6,536 matches
-
în urmă. Impresia că se reintră în istorie, că se fluidizează cumva un timp încremenit, ca sub porunca unui zeu nemilos, era destul de curentă în fatidicul an, care a văzut demolându-se zidul de la Berlin și regimurile din sfera de dominație sovietică prăbușindu-se unul după altul. Pretutindeni, lumea a trăit atunci un sentiment unic de libertate, de regăsire, de întoarcere la tradițiile genuine. Reîncepea într-un fel istoria. Chemarea ei s-a putut auzi peste tot, cu nuanțe specifice, revelând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fost în stare să oprească, după ultimul război mondial, instaurarea dictaturii comuniste. Și a plătit, de aceea, un preț extrem de ridicat, începând cu morții din 8 noiembrie 1943 și terminând cu genocidul pus la cale de regim în ultimele săptămâni. Dominația sovietică în Europa de Est a înlesnit instaurarea unui sistem rupt de tradițiile noastre, ineficient și inuman. Vechile structuri de putere abolite, valorile autentice puse sub interdicție ori distruse, lupta formațiunilor de partizani lichidată cu o teribilă cruzime, populația stoarsă treptat de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un mod de a depăși retorica adaptării din mers la noile circumstanțe, e cum a fost posibil un regim a cărui incapacitate n-a avut egal decât în cruzime și reaua lui credință. Nu se poate arunca vina numai pe dominația străină (reală și dură în prima fază, jenantă întotdeauna), nici doar pe "responsabilii" de la vârf, instalați acolo fără voia poporului. O complicată rețea de interese și complicități, analoagă celei descrise de A. Zinoviev când vorbea de homo sovieticus, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îmbunătățirea progresivă, îndeosebi pe tărâm cultural, a stării românilor de peste munți. În mod constant, el a stăruit pentru o soluție pașnică, întemeiată pe o conștiință clară a drepturilor și pe fermitatea conduitei civice. La 1871, în plin dualism austro-ungar, când dominația pajurei bicefale părea să se consolideze, spiritele realiste de felul lui Xenopol ori Slavici nu întrezăreau altă soluție decât o luptă politică și culturală în cadrul existent. În lunga lui restriște postrevoluționară, nici Avram Iancu nu văzuse altă posibilitate decât lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a soldat cu morți, răniți, arestări. Camioane cu bătăuși au fost utilizate pentru aceasta. Nici tentativa de a "democratiza" guvernul prin includerea unor reprezentanți ai partidelor istorice n-a dus la vreun rezultat. Slăbiciunea politică anglo-americană a contribuit la întărirea dominației sovietice, lipsind de speranța normalizării un întreg popor. Falsificarea alegerilor, la 19 noiembrie 1946, pentru a legitima un guvern impus prin forță și semnarea tratatului de pace, peste trei luni, încheiau oarecum această tranziție dramatică, deși instituția monarhiei a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
răsturnarea regimului antonescian și încheiată prin demisia regelui definește astfel un moment istoric asupra căruia putem reflecta astăzi și în lumina tranziției pe care tocmai o străbatem. Tranziție spre ce? Dacă în momentul evocat, direcția evenimentelor era impusă de instaurarea dominației sovietice în Europa sus-estică, direcția evenimentelor acum în curs e legată, evident, de sfârșitul acelei dominații. E posibil să repetăm, în alte condiții, la un alt nivel al spiralei, experiența nefastă a "democrației populare"? Un întreg sistem se prăbușește, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reflecta astăzi și în lumina tranziției pe care tocmai o străbatem. Tranziție spre ce? Dacă în momentul evocat, direcția evenimentelor era impusă de instaurarea dominației sovietice în Europa sus-estică, direcția evenimentelor acum în curs e legată, evident, de sfârșitul acelei dominații. E posibil să repetăm, în alte condiții, la un alt nivel al spiralei, experiența nefastă a "democrației populare"? Un întreg sistem se prăbușește, iar datoria oamenilor politici e să găsească, prin dialog și prin consultarea voinței poporului, cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și colo, un proces recuperator a putut avea loc, însă cu prețul marginalizării, dacă nu al unei depline izolări, preț diferit, de la caz la caz, căci regimul în cauză a avut totuși o anume suplețe în politica lui de persuasiune, dominație, acaparare continuă. Armonia conștiinței, oricât de relativă, părea să fie un lux pe care numai puțini și l-au putut îngădui, acceptând riscul confruntării cu forțele de represiune. Revoluția din Decembrie a oferit oricui șansa de a-și revizui atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dar și istorici, filosofi, oameni de stat. Gânditorul englez vorbise de "echilibrul puterii". Metternich, se știe, a făcut din acest echilibru o maximă politică. Însă "echilibrul european", după Congresul de la Viena, nu era altceva decât o expresie a politicii de dominație a marilor puteri. În numele aceluiași echilibru s-a amânat mult timp rezolvarea "chestiunii orientale", socotindu-se că Imperiul otoman era indispensabil pentru "balanța puterilor". Față de ispita hegemonică a unor puteri statale e nevoie mereu de o contra-pondere, de o forță
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
coalițiilor e în fond istoria luptei pentru prezervarea unui echilibru de forțe, echilibru ce se vădește însă mereu instabil, precar, provizoriu. Problema pe care și-o puneau puterile europene la 1835, când a izbucnit războiul Crimeii, a fost să elimine dominația rusească la gurile Dunării și să garanteze astfel libertatea comerțului pe marele fluviu. Conferința (1856) și Convenția de la Paris (1858) au statuat de aceea crearea unui organism statal în această zonă, la interferența dintre cele trei imperii cointeresate cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că minunea resurecției nu se poate împlini de la o clipă la alta, ci este rezultatul unui lung proces regenerativ, alimentat de suferință și de nevoia racordării la cursul lumii moderne. Asemenea procese au avut loc mai pretutindeni în zonele de dominație imperială, iar o doctrină a renașterii ciclice (palingenesia) încuraja mai demult speranța în redresare. Din nici un text important al epocii nu lipsește această componentă de destin care este suferința. Și nicăieri ea nu copleșește, ci participă la întărirea sentimentului mesianic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cuceritorii vecini pentru situația ei și pentru bogățiile solului său, a știut să-și conserve identitatea daco-romană și credința creștină, să-și conserve latinitatea într-o izolare totală, în mijlocul limbilor slave, maghiară, greacă și turcă. Trec goții și hunii, slavii, dominația ungară, cavalerii teutoni, imperiul turc, monarhia austriacă: dizlocați, oprimați, românii supraviețuiesc, își salvează limba, civilizația, biserica, uneori principii, înainte de a-și dobândi în 1878 independența pe care tulburările, ideologiile și spiritul de hegemonie din secolul XX o pun în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pedagogice, iar elita pusă drastic în cauză, ca una ce nu-și făcea regulat datoria. Comparația cu statele vecine îi alimenta serioase neliniști, căci era convins că "cei slabi și nepregătiți vor plăti cu existența lor starea politică înfloritoare și dominația economică a acelor țări". La un secol după acel motto, bilanțul românesc se vădea neprielnic: "Iar noi? Noi, până acum, de-abia suntem la trezirea poporului întru acest ideal și la un început de întindere, în masele curat românești ale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cum este și mască din filmul lui Fernando Arrabal) aduce ploaie și recolte bogate, întrucat Indra este și zeu al furtunilor. Elefantul poartă pe cap o nestemata, care are strălucirea fulgerului. În același timp, elefantul este și simbolul stabilității, semnificând dominația centrului regal asupra direcțiilor spațiului terestru. În filmul lui Arrabal, omul cu mască de elefant ar putea, prin felul în care arată, evocă imaginea lui Ganesha, simbolul cunoașterii. După Dicționarul de simboluri, "trupul său omenesc reprezintă microcosmosul, manifestarea; capul său
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
omul mai întâi. Omul mai întâi? Ar trebui, atunci, ca el să fie stăpân pe înălțătorul său destin; și, ca să-și consolideze acest destin, ar trebui să se poată înălța și mai mult, pentru a-și impune o dată pentru totdeauna dominația. Ar trebui ca și drumul spre glorie să-i fie liber. Or, drumul îi este blocat. Animalul demn de dispreț este mereu acolo, ca o escortă, îi ține companie, dar este un animal de companie care ocupă mult prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
au, cu siguranță, "conștiința existenței lor actuale, dar nu o au și pe cea a existenței lor din trecut... Animalele nu pot avea nicio idee asupra timpului, nicio cunoștință despre trecut, nicio noțiune despre viitor". Și, de vreme ce ele nu gândesc, "dominația omului asupra animalelor este legitimă". Pentru a ține un asemenea discurs, domnul de Buffon trebuie să fi uitat faptele. Iar cel care uită faptele se lasă înșelat de rațiune. Leroy deplânge această situație, spunând că "atunci când nu face decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
1970 (cazul Libiei și Algeriei), iar altele au apărut ca state după 1970 (cazul emiratelor Bahrain și Qatar, în 1971), toate având în prezent cote de relaționare bilaterală cuprinse între valorile de 60-75%. Algeria s-a desprins cu dificultate de sub dominația franceză, în urma unui istovitor război civil, urmat de câteva decenii de dezvoltare mediocră sub apanajul modelului economic de tip marxist, cu sprijinul blocului estic, fenomen cu repercursiuni asupra dinamicii, de asemenea relativ modeste, a relațiilor sale externe. R.P. Chineză este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele arabe cele mai stabile și mai bine poziționate pe arena internațională, în speță Egiptul (20 de diferende bilaterale în ultimele decenii) și Arabia Saudită (11 conflicte), fapt explicabil prin raporturile pacifiste stabilite cu Israelul (cazul Egiptului) sau prin apetența de dominație în lumea arabă (cazul regatului saudit), ceea ce a determinat reacții ostile ale altor țări arabe și de aici relațiile conflictuale/tensionate reciproce (Tabelul nr. 36). Palierul median al conflictualității interarabe este ocupat de o serie de state cu dimensiuni teritoriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și arabii în perioada anterioară, au capotat prin același fenomen de “asfixie maritimă”, în urma bătăliei de la Lepanto, când au pierdut supremația pe mare, devenind incapabili să mai controleze comerțul maritim și să domine “oceanul comercial” mediteraneean. Odată cu cronicizarea problemei orientale, dominația britanică a devenit tot mai pregnantă în Mediterana și în teritoriile arabe adiacente Mării Roșii (Egipt, Sudan, peninsula arabă), marele Albion reușind să-și asigure controlul tranzitului dintre bazinul mediteraneean și Oceanul Indian până după cel de-al doilea război mondial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ei au datoria de a interveni pentru a-l face să înceteze imediat și de a utiliza din plin criza economică și politică creată de război pentru a agita păturile populare cele mai profunde și pentru a grăbi astfel căderea dominației capitaliste"2. Totuși, în ciuda acestor recomandări, socialiștii nu vor reuși deloc să se pună de acord asupra mijloacelor ce trebuie puse în practică pentru a împiedica războiul. Delegaților francezi, englezi și ruși ce propun greva generală la congresul de la Copenhaga
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
entuziasm această politică sectară și agresivă care permite dezastrul din ianuarie 1933, ascensiunea lui Hitler, interzicerea și persecutarea partidului începînd din 5 martie. La 28 ianuarie 1933, KPD-ul încă mai sublinia că SPD-ul rămînea principalul sprijin social al dominației capitalului și că se asista la continuarea acestui proces de fascizare 4. Thaelmann estima în "Corespondența internațională" din 1 februarie 1933, cu o lună înainte de întemnițarea sa definitivă, că în ianuarie se produsese o cotitură a forțelor de clasă în favoarea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
nu ar fi deci realizabilă 16. Titulescu afirma că “România trebuie să aibă armata corespunzătoare securității sale în raport cu situația sa geografică” . Ocupând în 30 ianuarie 1933 funcția de cancelar, Hitler a modificat brusc politica externă a Germaniei și potrivit sloganului “dominația lumii sau prăbușirea”, a orientat-o împotriva tratatelor de la Versailles și a statu-qvoului postbelic. El a refuzat să accepte propunerile statelor învingătoare privind condițiile dezarmării și a amenințat că va părăsi conferința dacă nu se dă satisfacție pretențiilor germane. În
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
preoții. Funcția lor este justificată atît timp cît legile impuse de ele rămîn centrul de cristalizare al efortului spre spiritualizare-sublimare care lupta împotriva spaimei, axa ideilor metafizice și morale, suportul culturii. Dar cele două instituții stabilite astfel devin cadrul unei dominații iraționale. Uitînd semnificația puterii (mijlocul de atingere a țelului esențial, adică alungarea spaimei), ele sfîrșesc prin a transforma acest mijloc în țel final, nu mai vor decît puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iraționale. Uitînd semnificația puterii (mijlocul de atingere a țelului esențial, adică alungarea spaimei), ele sfîrșesc prin a transforma acest mijloc în țel final, nu mai vor decît puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale: dominația perversă exterioară, tirania, și dominata perversă interioară, prejudecata sub toate formele ei, mai ales prejudecata religioasă, superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale: dominația perversă exterioară, tirania, și dominata perversă interioară, prejudecata sub toate formele ei, mai ales prejudecata religioasă, superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să accepte compromisuri în ceea ce privește sensul profund al instituțiilor lor. Rivalitatea lor, care zdruncină temeliile vieții sociale, distrugîndu-i apogeul (viziunea culturală), împrăștie dezorientare, face să renască spaima; aceasta nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]