6,361 matches
-
ordine, congregații, curente menține și îmbogățește ansamblul" (Baconsky, 2007, pp. 15-16). Unul din argumentele invocate pentru unificarea europeană în cadrul granițelor actuale este cultura comună. Dar ce înțelegem prin "cultură comună"? Cultura de calitate nu mai poate fi considerată o caracteristică distinctivă a europenilor. Din păcate, se pare că europenii de astăzi au devenit pasionați de aceleași romane ieftine și de aceleași seriale de proastă calitate care circulă peste tot în lume. S-ar putea totuși vorbi de alte elemente specifice culturii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în țările respective acopereau informațional situația existentă și, cu masiv sprijin financiar și logistic de la centru, dotau și antrenau miliții rusești pe teritoriul respectivelor țări care, la semnalul Moscovei, ocupau militar punctele strategice ale regiunii respective, ca trupe fără însemne distinctive (lucru interzis expres de legislația internațională!), provocând conflicte cu armata țării și oferind astfel pretextul pentru ca Rusia să intervină militar "pentru a-și apăra etnicii ruși". Aplicarea rapidă a acestui scenariu și recunoașterea cuceririi peninsulei Crimeea, punct strategic esenția pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că pe vremea lui Burebista, sacerdoții se recrutau „dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți” , pe care-i numește, după inițierea ca preoți, pileați, ridicați, deci, dintre nobilii daci, purtători de pileum, o căciuliță de lână, ca semn distinctiv. Preoțimea geto-dacă a jucat un rol politic însemnat, contribuind, prin colaborarea directă cu regalitatea, la unificarea lumii geto-dace atât de divizată, încât era nevoie de o religie de stat . S-ar putea ca prototipul preotului geto-dac să se păstreze în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele operei constă În faptul că scriitorul lasă să se tragă concluzia că vinovați de starea țăranilor ar fi numai fanarioții, fapt contrazis de realitățile istorice. In acest sens și numele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu privire la gesturile destinate clasei superioare și celei inferioare. Gesturile și posturile corpului ritualizate codificau astfel genul și clasa socială, fiind explicite pentru întreaga societate și considerate un semn de recunoaștere. Clasa socială dornică de înălțare a folosit de mult modalități distinctive de comportare corporală prin care să se separe de cea inferioară. O renaștere a interesului pentru studiul gesturilor, după cum apreciează Adam Kendon și Cornelia Müller în editorialul primului număr al revistei ,,Gesture" din anul 2001, are loc în primele decenii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și simbolice cotidiene, asupra relațiilor lor cu diferite grupuri sociale și asupra relațiilor de putere dintre aceste grupuri, așa cum sunt ele construite și mediate de formele culturale. Pornind de la trăsătura distinctivă a studiilor culturale, aceea de a încerca să înțeleagă relațiile producției, consumului, credinței și semnificației culturale cu procesele și instituțiile sociale, Lister și Wells văd studiile culturale ca un discurs care scoate în evidență rolul constitutiv al culturii în susținerea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lui Hans Kelsen în care legea are autonomie, fiind separată de universul moral sau politic care o înconjoară. În privința legitimității, Ian Clark este de părere că aceasta reprezintă un concept cheie pentru disciplina academică a relațiilor internaționale și o caracteristică distinctivă a practicii relațiilor internaționale. 122 Legitimitatea joacă un rol fundamental în desfășurarea relațiilor internaționale, chiar dacă multe texte standard nu o menționează (ex. Kenneth Waltz). Principiile centrale ale legitimității exprimă acorduri sociale rudimentare cu privire la cine are dreptul de a participa în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de scurtare a comunicării. Alți cercetători îl numesc trunchiere sau absorbție, termeni care au fost și ei deja atribuiți unor fapte de limbă diferite. Dacă sunt aplicați și unui fenomen lingvistic cu altfel de caracteristici, acești termeni își pierd calitățile distinctive și duc mai degrabă la confuzii, îngreunând însăși studierea fenomenului în cauză. * Procedeul condensării lexico-semantice, pe care îl supunem studiului în lucrarea de față, constă în omiterea unuia sau a mai multor elemente constituente ale unui grup sintactic stabil (pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
magazin"). d) Modificatorul adjectival este omis prin fuzionarea sa cu substantivul cap de grup, în care se transferă și detaliile funcționale ale modificatorului, ca urmare a condensării în capul de grup a întregului conținut semantic al grupului, inclusiv a trăsăturilor distinctive pe care le exprima adjectivul și care au completat, precizat sau restrâns informația asigurată de substantiv: fr. maçon "mason, francmason" < [franc-]maçon "idem" (maçon "zidar", franc "liber, scutit de dări; cinstit, sincer"); rom. reg. pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Wooldridge, p. 6) se referă, desigur, doar la tipurile de condensare în care este eliminat determinatul, dar nu contrazice aserțiunea noastră, în măsura în care "specific" nu vrea să însemne "cel mai important, principal". În substantivul roșie, de pildă, s-a concentrat trăsătura distinctivă fundamentală a sintagmei pătlăgică roșie, exprimată exclusiv de constituentul pătlăgică, și anume "plantă erbacee legumicolă (...), cultivată pentru fructul ei comestibil (...); fructul acestei plante", iar semul "de culoarea sângelui, roșcat, arămiu, rumen aprins" pe care îl conține adjectivul roșu devine secundar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lor să fie implicată, rom. pasăre, fr. maçon și tc. dalak par a fi, fiecare în parte, cuvinte unitare și polisemantice, cu o configurație bine definită. Totuși, chiar și în sincronie, nu se poate trece cu vederea că trăsăturile semantice distinctive ale fr. maçon1 "zidar" și maçon2 "membru al unei loji francmasonice" sunt atât de deosebite, încât cele două cuvinte nu au, cel puțin în prezent, niciun așa-numit sem comun (în afară de cel foarte general de "om, persoană", care nu justifică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în care sunt trecute în dicționare, sub un singur cuvânt-titlu sau drept cuvinte-titlu separate, depinde de acribia lexicografilor și de tradițiile lexicografice naționale. Într-o situație ambiguă se află totuși cazurile de condensare de tipul rom. pasăre, deoarece trăsăturile semantice distinctive ale unui eventual pasăre1 le include pe acelea ale unui posibil pasăre 2, deci mai multe seme sunt comune, iar raportul semantic este între general și particular, între gen și specie. Întrebarea esențială este, în astfel de situații, dacă unul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
valoare lexico-gramaticală, dar apare și cu o semnificație radical diferită de aceea a adjectivului, cumulând conținutul semantic al întregii sintagme, deci atât semul care desemnează genul proxim ("pătlăgică"), cât și pe acela care precizează diferența specifică ("vânăt"). Mai mult, trăsătura distinctivă care domină în configurația semantică a lui vânătă este "pătlăgică", în timp ce semul "vânăt" devine secundar, neesențial: în fond, planta denumită nu are culoarea vânătă, fructul însuși poate fi de altă nuanță dacă este necopt, alterat sau gătit, iar mâncarea preparată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cercuri olimpice, alte instituții; Planșe, foto, video. Purtător de cuvânt (facultativ): Prezentarea acțiunilor cercului olimpic în afara acestuia (școală, localitate, alte instituții, presă). Însemnele cercului olimpic Însemnele unui cerc olimpic, definesc și reprezintă activitatea ce se desfășoară în interiorul acestuia, sunt simboluri distinctive în relațiile cu exteriorul. Însemnele olimpice, după cum bine se știe, sunt: drapelul, imnul, deviza, jurământul, flacăra olimpică, alături de alte simboluri (mascota etc.). Însemnele olimpice (Comitetul Internațional Olimpic - CIO, Comitetul Olimpic și Sportiv Român - COSR, Academia Internațională Olimpică - AIO, Academia Olimpică
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
discursul de artă contemporană că pe un semnal al mutilării sensului tragic. Că pe o consecință aflată În strânsă relație cu rămânerea indistincta În zona subcultura, si cu banalul de factură avangardista. O rămânere nu se știe dacă intenționatbanalizantă sau distinctiv - estetică. Pentru a pune În discuție această rămânere În banal și distinctiv, Ferry face apel la un discurs de referință. Îl citează pe Octavio Paz și i se alătură În opinia asupra artei moderne care, căutând cu orice preț noutatea
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
Că pe o consecință aflată În strânsă relație cu rămânerea indistincta În zona subcultura, si cu banalul de factură avangardista. O rămânere nu se știe dacă intenționatbanalizantă sau distinctiv - estetică. Pentru a pune În discuție această rămânere În banal și distinctiv, Ferry face apel la un discurs de referință. Îl citează pe Octavio Paz și i se alătură În opinia asupra artei moderne care, căutând cu orice preț noutatea, Își pierde valentă negator - creatoare. Repetat ritualic de avangardiști prin rebeliunea devenită
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
cunoașterea de sine și cunoașterea obiectelor lumii, prima regăsindu-și în definiția empiristă o modalitate investigativă noetică similară celei de-a doua, într-o tentativă de unificare trans-tipologică ce acordă preeminență existențială acesteia din urmă. O sumă întreagă de trăsături distinctive care intră în caracterizarea conștiinței obiectelor s-a transferat în virtutea principiului simetriei astfel instituite asupra definiției conștiinței reflexive, iar exigențele teoretice rămase nesatisfăcute sau evidențele pragmatice cu caracter de excepție au fost lăsate în seama teritoriului de graniță pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
articulare ale trapezului sunt: - una superioară pentru osul scafoid; - una inferioară pentru primul metacarpian; - una internă pentru articularea în partea superioară cu trapezoidal și inferior cu al doilea metacarpian. Fețele nearticulare, una posterioară și una externă, nu prezintă elemente anatomice distinctive precum. Față anterioară nearticulară prezintă un șanț prin care trece tendonul mușchiului mare palmar. TRAPEZOIDUL Fețele articulare ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
din fața Catedralei din Huși construită pentru momentul reînființării Episcopiei Huși și întronizarea ca episcop a P.S. Părinte Ioachim Vasluianul. Pe scenă mai era Mitropolitul de Iași, alți înalți ierarhi martori sau îmbrăcați în odăjdii aurite cu mitrele pe cap, cârjele distinctive, crucile grele din aur, alte însemne ale rangului lor, în orice caz un lux orbitor în contrast cu sărăcia afișată de populația județului Vaslui (și delegați din alte județe) care umplea curtea până la refuz. Cu semnul puterii în mână, I.P.F. Teoctist, cam
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dezvoltat mai ales În perioada anilor ’50 - ’60, conținând ritmuri săltărețe și melodii plăcute. El poate fi dansat atât pe ringul de dans la o competiție de dans sportiv, cât și În discotecă sau În cluburi. Cel mai evident element distinctiv al acestui dans este viteza. Din familia dansurilor de acest gen cum ar fi swing-ul sau Lindy hop, ele necesită un spațiu de dans considerabil cât și o energie fizică pentru susținerea lui. Exista două stiluri de jive: stilul
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
scopului de a se prezerva ca individ și perpetua ca specie. Și într- adevăr nu există specie din cele 5 regnuri: bacterii, protiști, fungi, plante și animale a căror indivizi să nu răspundă acestor deziderate, care în fapt realizează trăsătura distinctivă a vieții finalitatea. Este vorba de finalitatea vitală care, desigur, nu poate fi atribuită materiei brute deci structurilor inanimate. Prin extensie s-a acceptat și termenul de finalitate fortuită (Darwin) care ar opera la nivelul materiei moarte și care nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
animal. Mai mult, cum lumea înconjurătoare cuprinde două categorii distincte: corpuri sau structuri înanimate (fără viață, deci materie brută) și corpuri animate sau ființe viețuitoare, aplicând metoda experimentală trebuiau găsite caracterele esențiale ale fiecărei categorii și de aici desprinse caracterele distinctive ce separă fără echivoc cele două categorii. Metoda experimentală aici presupune: în primul rând observația ființei sau fenomenului a cărei cauză o căutăm și stabilirea caracterelor distinctive; în al doilea rând utilizarea unui termen de comparație din domeniul a ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
experimentală trebuiau găsite caracterele esențiale ale fiecărei categorii și de aici desprinse caracterele distinctive ce separă fără echivoc cele două categorii. Metoda experimentală aici presupune: în primul rând observația ființei sau fenomenului a cărei cauză o căutăm și stabilirea caracterelor distinctive; în al doilea rând utilizarea unui termen de comparație din domeniul a ceea ce se cunoaște pentru ca prin analogie să se emită o ipoteză valabilă privind cauza; iar în al treilea rând verificarea experimentală a acestei ipoteze. Faptele de observație arată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nivel de dezvoltare s-ar afla ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființe vii. Este, cu alte cuvinte, mediul intern al celulei, a cărei structură este realizată atât prin aportul din afara celulei, dar mai ales din activitatea celulară. Celula este aproape identică pe toată scara vieții și reprezintă prin urmare un caracter distinctiv al ființelor viețuitoare. Protoplasma nu a putut fi reprodusă în laborator și toate cercetările secolului trecut nu au arătat altceva decât extraordinara ei complexitate. Deși structura multor proteine complexe a fost descifrată, parte din ele reproduse prin sinteză chimică, realizarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]