3,349 matches
-
pe care le îngăduia din cauza ei. Scoase portmoneul și dădu comisionarului banii, iar scrisoarea o vîrî în buzunar. - Este vechilul de la moșie, minți el celorlalți, care a venitși-mi cere să cumpere niște materiale. Evident, Stănică nu se sinucise, dar nu disprețui să apeleze și la "părinții denaturați", în numele "fiului" său de o lună. Simion refuza casa și se uita urât numai când era și Olimpia de față, dar pe Stănică îl suferea. Acesta îl lua de braț, îi lăuda zgomotos lucrările
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
otava mi se pare cel mai bun culcuș. - Dar și eu, sări Otilia, vreau să merg în șură, trebuie să fiefoarte nostim. - O, de asta să n-ai nici o grijă, o liniști Pascalopol, fînavem destul. Însă, sper că nu vei disprețui odaia pe care ți-am pregătit-o. Știi c-avem și un pian, ceea ce n-are șura... - Pascalopol, admiră Otilia pe moșier, totdeauna ai fost chic! - Dumneata, zise Pascalopol lui Felix, după ce te odihnești,te poți plimba pe moșie. Dau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
casă e a lui. Tanti Aglae îl întreține în misterul ăsta, ca să poată pune mâna pe averea lui. Doamne, dacă mâine ar muri bietul papa, Aglae m-ar zvârli în stradă. G. Călinescu - Ești cu mine, Otilia, poți s-o disprețuiești, declară fanatic Felix. - Știu, nu mă-ndoiesc. Și tu ai nevoie de un protector. Otilia pleda cu atâta tărie cauza lui Pascalopol, încît Felix se îndupleca pentru o zi și se lăsa convins că moșierul vine numai să ocrotească dragostea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nimeni. Felix se irită. Compătimirile acestea deplasate cu care-l înconjura din când în când familia Tulea și care se potriveau atât de puțin ambițiilor lui îl dezgustau. Avea încredințarea că G. Călinescu se pricepe în artă și literatură și disprețuia în sinea lui profund pe Titi, pe care-l socotea un prostănac. Totuși, Felix nu s-ar fi încercat niciodată să scrie. Era așa de ambițios, încît nici nu putea să-și închipuie că n-ar ajunge a fi cel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
orice ai zice, tu ai fost întîia mea mare dragoste și vei fi unica. (Olimpia G. Călinescu puse picior peste picior pe deasupra plapumei, privind în gol peste tăblia patului.) A, sau poate nu vrei despărțirea, de ochii lumii, nu mă disprețuiești până acolo încît să nu mă suferi în fața ochilor tăi. Dar poți și așa să fii fericită. Poate iubești pe cineva, spune-mi ca unui frate... - Ce? zise aspru Olimpia, privindu-l fix.Stănică se fâstâci puțin. - Zic, poate iubești
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
el în străinătate e suspectă de aspirații comune, de obtuzitate pentru marile sacrificii bărbătești. Ar fi vrut-o pe Otilia călugăriță, refuzîndu-se tuturor. Atunci ar fi rămas și el ascet în onoarea și adorarea ei. Pe Georgeta, Felix n-o disprețuia. Își mărturisea chiar că-i place și că o dorește. Îl supăra însă că, fiind mai redusă intelectualicește decât Otilia, nu căzuse în capătul de jos al valorilor feminine. Ar fi dorit o Georgetă frumoasă ca și aceasta, dar de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mari întreprinderi decât la stat. Erau printre ei magistrați, politicieni, dar nici un ofițer. De serviciul militar căutau printr-un straniu atavism să scape toți. Lucru notabil, indiferent de situația lor materială, rudele se aveau bine între ele și nu se disprețuiau. Cei bogați veneau măcar o dată pe an în casa celor săraci, în oraș ruda cu mari relațiuni își lăsa tovarășii de convorbire și întindea mâna rudei cu haina roasă, mic impiegat. Stănică era foarte mândru de rudele lui și circula
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
abia ți-a dat baraca asta, ca să ne asigurăm un adăpost, sub demnitatea ta. Dar n-avea grijă, nu cer decât un pic de iubire, și las' că-ți realizez eu toate dorințele tale. Rudele? Îți dau voie să le disprețuiești, să rupi definitiv cu ele. Ce-ai avut și ce-ai pierdut? Amândoi, prin iubire, facem un bloc. Stănică strânse încă de un grad cercul brațelor și sărută pe Olimpia pe lobul unei urechi. - Și, barem sunt proaspete prăjiturile? Că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
copiii, ci un anume fel de copii, el ar vrea, bunăoară, copiii de la o anumită femeie, pe care o iubește, și ar avea silă de alții. Aglae iubește copiii ei fără discernământ, deși sunt ai lui Simion, pe care îl disprețuiește. Vezi că dragostea fină e selectivă. Cu temperamentul meu, cu educația mea, eu mi-am făcut în cap un anume tip de copil pe care l-aș iubi. Cred că unui om de vârsta mea o să-i îngăduiți să fie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se extazia înaintea ei, și Titi rămase prostit. Asta făcea plăcere lui Stănică, firește. Mai puțin interes stârni fetei Titi, ferindu-se totuși de orice reacțiune. Stănică era indiferent, în privința asta, întrucît adusese pe fată în vederea lui Felix. În fundul sufletului disprețuia toată progenitura Aglaei, și o clipă nu i-ar fi trecut prin minte că cineva în acea casă s-ar fi gândit la vreo nouă alianță cu familia lui, prin Lili. Vesti dar pe Aglae că ține ca fata să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ce vrea El, nu ce vreți voi, chiar dacă faceți spume la gură. Vreți să fiți politicieni? Bine. Cineva trebuie să-și asume responsabilitatea conducerii și organizării acestei țări. Dar, repet: pe banii voștri. Iar ca poporul, acest alegător atât de disprețuit de voi, să vă aleagă să-l mai conduceți, va trebui să mai faceți un pas hotărâtor: să nu-i mai puneți sub nas liste interminabile și reprezentanți necunoscuți (clientela voastră), ci oameni buni, cinstiți, Îndrăgiți și cunoscuți pentru faptele
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
-i dau de capăt, dar nimeni nu se gândește la ceea ce este cel mai aproape - simplitatea și modestia. Sunt două caracteristici fundamentale, componente ale legilor universului din care și noi facem parte, dar pe care marea majoritate dintre noi le disprețuiesc: ele nu se mai poartă, nu mai sunt la modă. Dar să lăsăm teoria și s-o abordăm pe măsura etalării exemplelor practice, așa cum ne am obișnuit până acum. Statul, deci, are niște foruri și organe abilitate să organizeze viața
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
configurează nevoia unor libertăți mai transparente. Așa cum Oliver Wendell Holmes, de la U.S.Supreme Court Justice scria în 1929: „Principiul gândirii libere nu reprezintă gândire liberă pentru aceia care sunt de acord cu noi, ci libertate pentru gandirea pe care o disprețuim (sublinere adăugată de noi).” Moartea opoziției ar putea fi la fel de importantă în calitate de amenințare la adresa securitătii noastre, exact ca și aceea promovată de teroriști. Opoziția poate îmbrăca multe forme. Totuși, prea des persoana irascibilă, critică și încăpățânată este disprețuită. Inamicii opoziției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
care o disprețuim (sublinere adăugată de noi).” Moartea opoziției ar putea fi la fel de importantă în calitate de amenințare la adresa securitătii noastre, exact ca și aceea promovată de teroriști. Opoziția poate îmbrăca multe forme. Totuși, prea des persoana irascibilă, critică și încăpățânată este disprețuită. Inamicii opoziției din interiorul guvernului, comunității, de la locul de muncă și chiar în acele momente când media a creat o atmosferă de teamă față de cei care își doresc să provoace autoritățile. Sunt îngrijorat pentru viitorul nostru dacă vom continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
bodegă, la Mircea. (De reț. : Bădescu despre prim-ministrul Brătianu : acest om nu este popular, dar e drept că nici nu ține să fie. Lasă a fi bălăcărit și înjurat în gazete, fără a-și lua o măsură de apărare, disprețuiește jurnalele, creierul lumii moderne, s-ar părea că niciodată nu le deschide. Așadar, Bădescu - atitudine proliberală. în general informat. S-ar putea la viitoarea alegere să meargă cu liberalii pe față.) Bădescu nu a negat ceea ce știai de la domnul Marghiloman
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mergeau foarte greu, la plecare ai întrebat-o „mai vii și data viitoare ?“, fără a stabili însă nimic pozitiv, și chiar neîndrăznind să-ți faci visuri. Te siliseși să fii cât mai îndrăzneț pentru ca, dezinvoltă cum e, să nu te disprețuiască, la un moment dat îți pierduseși capul (interesant este că ți-ai dat seama totuși că îl pierzi, ai stat chiar în cumpănă un timp, apoi ai spus fie, măcar de data asta !). După ce s-a îmbrăcat, nemulțumită că nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
suptă în misterioase adâncuri, și fascinantul citit ajunge o ocupație plicticoasă, își acordă permisiunea de a visa la tenul lor de porțelan vermeil, la neverosimilul lor păr luminos... în afara prieteniei pentru dragul de Karl, nu-și permite să lege altele ; disprețuiește sclipirea frivolă a conversațiilor obișnuite, neputându-se opri să jinduiască la alții solidaritatea amicală ori succesul galant și monden... Iar seara, bineînțeles, continuă să scrie în vechiul caiet : Kölnisch Anonim : Cristos în Grădina Ghetsimani. Autorul necunoscând nu numai legile perspectivei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trupul ei, cu rotunjimi încă proaspete ; abia dacă sub palma tremurândă i a simțit sânul muiat, atârnând sub propria-i greutate... Dar ce miracol ! Ce miracol înfăptuia necunoscuta, arătându-i că propriul lui trup pe care până acum l-a disprețuit ca pe un animal murdar, periculos și agasant, gata oricând să-i aducă deranjuri și umilințe, trupul acesta, pe care până acum l-a îngrijit cu neglijență, în locuințe prea reci, pentru ca dichisul să fie altceva decât o probă spartană
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
măsură ocupați de ce fac alții ! Și de aceea intenționam să te întreb, dragul meu, dacă ai mai văzut vreun popor european atât de puțin încrezător în sine ? M-aș hazarda chiar să spun mai mult : un popor care să se disprețuiască astfel singur ? Lasă demagogia sau, dimpotrivă, ține seama și de ea, pentru că formele la care ea poate ajunge la noi tocmai aceasta arată : un înspăimântător, da, da, un înspăimântător dispreț de sine. Noi înșine găsim cuvenit să spunem despre un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care - o, Fortuna ! - tocmai ieșise și traversa anticamera de audiență. Rezultatul : în cinci minute cererea mi-a fost luată, împreună cu certificatele medicale, cu promisiunea că se va avea grijă de ea. Mulțumit de cât am fost de descurcăreț (eu, care disprețuiesc descurcăreții !), ca o damă virtuoasă ce a reușit și ea să fleurteze la bal, am pornit-o spre depozitul de lemne, cu o trăsură apărută, din fericire, ca din pământ. Norocul începuse să-mi surâdă și starea mea sufletească se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tare și dulce, cu un gram de vodcă. — E bun ? — Delicios ! zic și mai iau o gură. E incredibil de drăguț cu mine. Se face că se simte bine. Dar oare ce-o fi În mintea lui ? Probabil că mă disprețuiește sincer. Probabil crede că sînt o megavacă aiurită. — Emma, ești OK ? — Nu tocmai, spun cu o voce ușor Îngroșată. Jack, Îmi pare foarte rău. Sincer. Îți jur, aveam totul planificat. Urma să ne ducem Într-un club supercool, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și pregătea în taină cele trebuincioase. Pentru a nu sta cu totul cu mîinile-n sân, el porni în fruntea armiei în provincia Filipopoli, atacă castelul Stenimachus, ocupat de inamic, îl cuceri și condamnă garnizoana la robie. Ivanco din parte-i disprețuia orice întîlnire cu autocratul și nu voia s-auză de pace decât sub următoarele două condiții: întîi, să i se recunoască prin diplomă împărătească de întărire toate orașele și ținuturile câte le luase pîn-acum în posesiune; al doilea, să i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonuri simbolice, pe cari auditorul le simte cum îl îmbulzesc și cum cu ele îl îmbulzesc ideile conținute în semne. Maestrul acestui stadiu va pune prin accent simbolic în espresiunile: a teme, a spera, a se mira, a binecuvânta, a disprețui, a dori ș. a., va pune în ele toată ținoarea intuițiunilor ce stârnesc ele și va preda auditorului prin ton noțiunile nesensibile cu corpul lor diafan. Cine a devenit capabil de accentul simbolic acela va ști să aducă prin tonul cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strălucite, dar ar fi trebuit să te duci imediat la Parker. Acum, cu toată publicitatea asta, dacă mai vii și tu, o să se lase cu panică. Ești pregătit să devii turnător? Ed Își Îndreptă ochelarii. — Da. — Ești pregătit să fii disprețuit de tot departamentul? — Da, și sînt gata pentru orice expresie a recunoștinței lui Parker. Preston frunzări din nou foile. — Interesant. Să transferi vina asupra unor tipi care deja și-au asigurat pensia este salutar, iar acest polițist White pare puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să utilizeze forța fizică). Toate sînt bune și frumoase, iar calificativul meu pentru Exley este un A curat. Dar este urît În mod fățiș de colegii lui, ca urmare a faptului că a fost informator În cazul de la Crăciun, fiind disprețuit fiindcă a primit drept recompensă postul de la Birou. (Se pare că toată lumea știe că Exley a ajuns la Biroul de Criminalistică În urma mărturiei sale.) De asemenea, Exley nu are nici o Înclinație pentru folosirea forței asupra suspecților și cei mai mulți dintre oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]