5,649 matches
-
domnești, făcând parte organică din ansamblul arhitectonic al acestora. Cu timpul, Curțile domnești din Vaslui s-au năruit, deși Vasile Lupu interzicea la 6 august 7143(1635) lui Cehan Racoviță, ispravnic de Vaslui „a se lua piatra din ruinele curților domnești ale lui Ștefan Vodă”. În schimb, biserica s-a păstrat, suferind unele modificări cauzate de puternicele cutremure din secolul al XIX-lea, rămânând timp de 500 de ani la îndemâna orășenilor dreptcredincioși din Vaslui. Biserica domnească Sf. Ioan a fost începută
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
târgoveți sau țărani, ci după omenia lor. Așa stând lucrurile, se îmbrăca adesea în haine simple și pleca prin țară. Într-o zi ajunse în Târgul Vasluiului. Era îmbrăcat într-o pelerină de negustor, dar pe dedesubt își pusese hainele domnești. Și iată ce văzu: un negustor rotofei se răstea la un țăran, pasămite pentru că acesta ar fi cutezat să-i spună că l-a înșelat. Și-l îmbrâncea și-l lovea pe bietul om ghemuit în genunchi. Cuza merse până la
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
genunchi. Cuza merse până la locul cu pricina și-i zise negustorului cu voce domoală: Cu ce a greșit omul acesta? De ce-l lovești? Pentru că așa vreau eu! La auzul acestor cuvinte, Cuza își scoase pelerina și apăru în hainele cele domnești. Negustorul, dându-și seama cine îi vorbise, tremurând din toate încheieturile, dădu să cadă în genunchi la picioarele lui Cuza, dar acesta îl opri: 55 Nu mie să-mi ceri iertare, negustorule, ci acestui om pe care l-ai umilit
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
asigure înfăptuirea unității sale naționale.” (Din Declarația de război a României împotriva Austro Ungariei) <contents> Cuvânt înainte........................................ ................................... 3 Argument....................................... ........................................... 7 Județul Vaslui pământ de legendă și istorie........................... 10 Ștefan cel Mare........................................... ............................... 12 Atunci, în ianuarie 1475, la Vaslui......................................... ... 18 Curțile domnești de la Vaslui din vremea lui Ștefan cel Mare.. 29 Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”................................... ....... 32 Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare și Sfânt.......................... 35 Statuia „Ștefan cel Mare de la Vaslui”...................................... 37 Movila lui Burcel, de Dumitru Almaș....................................... 38 Nicolae Milescu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
pe Ioachim regele iudeilor și alți zece mii de iudei, plecând cu mii de care încărcate cu bogății neprețuite, aur, argint, pietre prețioase și toate odăjdiile templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei trei frați. Împăratul hotărî să-i ospăteze cu bucate alese
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pietre prețioase și toate odăjdiile templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei trei frați. Împăratul hotărî să-i ospăteze cu bucate alese și vinuri de calitate. Daniel roagă și convinge căpetenia de fameni Arioc, să li se dea numai apă și legume
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei trei frați. Împăratul hotărî să-i ospăteze cu bucate alese și vinuri de calitate. Daniel roagă și convinge căpetenia de fameni Arioc, să li se dea numai apă și legume, un timp. După scadență famenul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
trăia în modestie și glorie. Nu era atras de bogățiile pământești. Avea șaptezeci de ani când Mihai Vitezul primul unificator al țărilor române, intra triumfător în Alba Iulia. Acesta auzind de clarviziunile și miracolele lui Rafael îl invită la palatul domnesc. -Te numesc prinț al Ardealului, Țării Românești și Moldovei-sună tunătoare vocea lui Mihai. -Măria Ta, nu vreau onoruri nici bogății. Bogăția mea este bogăția spiritului-răspunse Rafael. Voievodul asculta uimit și tăcut. Realizarea ta Mărite Doamne, nu este decât efemeră. O
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cetate, scânteind în razele soarelui de amiază. E larmă și multă veselie la palat, la reședința cu aer bizantin, primiți sunt oaspeții dragi prinți și ducese. Sună în tumult eterul carpatin și clopotele bat sus în turla înaltă a bisericii domnești. Blazonul mușatin de aur, aplicat pe zidurile cetății, semeț și plin de măreție stă capul de zimbru. S-au spulberat acele timpuri și veni în scaun Roman când țara numai era aprodă și vasală sub suzeran ungar. Dintotdeauna ungarii ne-
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
alianțe cu tătarii și ungarii. Trimite corăbii pe Istru și pe mare, trimițând solii de pace. Își întărește oastea și lărgește hotarele până la Nistru. La Ceremuș voievodul avea conac mare, unde îi plăcea să petreacă și ținea adesea divan. Coconii domnești Bogdan și Alexandru fiind mici se zbenguiau și jucau pe plaiurile moșiei. Totul decurgea normal în liniște, pace și armonie, când într-o noapte țipetele de groază și disperare a principesei Anastasia numai conteneau. -Gărzi-strigă Roman, alergând spre budoarul Doamnei
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
alungăm cu usturoi-sugeră prințul Bogdan. -Da. Să-i afumăm și cu tămâie, -adăugă coconul Alexandru. -Să-l chemăm și pe popa Teoctist-adăugă principesa. -Liniștiți-vă, le vom face pe toate. Fiți fără grijă-încheie Roman Gorganul cu leșurile tătarilor era ridicat pe moșia domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ ridicată de Bogdan infidelul, era acoperită cu mușchi și ierburi perene. În miez de noapte un ostaș din gardă observă cu uimire cum din gorgan ieșeau tătarii îndreptându-se spre casa domnească
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ ridicată de Bogdan infidelul, era acoperită cu mușchi și ierburi perene. În miez de noapte un ostaș din gardă observă cu uimire cum din gorgan ieșeau tătarii îndreptându-se spre casa domnească. Căpitanul înștiință Domnitorul. -Măria-ta vin tătarii din gorgan. -Căpitane pe ăștia nu-i poți opri. Sunt stafii materializate spontan. cu tăișul paloșului, nu le putem face nimic. -Doamne să scoatem principesa și coconii din casă. Tătarii se îndreaptă spre ea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
paloșul, iataganul unui tătar. Nu era real. Lovi tătarul tăindu-l în două, dar rămase întreg. Era o imagine virtuală, o hologramă. Același lucru valabil și pentru cei o mie de tătari. Stafii materializate spontan. Alergau ca bezmeticii spre casa domnescă zbierând, agitându-și iataganele false. -Stați pe loc-strigă impunător voievodul Roman. Linișteee! Ce credeți că faceți aici, maimuțoilor?Unde vă duceți?Ce vreți să faceți?Să vorbescă unul dintre voi, că de nu vă bag în cazanele cu smoală topită
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
12 ani233. Printre cei răpuși de boală s-a mai numărat la Iași și mitropolitul Meletie Brandaburul, decedat la 19 iunie/1 iulie, în vreme ce chiar fiul domnitorului, hatmanul Dimitri Sturdza, fusese atins de molimă. Principele Moldovei însuși a părăsit palatul domnesc, împreună cu familia și suita sa, adăpostindu-se într-o mică reședință din afara orașului. Virulența epidemiei a paralizat întreaga activitatea a Capitalei. Toate afacerile au sistat, prăvăliile au fost închise, iar ulițele rămăseseră pustii, peste tot domnind o atmosferă de dezastru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
conținutul ei se deplângea faptul că, atunci "cînd mai toți moldovenii, bântuiți de biciul cholerei erau răspândiți pe toată fața țării, când mai fieștecare familie era îmbrăcată cu doliu pentru perderea unui părinte, unei soții, unui frate, unui fiu, urgia domnească îi ajunse până la asilurile lor. Mulți erau încă cu lacrimile pe obraz, mai mulți încă în patul durerilor sau de-abia convalescenți, când se văzură loviți de liste de proscripții, ca în timpurile lui Marius și Silla"256. Între timp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
locul dă munte, va fi ferit de holeră. În Brașov și la băile de la Arpatac am stat pe la începutul lui august". S-a întors apoi la București, unde a fost numit, la 11/22 august, ocârmuitorul județului Teleorman, de către locotenența domnească, dar, negând, în "tacrirul" (interogatoriul) luat la 29 decembrie 1848/10 ianuarie 1849 de autoritățile Căimăcămiei instalate sub ocupație rusească după înăbușirea revoluției, orice participare activă la aceasta 280. Un răspuns similar l-au dat, la 9/21 decembrie 1848
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chezășie 303. Alt amploiat mărunt la Ministerul Treburilor din Lăuntru, serdarul Dimitrie Boiarolu, se declara nevinovat în "tacrirul" ce i s-a luat, la 13/25 decembrie 1848, neavând nici un contact cu comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la venirea sa în București, la 8/20 august, deoarece chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o săptămână, fără a vedea pe cineva sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
expuse în biserici și plimbate pe ulițele mai multor orașe, printre care Rîmnicu Vâlcea, Caracal și Craiova 311. De asemenea, preotul Silivestru de la Episcopia de Argeș, "în trecutul septembrie [1848], chemat fiind de către oroșani, am mers din Episcopie la Biserica domnească [Sf. Nicolae] și am slujit liturghie cu sobor și, după sfârșitul slujbei, am făcut o sfeștanie cu sfintele moaște [ale Sf. mucenițe Filotheia], pentru apărarea holerii ce se ivise de-al doilea"312. În luna septembrie, având în vedere că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
s-ar fi deșteptat din somn neliniștit, cu visuri de impresiune puternică. Fruntea sa e ostenită și fața în delir adânc. Musica melodramisă, încet, aria lui: Deșteaptă-te Române. - El o declamă încet și expresiv). l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească Pe-a lui umeri plete cad. Astfel șade trist și rece La ospățul luminat Din domnescul lui palat, Cu priviri crunte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească Pe-a lui umeri plete cad. Astfel șade trist și rece La ospățul luminat Din domnescul lui palat, Cu priviri crunte și rece Cu-ochiul negru înfundat. Fața palidă și tristă, Manta-i neagră pe-umeri tari, Fața spână, ochii mari - Astfel trece în revistă Pe boierii lui cei mari. {EminescuOpIV 477} Ici bătrâni ca iarna
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
încep să - ți zică „ maestre ”, înseamnă că ramolismentul a devenit vizibil. Românul actual este tot poet. Dar nu și cititor de poezie. Cauți bronzul în operă, nu în biografia autorului. Discipolul rebel își revitalizează maestrul. Marea poezie miroase a măr domnesc. Criticul trebuie să muște, chiar dacă i - au rămas numai gingiile. Talentul e ca sănătatea. Unii nici nu știu că îl au. Nonconformismul artiștilor tineri clasicizează îndrăzneala înaintașilor. Cu parfumul Paranoya se pot obține oricând clasici în viață. Tolstoi și Gogol
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Uneori, literatura se schimbă odată cu guvernul.. Arta ori șochează, ori plictisește.. Românul actual este tot poet. Dar nu și cititor de poezie. Căutați bronzul în operă, nu în biografia autorului. Discipolul rebel își revitalizează maestrul. Marea poezie miroase a măr domnesc. Criticul trebuie să muște, chiar dacă nu i - au mai rămas decât gingiile. Talentul e ca sănătatea. Unii nici nu știu că îl au. Nonconformismul artiștilor tineri clasicizează îndrăzneala înaintașilor. Scriitorii sunt solidari doar în eternitate. S - a umplut lumea artistică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
răsfoim istoria găsim numai vitejia voievozilor! Nici un cuvânt despre Ion...” „E bine ce știm să știm. Ne-ar fi însă mai de folos să știm ceea ce nu știm...” Dar nu am să răstorn peste răbdarea dv. tot coșul cu mere domnești rupte din pomul cunoașterii imaginat pe peronul gării numită viață. Sunt 178 pagini de fructe bine coapte. E bine să le culegeți personal când veți ajunge acasă. Ceea ce aș vrea să supun atenției dv. este nefericita constatare că „peronul” numit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
când turcii au fost înfrânți. Atunci „Vasile Ceaurul biv vel stolnic” s-a închinat nemților și chiar „pămîntul țării noastre l-au închinat nemților pînă într-apa Siretului”. Și spune vodă mai departe: „În vreme ce ne-au încungiurat podgheazul în Curtea domnească, ghenar în dzece, gioi, unde eram cu puțintei boiarinași de curte și cu copiii din casă, și din boierii cei mari... Și așea bătîndu-ne noi cu dînșii, am ieșit pînă la mănăstire la Cetățuia. Într-acea ună vreme ne-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]