucniră în râs, de ce Shumy a sărit din pat ca ars și a plecat val vârtej și nici de ce eu nu aveam curajul să mă dezbrac. Eram inhibat de gândurile mele, nu voiam să fiu un alt nume caligrafiat pe un carnețel plin de autografe, visam la o relație bazată pe iubire, nu la un joc asistat de mulți cunoscuți, ca o gravidă la naștere. Nu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
zonele care-i stârneau imaginația și cred că se visa alături de ea. Mă, tu ai polipi? îl întrerupse Erjika din visare cu o întrebare pusă hotărât, aproape amenințător. Nu, de ce? Fiindcă stai cu gura căscată. Mestecă și nu mă mai dezbrăca din priviri că o să ți se facă rău...! și pufni în râs chiar dacă gluma o făcuse chiar ea. Sini se ridică de la masă vizibil supărată, îndepărtând scaunul de sub ea cu un gest brusc, de parcă ar fi spus „până aici”!. A
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pune la zid pe Petruș. Mâine se va face dreptate. Nu doar un vis Noapte și un tren auzindu-se de departe, ploaie și frig, mâini înghețate, pași căutându-și cărarea, câinii lătrând și un vânt care părea că mă dezbracă. Spatele mă durea zvâcnind în locul unde CFR-istul mă lovise cu pantoful lui ascuțit. Făcusem blatul și fiindcă n-am vrut să-i plătesc partea care i se cuvenea, voia să mă predea poliției feroviare. Ar fi trebuit să mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
erau altele: Cine mai face un chef? Cum o cheamă pe gagica aia bună? Cine-mi ia un curs azi? Dar voi unde mergeți sâmbătă? Tu ce-ai priceput, bă, din filmele lui Tarkovsky? Cine-mi dă niște bani împrumut? Dezbracă-te că nu-ți fac nimic... Până am terminat școala, m-a durut în cot de socialism. Eu eram vesel și destrăbălat, iar socialismul, vizibil doar prin ochean. Mergeam seara în cimitirul central, beam palincă, dădeam foc la un badog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de pietoni. Dar tot atunci a venit și formațiunea aceea de soldați și s-a desfășurat în fața noastră, în semicerc, cu spatele spre Continental. Cei de pe trotuare au început să-i huiduie. Am prins curaj. Călin a început să se dezbrace și-a înaintat spre ei. Era cu doi pași în stânga mea. „Nu-l lăsăm!” a strigat Lucian și s-a așezat între noi. Călin a făcut un pas în față și a întins mâna spre soldatul din fața lui, aflat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pălăriile în colb, trebuiau să fie ca niște fete mari, să mânânce puțin, să se poarte cuviincios, că astăzi viața-i grea. Glasurile lor se auzeau numai sâmbăta sara, ca niște țipete de moarte, când mamele săreau asupra lor, îi dezbrăcau, îi făceau albi de săpun și-i vârau cu capul în albiile cu leșie. Altfel, pe strada aceasta, a Prefecturii, stăteau numai familii cumsecade de funcționari. Numai în capăt, spre marginea târgului, rămăsese din vechi un om de rând, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îi făcu semn de îndemnare cu capul și plecară. Așa stăturăm o vreme. Soarele asfințea departe, deasupra Siretului, luminând pâcla zării, împrăștiind pe luciu și înaintea noastră ca o pulbere aurie. Podarul se sculă, scuipă într-o parte, apoi se dezbrăcă de suman. Cu luare-aminte se plecă spre înecat, îl întoarse pe spate și-i îndreptă capul cu fața spre cer. Ochii stăteau închiși acuma pe un obraz liniștit, senin, cu barba umedă, lucie. Bătrânul întinse sumanul roșcat peste trupul gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe prietinul său din colț, iar maică-sa tot cu penele se năcăjea în mijlocul odăii, clipocind de somn. O întrebă cu glas obosit: Unde-ai fost, Haie? Da’ ce, azi e zi de sărbătoare?... Haia nu răspunse; începu să se dezbrace încet; apoi se ghemui într-un colț. IIItc "III" Ștefan Bucșan, băiatul vestitului Vartolomei, avea în ochii lui negri grămădite parcă focuri de patimi. Cu greutate mare, ca într-o cușcă, își făcea munca de practicant la judecătoria târgului. Privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de lampa cu fitilul micșorat. Cu glas mustrător, cu neliniște, îngâna: — Ce ți-i de cap, fată? Unde te duci? Am să te spun lui tatu-tău și are să fie rău de tine... Fata încrunta sprâncenele fără să răspundă, se dezbrăca repede și se înghemuia într-un colț, cu ochii ațintiți în tavan. Iar maică-sa murmura somnoroasă: — Mi se pare că umbli pe drumuri rele!... Spune macar unde ai fost... Tu ai să dai de dracu... Ce-aveți cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu rămân. Tot nu vedeam pe Gogu. Am auzit numai o înjurătură răgușită. —Ce-am făcut? Hasta am făcut. Dacă-ți place, bine. Dacă nu-ți place... Acest răspuns, pe care nu-l pot da decât aproximativ și cu totul dezbrăcat de înfloriturile-i locale, avu darul să răsucească în loc pe Raruca. Parcă s-ar fi zvârcolit în ea o viperă. Mă boierule! îi aruncă ea vorbele cântat spre celălalt mal; apoi eu ți-am dat opt lei, să-mi iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
părere că, dacă un bărbat refuza să se culce cu mine pentru că nu voiam să fac pe cadâna, putea s-o lase baltă. Totuși, cursul fusese mai interesant decât mă așteptasem și aflasem niște ponturi folositoare despre cum să te dezbraci. (Când îți scoți sutienul, ar trebui să-l răsucești deasupra capului de parcă ai vrea să prinzi un tăuraș fugar și, după ce ți-ai scos chiloții, trebuie să-ți atingi degetele de la picioare și să dai din fund drept în fața băiatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
erecția i se contura prin materialul întins. Cu coaste subțiri, cu un funduleț minuscul, cu mușchi pe partea din spate a coapselor, era încă și mai apetisant decât mi-l imaginasem. Aplecându-se asupra mea, cu umerii încordați, m-a dezbrăcat încet de parcă ar fi desfăcut un cadou. —Anna, ești atât de frumoasă, repeta întruna. Ești atât de frumoasă. Erecția lui era ca mătasea la atingere, catifelată și tare între pulpele mele, și m-a sărutat în fiecare locșor, începând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
luat-o la fugă pe coridor, ușurată să fac ceva util. Din direcție opusă venea în goană o femeie foarte însărcinată; era dezbrăcată, udă leoarcă și avea o privire sălbatică. Un tip cu barbă lipăia după ea; și el era dezbrăcat. (Și oribil. Cu păr pubian portocaliu.) —Ramona, întoarce-te în bazinul pentru nașteri, a somat-o. La dracu’ cu bazinul pentru nașteri, a zbierat Ramona. La dracu’ cu bazinul dracului. Nimeni nu mi-a zis c-o să doară așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
îmi spuse maică-mea, și lupta dintre noi era inegală. Ea se putea folosi după pofta inimii de toate armele seducției, putea ieși fără văl, putea să cânte, să danseze, să toarne vin, să clipească din gene și să se dezbrace, în vreme ce eu nu aveam voie, dată fiind poziția mea, să-mi părăsesc vreodată discreția și încă și mai puțin să dau semne de interes pentru plăcerile tatălui tău. El mă numea „verișoară“. Când vorbea despre mine, mă numea cu respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
demoni negri. La rândul lor, ele își schimbă vocea pentru a lăsa să se creadă că demonii vorbesc prin gura lor, așa cum am spus în Descrierea Africii. Demonii ăștia le poruncesc adesea vizitatoarelor, atunci când ele sunt bine făcute, să se dezbrace și să schimbe cu ei, adică în realitate cu Prințesa și cu acolitele sale, mângâieri amoroase. Dacă femeia acceptă să participe la acest joc, din prostie sau pentru că-i place, este poftită să facă parte din confrerie și este organizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ușă. — Povestește, am explodat eu. Mi-a răspuns abia după un timp, adoptând tonul cel mai nepăsător cu putință: Am venit, am intrat, m-am prefăcut că aș căuta pe cineva, am dat ocol sălilor, apoi am ieșit. — Te-ai dezbrăcat? — Nu. — Ai văzut niște lucruri? — Da, din plin. — Povestește, face-te-ar Domnul pulbere! N-a spus nimic. Gura lui nu schița nici un zâmbet, nici o strâmbătură. Dar ochii îi sclipeau de satisfacție și de șiretenie. Mă sâcâia. Îmi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
jos cuvertura din lână care închidea încăperea. — Uită-te la femeia asta, Zeruali! Când auzi acest nume, sora mea lăsă să-i scape un blestem. Bătrânul simți lama jungherului apăsându-i falca. Se trase puțin înapoi, fără să deschidă gura. — Dezbracă-te, Mariam! Ea se uită la Iscoditor cu ochi neîncrezători, înspăimântați. Acesta urlă iarăși: — Eu, Harun, soțul tău, îți poruncesc să te dezbraci! Ascultă! Biata fată își dezveli obrajii și buzele, apoi părul, cu gesturi stângace, sacadate. Zeruali închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un blestem. Bătrânul simți lama jungherului apăsându-i falca. Se trase puțin înapoi, fără să deschidă gura. — Dezbracă-te, Mariam! Ea se uită la Iscoditor cu ochi neîncrezători, înspăimântați. Acesta urlă iarăși: — Eu, Harun, soțul tău, îți poruncesc să te dezbraci! Ascultă! Biata fată își dezveli obrajii și buzele, apoi părul, cu gesturi stângace, sacadate. Zeruali închise ochii și lăsă fățiș capul în jos. Dacă vedea trupul gol al acelei femei, știa ce soartă îl așteaptă. Înalță capul și deschide ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aduse până la ei glasul lui hotărât: „Errius... acum!“ De sus, cei doi bărbați ascunși în spatele stâncii văzură cum manipulul se oprește deodată. Un centurion se îndreptă spre soldați și dădu niște ordine. Soldații își scoaseră bracae, tibiali și calcei. Se dezbracă? întrebă uimit Titus. Peste tunică au doar lorica, pe frigul ăsta? — Probabil că nu vor să-și ude hainele și încălțările, pentru că or să stea în zăpadă și în noroi. — Dar ce fac? Soldații își ungeau trupurile cu o pomadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
stătuse lângă el. În lumina ce pătrundea prin ferestruica de sus, de lângă tavanul celulei, zări pe perete câteva desene grosolane reprezentând siluete feminine și inscripția morituri te salutant, zgâriată pe piatră nu se știe cu ce instrument, pentru că toți intrau dezbrăcați în celulă. Închise ochii. Dacă Manteus credea că o să-l înduplece lăsându-l să sufere de foame, se înșela. Valerius știa să-și domine senzația de foame și de sete; învățase asta de la Proculus, marele maestru. De altfel, știa prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
șira spinării. Skorpius înainta fără să privească pe nimeni, cu părul de culoarea paiului strâns în coadă și chipul inexpresiv. Purta o tunică scurtă. Gladiatorii îi făcură loc să treacă, iar funcționarul se grăbi să-i dea echipamentul. Skorpius se dezbrăcă și se uită în jur, rânjind, apoi luă un perizom verde pe care și-l legă încet în jurul șoldurilor. Valerius își șterse sudoarea de pe față. — Nu vei lupta cu el, încercă Proculus să-l liniștească. Faima lui ar scădea dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de foile suplimentare și de creion, am început să întocmesc o listă cu locurile unde aș putea da peste migratoarea Selina. Selina e pe undeva prin preajmă. Mă întreb, din grija banilor, cât mă vor costa vizitele astea. M-am dezbrăcat și am făcut o baie. Apoi, băiatul de serviciu, impecabil și negru, și-a făcut apariția cu tava mea. Am venit, am plătit nota și i-am strecurat băiatului un parai. Era în formă puștiul, iar neliniștea mersului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]