4,579 matches
-
ciocanul în ferestrele casei. În ciuda eforturilor de a nu întârzia, Hugo a plecat târziu de-acasă, dar se gândea recunoscător la parcarea creșei, care era lipită de treptele de la intrarea în clădire. Teoretic, amândoi ar fi trebuit să scape de dușul ploii. Cum precedentele lui vizite la Chicklets nu avuseseră loc atât de devreme, Hugo nu era pregătit pentru traficul infernal din zonă. În special, pentru divizia de blindate mari și sclipitoare ce transportau oameni, care l-au întâmpinat imediat după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
astea peste mânere. Apoi nasturii din partea de jos se încheie aici. După care trageți copertina și... voilà! În doar câteva secunde, Theo era înfofolit în plastic. Un val de recunoștință, mai substanțial chiar decât valul de apă izbucnit dintr-un duș, l-a inundat pe Hugo. — Mergeți la Chicklets? l-a întrebat femeia. Și eu, a zâmbit ea când Hugo a dat din cap. Apoi i-a întins mâna. —Eu sunt Barbara. Trebuie să recunosc că e grozav să vezi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
chiloți reciclați. Laura s-a încruntat preț de-o secundă, apoi a început să fluture hamburgerul, încântată. —A, da, desigur! Acum îmi aduc aminte de tine. Tu ești ecologista aia nebună care urma să nască acasă, pe o perdea de duș. Stând pe marginea drumului, așa cum fusese înțelegerea, Hugo a oftat ușurat când cretinii ăia cu Saab și-au făcut, în sfârșit, apariția. Evident, erau niște persoane îngrozitoare. Dar, cel puțin, puseseră capăt nesfârșitei discuții inițiate de Laura, care voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sens? a vrut Hugo să știe. Nu știu. Are ceva, s-a confesat Alice. Chiar vizavi de pat e o cameră de baie uriașă, cu mozaic pe jos. De jur împrejur sunt așezate lumânări. Mai e și o cabină de duș enormă, cu podea din lemn și un raft plin de sticle enorme cu loțiune de corp. În toată camera sunt împrăștiate niște sofale gigantice. Patul e colosal și e înconjurat de uleiuri afrodiziace... Tânăra a început să chicotească. —Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Alice, a încercat să nu-i mai lase gura apă și să-și liniștească mâinile care-i tremurau. Doar cu câteva zile înainte aproape c-o avusese. Iar acum simțea că, dacă n-o s-o aibă, o să explodeze. Capul de duș e mare cât capacul de la pubela de gunoi, zicea Alice. Hugo s-a îndreptat către ea pășind pe podeaua din piatră încălzită. Alice stătea lângă pat, cu spatele întors către el, întinzându-se către sticlele de pe etajera de deasupra. —Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
intervine țipătul, mai mult sau mai puțin real - depinde de actriță, preselecția este întotdeauna dură în astfel de cazuri sau se induce o astfel de concluzie de către cei de la PR -, exact asta trăia și el acum, cu deosebirea esențială că dușul îl făcuse dimineața și nu trăsese nimeni perdeaua pentru a-i înfige un cuțit cu lamă lungă într-o anumită zonă a corpului, niciodată în inimă - victima trebuie torturată în prealabil, dacă moare instantaneu pleacă spectatorii din sală, nemulțumiți, dați
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
plânse în hohote, cu urechile pleoștite - un alt val de aplauze! - și vru să dea cu laptopul de pământ. Nu o făcu. Nu putu să o facă. Dar mai citi o dată cum Lucia se pregătea de plecare după ce intrase sub duș și spusese că bărbații sunt atât de ușor de păcălit. Nu ridică ochii mai sus, către un alt paragraf. Dar știu instantaneu că Detectivul tocmai plecase către secție. În prealabil, pe măsură ce se îmbrăca, făcuse haz de un scriitor care visa
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Va trebui să avem neapărat o discuție pe tema asta, stimată parteneră de viață cu fund apetisant! Își privi mâinile. Avea murdărie sub unghii, două erau rupte, simțea o durere surdă la degetul mare. Intră în baie și învârti robinetul dușului. După ce aruncă hainele de pe el - nu se sinchisi să le pună în mașina de spălat -, se introduse în cadă, întinzându-se pe spate, lăsând șuvoiul fierbinte să-i biciuiască pieptul păros. Pe măsură ce apa umplea cada, scriitorul se simți mai bine
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
circumvoluțiuni o limbă dezgustătoare, de o moliciune perversă. I se făcu silă, avea un ghem în stomac, dar coborî treptele și porni cu pași rapizi pe alee, către poartă. Nu-i păsa de picăturile mari care-l loveau nemiloase, un duș natural i se părea cea mai bună soluție în acele momente, putea aduce dezmeticirea necesară de care avea atâta nevoie. Sau, cel puțin, așa spera... Puse mâna pe clanță, deschise poarta și chiar atunci îi bubui din nou în creier
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
copacilor din pădurea aflată la mai puțin de un kilometru, iar el își spuse că va mai alerga o bucată de drum, până când plămânii vor bate cu pumnul în masă, apoi se va întoarce acasă și va face încă un duș, fierbinte, neapărat fierbinte, din acela care îți înroșește pielea (piele de rac, un pas înainte, doi înapoi), după care va desface, în sfârșit, prima cutie de bere și se va tolăni în fotoliu, așteptând-o pe Lucia. (Care Lucia, deșteptule
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Vă rugăm să ne însoțiți la secție, nu, nu este nevoie să puneți un costum, vă primim și așa, în trening, cu adidași murdari în picioare, nu vă faceți niciun fel de probleme. Aruncă hainele de pe el, dădu drumul la duș și se lăsă biciuit de apa fierbinte. E simplu, domnilor ofițeri (cum naiba de nu înțelegeți ceea ce vreau eu să transmit?), a venit un personaj banal, un agent imobiliar timorat care a ieșit din romanul meu. Dintre file. Adică nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
era cam rece și i se părea că-i pătrunde toată răceala apei în corp. După cină, au mers la plimbare prin parcul de distracții apoi pe faleza mării. S-au întors acasă și au făcut din nou dragoste. După duș au căzut amandoi obosiți și au adormit repede. Toate zilele petrecute la mare au fost pentru ei, un vis. Acum făceau dragoste de trei ori pe zi și nu se mai săturau. Se înțelegeau de minune; trupurile lor vibrau, parcă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Într-un pat imens În faimosul le Château Frontenac. Am venit cu Jean-Claude la Québec peste weekend pentru un cocktail oferit de prim-ministrul Canadei oamenilor de afaceri. — Ești gata, mon amour ? se interesă Jean-Claude, care tocmai a ieșit de sub duș. la ce te gândești ? mă Întreabă el văzând că nu schițez nici un gest de a mă da jos din patul cu baldachin și așternuturi cu broderie à la vieille France. — la prim-ministru, spun eu zâmbind, ca să-l tachinez. — Vrei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
tren spre Timișoara. Expresia aceea perplexă de pe fața lui roberto după reve- nirea din Kosovo, privirea fixă cu care ducea țigara la gură, stând În capul oaselor la ora trei dimineața, În timp ce din trupul său Încă mai ieșea abur după duș mi s-au părut metafizice. Uimirea aceea de dincolo de neînțelegerea lucrurilor gravată pe fața lui era expresia uimirii mele fundamentale din copilărie că e posibil să obții un castel În propria-ți palmă lăsând ceara unei lumânări aprinse să se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
până la sfârșitul masteratului. mi se părea că eram mereu urmărită de niște ochi străini și răuvoitori, pe care Îi simțeam ațintiți asupra mea oriunde aș fi fost. Nu era o senzație asemănĂtoare cu cea pe care o avusesem odată la duș, În baia comună a fetelor din căminul studențesc. Atunci m-am simțit deodată privită de deasupra. Am ridicat instinctiv ochii și am zărit o mogâldeață negricioasă, cu pielea măslinie și ochii tuciurii, care a dispărut imediat ce mi-a Întâlnit privirea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am ajuns În cameră. Am sunat-o imediat pe Delia, o amică la care voiam să- mi las bagajul a doua zi de dimineață, ca să nu-l car cu mine În expediție, apoi am intrat În baie să fac un duș. Până și În baie exista un tablou pictat În același stil expresionist, asemănĂtor cu tabloul imens care se afla pe peretele din fața patului meu, cu niște păsĂri albastre care dansau În cerc pe un fond galben-portocaliu, ulei pe pânză, deloc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
meu, cu niște păsĂri albastre care dansau În cerc pe un fond galben-portocaliu, ulei pe pânză, deloc rău, deși cam dulceag, și m-am mirat că deco- ratorii hotelului nu se gândiseră că s-ar putea deteriora, din cauza aburului de la duș. Apoi am văzut În stânga jos o etichetă cu prețul tabloului. De ce nu ? SĂ contemplezi dansul păsĂrilor În timp ce stai pe budă ar putea la o adică să stimuleze peristaltismul. Cu părul Înfășurat Într- unul dintre prosoapele de un alb imaculat pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
existențe considerate reușite de către societate : să intri cât mai sus pe listă la liceu, la facultate, să obții un job cât mai sigur și mai comod, o viață liniștită și plină de Împliniri și certitudini. SĂ trăiesc zece zile fărĂ duș, fărĂ internet, posibil fărĂ sufi- cientă apă și mâncare, la mâna unor necunoscuți ? Toate acestea mi-au părut perfect logice când am semnat pentru marea aventură. Dar acum, când Îmi dau seama, din discuția care continuă undeva În spatele meu, că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
într-un pat imens în faimosul le Château Frontenac. Am venit cu Jean-Claude la Québec peste weekend pentru un cocktail oferit de prim-ministrul Canadei oamenilor de afaceri. — Ești gata, mon amour ? se interesă Jean-Claude, care tocmai a ieșit de sub duș. La ce te gândești ? mă întreabă el văzând că nu schițez nici un gest de a mă da jos din patul cu baldachin și așternuturi cu broderie à la vieille France. — La prim-ministru, spun eu zâmbind, ca să-l tachinez. — Vrei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
primul tren spre Timișoara. Expresia aceea perplexă de pe fața lui roberto după revenirea din Kosovo, privirea fixă cu care ducea țigara la gură, stând în capul oaselor la ora trei dimineața, în timp ce din trupul său încă mai ieșea abur după duș mi s-au părut metafizice. Uimirea aceea de dincolo de neînțelegerea lucrurilor gravată pe fața lui era expresia uimirii mele fundamentale din copilărie că e posibil să obții un castel în propria-ți palmă lăsând ceara unei lumânări aprinse să se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
până la sfârșitul masteratului. mi se părea că eram mereu urmărită de niște ochi străini și răuvoitori, pe care îi simțeam ațintiți asupra mea oriunde aș fi fost. Nu era o senzație asemănătoare cu cea pe care o avusesem odată la duș, în baia comună a fetelor din căminul studențesc. Atunci m-am simțit deodată privită de deasupra. Am ridicat instinctiv ochii și am zărit o mogâldeață negricioasă, cu pielea măslinie și ochii tuciurii, care a dispărut imediat ce mi-a întâlnit privirea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am ajuns în cameră. Am sunat-o imediat pe Delia, o amică la care voiam să- mi las bagajul a doua zi de dimineață, ca să nu-l car cu mine în expediție, apoi am intrat în baie să fac un duș. Până și în baie exista un tablou pictat în același stil expresionist, asemănător cu tabloul imens care se afla pe peretele din fața patului meu, cu niște păsări albastre care dansau în cerc pe un fond galben-portocaliu, ulei pe pânză, deloc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
meu, cu niște păsări albastre care dansau în cerc pe un fond galben-portocaliu, ulei pe pânză, deloc rău, deși cam dulceag, și m-am mirat că deco ratorii hotelului nu se gândiseră că s-ar putea deteriora, din cauza aburului de la duș. Apoi am văzut în stânga jos o etichetă cu prețul tabloului. De ce nu ? Să contemplezi dansul păsărilor în timp ce stai pe budă ar putea la o adică să stimuleze peristaltismul. Cu părul înfășurat într- unul dintre prosoapele de un alb imaculat pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
existențe considerate reușite de către societate : să intri cât mai sus pe listă la liceu, la facultate, să obții un job cât mai sigur și mai comod, o viață liniștită și plină de împliniri și certitudini. Să trăiesc zece zile fără duș, fără internet, posibil fără suficientă apă și mâncare, la mâna unor necunoscuți ? Toate acestea mi-au părut perfect logice când am semnat pentru marea aventură. Dar acum, când îmi dau seama, din discuția care continuă undeva în spatele meu, că Nunavikul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vîrsta ta, IT-ist dacă se poate’ <victor50>: ‘am pe cineva’ <victor50>: ‘de ce nu ești cu el pe plajă?’ <victor50>: ‘oh, el a plecat în tabăra’ <victor50>: ‘de ce nu te-ai dus cu el?’ <victor50>: ‘am zis că fac un duș’ <maya>: hihihi <victor50>: ‘de fapt, nici nu-l prea iubesc’ <maya>: mda <victor50>: să scurtez povestea: îi zic: uite, vorbesc cu un tip, zice că-i IT-ist <victor50>: vezi, poate vă cuplați <victor50>: iată-mă și pețitoare... <maya>: și
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]