4,704 matches
-
șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor), atunci, conform definiției principiului noncontradicției conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie explicit, fie implicit sub forma presupozițiilor sau deducțiilor), atunci, conform definiției principiului noncontradicției conjugată cu cea a conjuncției logice, întreaga intervenție discursivă este contradictorie și chiar falsă; principiul noncontradicției specificând că este imposibil A și non-A, și dacă A este adevărat, atunci non-A este fals, cu necesitate, iar conjuncția logică specifică: conjuncția unui șir de propoziții adevărate cu o singură
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
lucru se întâmplă doar într-o logică în care adevărul nu cunoaște grade sau aproximări, căci, într-o logică care acceptă gradele de adevăr, contradicția sau inconsistența precum și consistența slăbesc. Într-o abordare “slabă” a consistenței / inconsistenței, chiar dacă o secvență discursivă este contradictorie și falsă, cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, condiție suficientă pentru a o face pertinentă. Acest fapt are la bază ideea că o conjuncție logică implică logic pe fiecare din membrii ei. În
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, condiție suficientă pentru a o face pertinentă. Acest fapt are la bază ideea că o conjuncție logică implică logic pe fiecare din membrii ei. În cazul în care o secvență discursivă conține două enunțuri contradictorii de forma: “Toate lebedele sunt albe...Iată o lebădă neagră”,inconsistența este explicită, chiar dacă presupune un proces inferențial de genul: “Dacă o lebădă este neagră, atunci unele lebede nu sunt albe.” În cazul unei secvențe discursive
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă conține două enunțuri contradictorii de forma: “Toate lebedele sunt albe...Iată o lebădă neagră”,inconsistența este explicită, chiar dacă presupune un proces inferențial de genul: “Dacă o lebădă este neagră, atunci unele lebede nu sunt albe.” În cazul unei secvențe discursive de genul: “X n-a fost niciodată însurat. X este celibatar. X a primit acum o palmă de la soția sa.”, aceasta este implicit inconsistentă sau analitic inconsistentă, întrucât “X este celibatar” implică doar pe baza sensului definiției propoziția “X nu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
vorba de adevărul sintetic. În al doilea caz, adevărul (falsul) propozițiilor conexate se bazează exclusiv pe sensul sau definiția termenilor componenți și se numește adevăr analitic. În continuare, vom arăta care este aportul fiecăruia dintre principiile logice la constituirea consistenței discursive. Principiul identității ne impune ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
falsul) propozițiilor conexate se bazează exclusiv pe sensul sau definiția termenilor componenți și se numește adevăr analitic. În continuare, vom arăta care este aportul fiecăruia dintre principiile logice la constituirea consistenței discursive. Principiul identității ne impune ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
-un soi de pește) și de sinonimie (mai multe cuvinte desemnează același lucru: zăpadă-nea-omăt). Nefiind excluse 36 situațiile în care nu cunoaștem suficient înțelesul și referința cuvintelor sau valoarea de adevăr a propozițiilor pe care le utilizăm în intervențiile noastre discursive, principiul ne cere să precizăm cu ce sens sau valoare folosim cuvintele și propozițiile în cauză. Un caz special este cel al termenilor vagi și abstracți (tânăr, inteligent, bun, etc.), care nu au o “graniță” bine determinată, sau cazul utilizării
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
abstracți (tânăr, inteligent, bun, etc.), care nu au o “graniță” bine determinată, sau cazul utilizării metaforice, ironice a expresiilor, care necesită elemente contextuale pentru a le determina identitatea. Chiar dacă utilizarea unui termen cu sensuri și referințe diferite, în cadrul aceleiași secvențe discursive, nu produce, în genere, o contradicție logică (aceasta producându-se doar în cazul în care sensurile și referințele unei expresii sunt contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sensuri și referințe diferite, în cadrul aceleiași secvențe discursive, nu produce, în genere, o contradicție logică (aceasta producându-se doar în cazul în care sensurile și referințele unei expresii sunt contradictorii și nu doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului exclus. Impunând ideea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
doar diferite), această situație slăbește consistența unei construcții discursive, într un sens mai larg, în sensul că această construcție devine mai șubredă, confuză, ambiguă din punct de vedere logic. Principiul noncontradicției este prin excelență, principiul care asigură consistența unei construcții discursive, ajutat fiind de principiul terțului exclus. Impunând ideea că două propoziții contradictorii (A și non-A) - adică propoziții în care una neagă ceea ce cealaltă afirmă - nu pot fi, în același timp și sub același raport, amândouă adevărate, principiul noncontradicției ne
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
exclus. Impunând ideea că două propoziții contradictorii (A și non-A) - adică propoziții în care una neagă ceea ce cealaltă afirmă - nu pot fi, în același timp și sub același raport, amândouă adevărate, principiul noncontradicției ne cere ca într-o construcție discursivă să nu introducem o propoziție care ar contrazice o alta din respectiva construcție. Dacă acest lucru se întâmplă, pentru a păstra consistența secvenței discursive, trebuie să excludem una din cele două, bineînțeles pe cea care o considerăm falsă. De obicei
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
același timp și sub același raport, amândouă adevărate, principiul noncontradicției ne cere ca într-o construcție discursivă să nu introducem o propoziție care ar contrazice o alta din respectiva construcție. Dacă acest lucru se întâmplă, pentru a păstra consistența secvenței discursive, trebuie să excludem una din cele două, bineînțeles pe cea care o considerăm falsă. De obicei, principiul este respectat în mod spontan, dar se întâmplă ca, sub presiunea intereselor și a pasiunilor, să ne contrazicem în intervențiile noastre discursive. În
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
secvenței discursive, trebuie să excludem una din cele două, bineînțeles pe cea care o considerăm falsă. De obicei, principiul este respectat în mod spontan, dar se întâmplă ca, sub presiunea intereselor și a pasiunilor, să ne contrazicem în intervențiile noastre discursive. În limbajul natural este mai ușor să evităm contrazicerile, deoarece putem să ne controlăm imediat prin raportarea la realitatea despre care vorbim, pe când teoriilor abstracte și generale e mai greu să le asigurăm consistența. Principiul terțului exclus stipulează că una
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Principiul terțului exclus stipulează că una din cele două propoziții contradictorii este, cu necesitate, adevărată (“în mod necesar, A sau non-A, a treia posibilitate este exclusă”), cu alte cuvinte, nu pot fi ambele false. Astfel, dacă într-o secvență discursivă depistăm două propoziții contradictorii, principiul terțului exclus ne arată că nu trebuie să le excludem pe amândouă și că determinând care dintre ele este falsă (pe care o și eliminăm), avem certitudinea că cealaltă este adevărată. Astfel secvența rămâne consistentă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din enunțurile condițiilor 2 și 4 are menirea de a permite acceptarea adevărului aproximativ și de a evita dihotomia adevărat-fals din teoria tradițională a adevărului.” (Teodor Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu (coordonator), 1981:189). În aceste condiții, o secvență discursivă nu mai prezintă o consistență “tare”, ci ne întâlnim cu un “concept relativizat de consistență.” (idem:190). Principiul rațiunii suficiente ne cere să acceptăm orice enunț pentru care dispunem de un temei capabil să-l justifice și să luăm sub
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi secondat de cel al corespondenței, orice construcție discursivă coerentă și chiar consistentă ar fi automat și adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei fraze, cu alte cuvinte în construcția unei secvențe discursive, noi plecăm de la un dat: lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice de bună formare a cuvintelor și de clasificare a lor în părți de vorbire
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:115). Deși termenul de adecvare este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj și lume (cf. Romedea, 1999:30), noi utilizăm termenul, aici, în sensul de compatibilitate intra-discursivă. Prin urmare, dacă din punct de vedere semantic avem o adecvare a limbajului la lume, pentru a o reprezenta, din perspectivă pragmatică avem, mai curând, o adecvare a lumii la limbaj, întrucât prin actele noastre de limbaj - în special prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
vorbi, din perspectivă semantică, de o intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația dintre concepte, și astfel relația dintre lucruri. Din perspectivă pragmatică, putem spune că avem o intenție acțională sau practică, adecvarea dintre unitățile discursive trebuind să răspundă eficienței intervenției discursive în acțiunea asupra celuilalt, și prin el asupra lumii. 2.6. Intenționalitatea “metalingvistică” a locutorului În timpul enunțării sau producerii unei secvențe discursive, putem spune - într-o abordare tridimensională a discursului - că intenționalitatea (în sensul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
intenție teoretică sau cognitivă, adecvarea dintre entitățile lingvistice trebuie să reflecte relația dintre concepte, și astfel relația dintre lucruri. Din perspectivă pragmatică, putem spune că avem o intenție acțională sau practică, adecvarea dintre unitățile discursive trebuind să răspundă eficienței intervenției discursive în acțiunea asupra celuilalt, și prin el asupra lumii. 2.6. Intenționalitatea “metalingvistică” a locutorului În timpul enunțării sau producerii unei secvențe discursive, putem spune - într-o abordare tridimensională a discursului - că intenționalitatea (în sensul propriu, husserlian, de vizare a ceva
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
putem spune că avem o intenție acțională sau practică, adecvarea dintre unitățile discursive trebuind să răspundă eficienței intervenției discursive în acțiunea asupra celuilalt, și prin el asupra lumii. 2.6. Intenționalitatea “metalingvistică” a locutorului În timpul enunțării sau producerii unei secvențe discursive, putem spune - într-o abordare tridimensională a discursului - că intenționalitatea (în sensul propriu, husserlian, de vizare a ceva) locutorului este trihotomică. Astfel, pe dimensiunea referențială a intervenției sale discursive, locutorul vizează lumea reală sau starea de lucruri, pe care vrea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
6. Intenționalitatea “metalingvistică” a locutorului În timpul enunțării sau producerii unei secvențe discursive, putem spune - într-o abordare tridimensională a discursului - că intenționalitatea (în sensul propriu, husserlian, de vizare a ceva) locutorului este trihotomică. Astfel, pe dimensiunea referențială a intervenției sale discursive, locutorul vizează lumea reală sau starea de lucruri, pe care vrea să o reprezinte, reflecte într-un mod cât mai fidel cu putință, adică intenția locutorului este una teoretică sau cognitivă. Pe dimensiunea performativă, pragmatică a producției sale discursive, locutorul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sale discursive, locutorul vizează lumea reală sau starea de lucruri, pe care vrea să o reprezinte, reflecte într-un mod cât mai fidel cu putință, adică intenția locutorului este una teoretică sau cognitivă. Pe dimensiunea performativă, pragmatică a producției sale discursive, locutorul vizează interlocutorul, asupra căruia încearcă să acționeze prin actul său de limbaj, cu alte cuvinte intenția locutorului este una acțională sau practică. Pe dimensiunea conectivă, sintactică a intervenției sale discursive, locutorul vizează însăși construcția discursivă, cu alte cuvinte în timpul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sau cognitivă. Pe dimensiunea performativă, pragmatică a producției sale discursive, locutorul vizează interlocutorul, asupra căruia încearcă să acționeze prin actul său de limbaj, cu alte cuvinte intenția locutorului este una acțională sau practică. Pe dimensiunea conectivă, sintactică a intervenției sale discursive, locutorul vizează însăși construcția discursivă, cu alte cuvinte în timpul combinării, înlănțuirii sau conectării entităților lingvistice, acesta este atent la însuși acest proces sintactic, intenția lui fiind aceea de a închega o secvență discursivă adecvată sau compatibilă din punct de vedere
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]