3,587 matches
-
sudetă, Hitler scosese în evidență dreptul la autodeterminare al populației germane, principiu acceptat în teorie de celelalte guverne. În martie 1939, cînd și-a trimis armata în Cehoslovacia și a împărțit restul teritoriului ei, Hitler a ieșit din acest cadru. Dictatorul german a reușit să exploateze nemulțumirile slovacilor față de dominația cehilor, relație care semăna în anumite privințe cu aceea dintre sîrbii și croații din Iugoslavia. În acest moment a fost instituit un stat slovac independent aflat sub un strict control german
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Albania și a marcat debutul unui efort comun al puterilor occidentale de a stabili un aliniament diplomatic împotriva unor alte cuceriri germane. Cu toate manifestările publice ostentative de stimă reciprocă, relațiile dintre Hitler și Mussolini nu fuseseră cordiale. În calitate de dictator mai în vîrstă, Mussolini era invidios pe ascensiunea rapidă și pe evidentele succese obținute cu ușurință de partenerul lui. El știa că Italia devenea repede membrul mai puțin important al Axei și că liderii germani erau perfect conștienți de acest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cercurile internaționale. A doua serie de evenimente, provocate de ocuparea de către germani a orașului Praga, va avea însă consecințe majore asupra diplomației europene și a izbucnirii în cele din urmă a războiului. Justificarea inițială a politicii conciliant adoptate față de dictatori de statele occidentale era speranța că recunoașterea și satisfacerea nemulțumirilor lor legitime vor îmblînzi puterile Axei și vor duce în final la instaurarea păcii și a stabilității pe continent. Neville Chamberlain, primul-ministru britanic, care susținea acest program, a recunoscut de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
voiau ca termenii acordului să se aplice puterilor coloniale. Japonia refuza însă să accepte un tratat îndreptat împotriva Occidentului, fiind de acord doar cu unul împotriva Uniunii Sovietice. Negocierile cu Italia au avut rezultate mai bune. În mai, cei doi dictatori au semnat o alianță militară, numită Pactul de Oțel. Termenii acestuia păreau să stabilească acordarea unui sprijin necondiționat dacă una dintre semnatare ar fi fost implicată într-un război, chiar și în cazul cînd ea era agresoarea. Articolul III avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei nu jucaseră deocamdată un rol prea mare pe cîmpul de luptă. Marea Britanie fiind considerată acum drept ținta principală, Hitler voia să-l convingă pe Franco să implice Spania în război, ca să poată astfel utiliza resursele militare ale celor doi dictatori în vederea izgonirii forțelor britanice din Mediterana și din nordul Africii. Spania urma să-l ajute în cucerirea Gibraltarului, iar Italia să avanseze spre fortărețele britanice din Africa de Nord. Întreprinderea vreunei acțiuni care ar fi dus la tulburarea statu-quo-ului din Balcani era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fi dus la tulburarea statu-quo-ului din Balcani era ultimul lucru pe care și-l dorea comandamentul german. Relațiile cu Uniunea Sovietică începuseră să se deterioreze, iar guvernul Germaniei nu dorea alte complicații în estul Europei. Mussolini avea însă alte intenții. Dictatorul italian era în continuare nesatisfăcut de rolul jucat în război și de lipsa de glorie a realizărilor italienilor. Îl înfuria, de asemenea, și atitudinea lui Hitler față de el. Nu numai că dictatorului mai în vîrstă nu i se solicita sfatul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în estul Europei. Mussolini avea însă alte intenții. Dictatorul italian era în continuare nesatisfăcut de rolul jucat în război și de lipsa de glorie a realizărilor italienilor. Îl înfuria, de asemenea, și atitudinea lui Hitler față de el. Nu numai că dictatorului mai în vîrstă nu i se solicita sfatul, dar acesta nu era nici măcar informat asupra intențiilor germanilor. Ultima lovitură a fost ocuparea militară germană a României, eveniment despre care Mussolini aflase evident de la radio. Furios la culme, el îi spunea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ei au fost cu siguranță surprinși de agresiunea Italiei asupra Greciei. Hitler a sosit la 28 octombrie la Florența pentru o întîlnire programată anterior, în cadrul căreia Mussolini l-a informat că atacul fusese declanșat doar cu cîteva ore mai devreme. Dictatorul italian a reușit să-și satisfacă dorința de a-l ului total pe partenerul său. Între timp, guvernul grec luase o decizie curajoasă. Trimițînd Atenei un ultimatum înainte de a-i declara război, conducătorii Italiei se așteptaseră ca grecii să capituleze
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
demarcație mergînd de la nord spre sud; Italia controla partea de apus dinspre Adriatica. Cu toate că fusese instituit un comandament german la Zagreb, Hitler l-a lăsat pe Mussolini să decidă asupra cui urma să conducă acest guvern. Profitînd de această ocazie, dictatorul italian l-a ales firește pe Ante Pavelić, conducătorul Ustašei, pe care îl sprijinise cu regularitate în ultimii doisprezece ani. Pavelić s-a întors în țară însoțit de cei cîteva sute de adepți ai lui care trăiau tot în Italia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
piețe de export încearcă de obicei să schimbe această situație și să modifice poziția în favoarea lor recurgînd la forțele armate. Drept urmare a acțiunii acestor factori, lumea capitalistă este împărțită în două tabere ostile și urmează războiul.2 Cu alte cuvinte, dictatorul sovietic considera că cel de-al doilea război mondial nu izbucnise ca rezultat al atacării Poloniei de către Germania sau a hotărîrii britanicilor și francezilor de a menține echilibrul de forțe, ci ca urmare a luptei inevitabile dintre două tabere capitaliste
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sovietic, britanic și american. Amestecul în războiul civil din Grecia și negocierile dintre Iugoslavia și Bulgaria în privința federației constituiseră o inițiativă pur iugoslavă. Dominația Iugoslaviei în Albania, ceea ce Stalin numea "înghițirea" acestei țări, era rezultatul unilateral al deciziei Belgradului, chiar dacă dictatorul sovietic nu o dezaprobase. În ciuda semnelor de fricțiune manifestate frecvent după încheierea războiului, o criză a relațiilor sovieto-iugoslave s-a declanșat abia în primăvara anului 1948. În februarie, Stalin a convocat la Moscova delegații atît din Iugoslavia cît și din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
față de acțiunile independente ale vizitatorilor lui, mai ales față de recenta trimitere în Albania a două divizii iugoslave. Atunci cînd acest fapt a fost justificat prin faptul că acestea erau necesare în cazul apariției unor complicații în cadrul războiului civil din Grecia, dictatorul sovietic și-a exprimat energic dezaprobarea în legătură cu intervenția și dorința de a se pune capăt revoltei grecești. El a criticat aspru și planurile iugoslavilor și bulgarilor de formare a unei federații. Înainte de a se întoarce acasă, Kardelj a fost nevoit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
toți acești ani, cele două țări au fost aliate, iar Uniunea Sovietică a depus unele eforturi de sprijinire a industrializării Chinei. Problemele au apărut abia după ascensiunea lui Hrușciov și mai ales după atacurile lansate de acesta împotriva lui Stalin. Dictatorul sovietic fusese admirat foarte mult în cercurile de partid chineze, iar Mao era cu siguranță un beneficiar al cultului personalității dus pînă la extrem. În ciuda faptului că liderii chinezi fuseseră de acord cu intervenția sovietică în Ungaria, au apărut mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru Albania. Se poate deci deduce că, dintre toate statele socialiste, Albania a făcut cele mai puține schimbări în domeniul doctrinei. Stalin era și acum un erou. Ziarul partidului, Zëri i Popullit (Vocea Poporului), din noiembrie 1961 îl lăuda pe dictatorul sovietic în următorii termeni: "I. V. Stalin a fost și rămîne un titan în istoria omenirii, în istoria mișcării comuniste și muncitorești internaționale și în lupta pentru eliberarea popoarelor de sub jugul imperialist ș...ț Istoria zilelor noastre îl cunoaște pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în ziua Crăciunului a fost încă de la început considerată ca una din petele negre ale Revoluției române. La scurt timp după consumarea evenimentelor revoluționare din 1989, în 1992 și 1993, jumătate din populația României încă mai girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
turul al II lea și ar câștiga, cel puțin pe hârtie. Explicația: 49% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun, 30% spun că a fost unul și bun și rău și doar 15% cred că fostul dictator a fost un conducător rău. Despre "sinistra lui soție", sintagmă stereotipă din perioada Revoluției, românii cred ceea ce credeau și atunci: 67% cred că a fost un conducător rău și doar 9% o apreciază pe soția dictatorului comunist, care a devenit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
15% cred că fostul dictator a fost un conducător rău. Despre "sinistra lui soție", sintagmă stereotipă din perioada Revoluției, românii cred ceea ce credeau și atunci: 67% cred că a fost un conducător rău și doar 9% o apreciază pe soția dictatorului comunist, care a devenit al doilea om în stat în perioada de final a carierei sale politice. Poate că aceste date au fost influențate de mediatizarea deshumării și spectacolul aferent unor asemenea formule mediatice, dar este clară o memorie afectată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
avea forțe insuficiente. A revenit în anul 54 î.Hr., cu forțe numeroase, ocupând partea de sud a insulelor. În anul 48 î.Hr., Caesar a devenit singurul conducător al Romei, după înfrângerea lui Pompei. În anul 44 î.Hr., a fost numit dictator pe viață. Caesar a fost ucis în anul 44 î.Hr., în urma unei conspirații, pusă la cale de Cassius, în Senat. Caius Octavianus, nepotul lui Caesar, a profitat de tulburările produse la Roma și a cucerit puterea sub numele de Octavian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al Irakului devenise, între timp, unchiul lui Saddam Hussein, Abdul Bakr, iar Saddam Hussein i-a succedat unchiului său în postul de vicepreședinte; această poziție i-a deschis ulterior calea spre postul suprem, acela de președinte, cu timpul acesta devenind dictator. Un moment semnificativ, cu influențe pozitive asupra relațiilor româno-irakiene, a avut loc în anul 1972, cu prilejul vizitei oficiale la Bagdad a ministrului afacerilor externe George Macovescu, însoțit de reprezentanți ai M.A.E., M.C.E. și ai altor instituții de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
-mă atât prin conținutul, cât și prin stilul frazei a răspuns nonșalant că sosește acum de la o întrevedere personală cu Leonid Brejnev. Citind probabil nedumerirea întipărită pe fața mea, a explicat că Editura Pergamon pregătește o ediție engleză a discursurilor dictatorului sovietic și a trebuit să pună la punct cu autorul ultimele detalii rămase neclarificate ale cărții. Interlocutorul meu nu avea deloc aere de megaloman și părea foarte serios. Dar eu, care aveam dificultăți în a digera proaspăta noutate am șoptit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu Chile vreau să vorbesc acum, ci de un fapt foarte nepopular zilele acestea. Pinochet a murit nu de mult și toate organele de presă, la noi și în străinatate, s-au repezit asupra biografiei sale, concentrându-se asupra păcatelor dictatorului care a reprimat cu mână forte insurgența socialist-comunistă din Chile și infracțiunile comise de administrația lui în domeniul drepturilor omului. Într-adevăr, păcatele evocate au fost adevărate, iar infracțiunile reproșate au fost reale, dar moștenirea lăsată de Pinochet țării sale
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
omului. Într-adevăr, păcatele evocate au fost adevărate, iar infracțiunile reproșate au fost reale, dar moștenirea lăsată de Pinochet țării sale nu se limitează numai la contabilizarea aspectelor negative, din anii lui la putere. Pinochet nu a fost numai un dictator sanguinar un dictator care a primit peste patruzeci la sută din votul liber exprimat de electoratul chilian -, ci și responsabilul unei politici economice care a făcut din Chile (până și astăzi) prima putere economică din America Latină. Pare paradoxal, dar adevărul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
păcatele evocate au fost adevărate, iar infracțiunile reproșate au fost reale, dar moștenirea lăsată de Pinochet țării sale nu se limitează numai la contabilizarea aspectelor negative, din anii lui la putere. Pinochet nu a fost numai un dictator sanguinar un dictator care a primit peste patruzeci la sută din votul liber exprimat de electoratul chilian -, ci și responsabilul unei politici economice care a făcut din Chile (până și astăzi) prima putere economică din America Latină. Pare paradoxal, dar adevărul este că generatorul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
exprimat de electoratul chilian -, ci și responsabilul unei politici economice care a făcut din Chile (până și astăzi) prima putere economică din America Latină. Pare paradoxal, dar adevărul este că generatorul democrației parlamentare renăscute în Chile este nimeni altul decât același dictator Pinochet, care nu a abandonat frâiele puterii fiindcă a fost silit, ci fiindcă a permis, așa cum promisese, alegeri libere pe care le-a pierdut și astfel a fost trimis, în cele din urmă, la pensie. Rareori poate un adevăr să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
când a intrat la mine în birou și, fără nicio introducere, a atacat subiectul ce-l preocupa, zicând: "Cu ce ai păcătuit, Eliezer, că cei de la Minister în Ierusalim au găsit să te transfere tocmai la curtea lui Stroesner, sângerosul dictator din Paraguay? N-au găsit ceva mai demn pentru tine?". L-am privit câteva secunde amuzat, apoi i-am spus: "Nu te necăji, Henry. Nu m-au numit în Paraguay, ci în Uruguay". La auzul răspunsului meu, fața îngrijorată a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]