3,006 matches
-
asocierea cu simpatizanții politici din rândurile adversarilor, în locul cuceririi militare. În epoca modernă, organizațiile religioase asociate sau identificate cu guvernele au jucat un rol important în strategiile imperialiste de natură culturală. Exemplare sunt politicile Imperiului Rus, care au utilizat poziția duală a țarului ca șef al guvernului și al Bisericii Ortodoxe pentru extinderea influenței în rândul credincioșilor din alte state. Rusia a fost capabilă să succeadă Imperiului Otoman în calitate de putere dominantă în Balcani tocmai datorită imperialismului cultural care a folosit Biserica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alte cuvinte, în timp ce toate tipurile de politică sunt luptă pentru putere, ideologiile fac acceptabilă implicarea în această rivalitate, din punct de vedere psihologic și moral, pentru actori și adepții lor. Principiile legale și etice, precum și necesitățile biologice au o funcție duală în sfera internațională. Ele sunt fie scopul final al acțiunii politice, de care am vorbit mai devreme 3 - obiectivele ultime pentru realizarea cărora este căutată puterea politică -, fie pretextele și falsele poziții de avangardă, în spatele cărora este ascuns elementul puterii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
analizate diferențiat. Pe de altă parte, într‑un fel s‑ar putea prezenta ele atunci când avem de‑a face cu grupuri ce dispun de o conducere unică (având un singur conducător) și într‑un alt fel atunci când există o conducere duală a grupului (doi conducători ale căror stiluri de conducere pot fi concordante sau discordante). O asemenea situație a fost descrisă de noi într‑o cercetare întreprinsă mai demult (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1970). 3.4. Evaluarea eficienței stilurilor de conduceretc "4
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diverse de factori. Ea este legată de trăsăturile psihoindividuale ale omului care îl orientează pe acesta spre un anumit tip de comportament decizional, punându-și amprenta asupra lui. În al doilea caz, decizia este expresia interacțiunii indivizilor, având o natură duală: parțial subiectivă, parțial obiectivă. Fiecare individ din grup își aduce propria contribuție, dar decizia finală nu poate fi redusă la contribuțiile personale, oricât de importante ar fi fost acestea. Natura psihosocială a deciziei se exprimă în faptul că ea nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
părți cadrul și motivația necesare pentru a fi restructurate și a fi făcute compatibile (Haslam, 2001, p. 187). # Apropierea problematicii negocierii de cea a identității sociale nu este gratuită, ci perfect plauzibilă. Faptul că cele mai multe teorii ale negocierii susțin preocuparea duală pentru sine și pentru ceilalți este în acord cu punctul de vedere al teoriei identității sociale și categorizării sinelui, care stipulează caracterul determinant al sinelui în raport cu acțiunea socială și condiționarea naturii acestei acțiuni de natura relației dintre sine și ceilalți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui model pe care l-am putea explica după cum urmează. Afirmând că toți oamenii aparțin aceleiași rase, de exemplu, afișăm principiul egalității printr-un efect de Înglobare a diversității societăților În unitatea genului uman. Numai că imediat introducem o distincție duală și expresia principiului ierarhiei pentru a da seama de această alteritate. Există astfel oamenii civilizați și barbarii, educații și analfabeții, dezvoltații și subdezvoltații: pe scurt, În fața „noastră” există „ei”. Or, „ei” sunt concepuți ca opuși „nouă” și toate calificările pozitive
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvînt ca fiind acolo unde nu este decît un punct de tranziție sau, din contra, se poate efectua în lipsa oricărui indice de abandonare de către locutor. Problema luărilor de cuvînt relevă o complexitate sporită atunci cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
umane, care înlesnește procesele comunicative prin procedee diferite de la o comunitate la alta. Acest principiu universal a fost exprimat de H. P. Grice printr-o maximă suplimentară celor prezentate de el ("Fii politicos!") - fiind complementară principiului cooperării, ambele completînd natura duală (ilocuționară și socială) a interacțiunilor. Din punctul de vedere al pragmaticii, politețea reprezintă o trăsătură a comportamentului comunicativ, desemnînd un ansamblu de strategii lingvistice care facilitează instituirea, menținerea sau dezvoltarea relațiilor interpersonale. Așadar, politețea presupune abordarea strategiilor prin care nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de SAUSSURE (1857-1913), lingvist elvețian, întemeietorul lingvisticii moderne, prin ideile lansate în Cursul de lingvistică generală (Cours de linguistique générale, 1916, publicat după moartea sa de foștii studenți; trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). Raportul limbă-vorbire, natura duală a semnului lingvistic, distincția dintre lingvistica sincronică și cea diacronică, caracterul arbitrar al semnului lingvistic și multe alte concepte și principii reprezintă achiziții fundamentale pentru evoluția științelor limbii, dar și a altor domenii ale științelor umaniste. Recent, au fost identificate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reducere a datelor cu indicatorul lărgit utilizat în celelalte capitole ale cărții. Dincolo de valori religioase acest capitol vizează și o serie de alte trei tipuri de valori: politice, ale muncii și de gen. Figura 4.1 indică o structură factorială duală pentru valorile politice. Prima dimensiune numită suport pentru democrație este legată de ideea că democrația este cel mai bun mod de a guverna o țară, în comparație cu dictatura personală sau cu cea militară. Factorul este construit din răspunsurile la întrebările: este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
multe altele. Vedem de asemenea, pe măsură ce amintirea se desfășoară, că ni se dezvăluie o povestire-în-ramă, întinzîndu-se pe o perioadă mai mare de timp decît povestirea-cadru („o viață într-o singură zi a Clarissei Dalloway”). Spunînd acestea putem menține o caracterizare duală, tot așa cum, în gramatica propoziției, putem spune că o anumită propoziție nominală înrămată (ea iubea viața) este doar un complement direct în raport cu propoziția în care este înrămată (Clarissa își dădu seama că iubește viața), dar are propria logică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
implică diverse anacronisme (multe din evenimente sînt reamintite analeptic și se îndepărtează de la ordinea lor firească), variații de durată (un material poate fi rezumat sumar) și cîteva exemple de frecvență repetitivă (vezi 3. 2. 4). Dar chiar și această cacterizare duală poate lăsa neremarcate anumite efecte care merită a fi comentate. O perspectivă duală pare de tot necesară, distingîndu-se povestirea-în-ramă de întîmplări-rememorate-deClarissa Dalloway din povestirea-cadru a întîmplărilor-din- ziuapetrecerii- organizate-de-Clarissa Dalloway. Deci, două istorii la nivele diferite: două configurații distincte ale ordinii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ordinea lor firească), variații de durată (un material poate fi rezumat sumar) și cîteva exemple de frecvență repetitivă (vezi 3. 2. 4). Dar chiar și această cacterizare duală poate lăsa neremarcate anumite efecte care merită a fi comentate. O perspectivă duală pare de tot necesară, distingîndu-se povestirea-în-ramă de întîmplări-rememorate-deClarissa Dalloway din povestirea-cadru a întîmplărilor-din- ziuapetrecerii- organizate-de-Clarissa Dalloway. Deci, două istorii la nivele diferite: două configurații distincte ale ordinii, duratei și frecvenței. Dar, în timp ce această relatare a ordinii poate spune multe despre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care separă psihologul caracterului de analistul structuralist al actantului. Dar, o dată ce am recunoscut aceste puncte de vedere contradictorii, e adesea suficient de spus că ele adoptă criterii cu totul diferite pentru lectura narațiunii și pentru identificarea marii narațiuni. O perspectivă duală poate face loc amîndurora: În text, personajele sînt noduri ale țesăturii verbale; în istorie, ele sînt - prin definiție - abstracții non (sau pre-)verbale, constructe. Deși aceste constructe nu sînt nicidecum ființe umane în sensul literal al cuvîntului, ele sînt în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
originii, romanitatea absolută este re-elaborată în formula sintetică a daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până în momentul Marii Uniri din 1918, chestiunea cu profunde reverberații identitare a originii suferă o serie de prefaceri succesive. De la puritatea absolută a latinității curate a Școlii Ardelene, sub efectul romantismului pașoptist, se trece progresiv înspre o formulă sintetică, inițial duală (paradigma xenopoliană a daco-romanității), iar mai apoi trială (paradigma substrat-strat-adstrat a lui Iorga). Aceste schimbări survenite în genetica românească sunt răsfrângeri tardive ale prefacerilor petrecute în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însemnat studiu "Despre daci" în 1858), dacismul țâșnește în conștiința romantică românească prin Hasdeu. "Fantasmagorico-galvanicul înviitoriu al dacilor" - cognomenul sarcastico-elogiant îi aparține latinistului V.A. Urechia - a dat publicării în 1860 decisivul studiu Perit-au dacii? în care afirmă paradigma duală și egalitară, daco-romană, a formării naționalității românești, "din care nici unul n-a fost predominatoriu" (cf. Babu-Buznea, 1979, p. 97). Această concepție hasdeană elaborată în avamgarda reflecției istoriografice în 1860 și consolidată în Istoria critică a românilor (1875) s-a transmis
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a lui H. Kohn (1961), care a avansat dihotomia care îi poartă numele ("Hans Kohn Dichotomy") între naționalismul occidental de tip civic și cel central-estic de tip etno-lingvistic, vom propune un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost condusă de domni de origine etnică non-română. Originea. În secțiunea antecedentă am arătat cum, pe parcursul jumătății de secol cuprinsă între cele două uniri (1859-1918), chestiunea originii a tranzitat o serie de prefaceri consecutive, de la romanitatea pură, prin sinteza duală daco-romană, către paradigma substrat-strat-adstrat (daco-romano-slavism). Tendința generică reperabilă în toate aceste mutații poate fi redusă la procesul de relegare a purității originare (teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală - intelectual- politică și popular-economică - a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formula națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci doar umanul ipostaziat în "subiect al cunoașterii" (disponibil pentru un exercițiu "satisfăcător" al gândirii constrângătoare, "formale"). Din această clipă, putem vorbi la propriu despre subiect al cunoașterii și obiect al cunoașterii, despre unitatea lor în cunoștință, despre o structură duală a acesteia, despre temeiurile ultime ale unității cunoștinței (cele două "elemente" neavând întotdeauna aceeași poziție). Și tot de aici capătă semnificație poate chiar o importanță epocală problema naturii obiectului cunoașterii și capătă sens, de asemenea, un anume răspuns doar formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viului În general: un individ croit pentru o etapă e Înlăturat astfel, lăsând locul altuia, croit pentru etapa următoare. Nu vă mirați nici de următoarea etapă a excursului meu: ca cercetător, subliniez, ca cercetător, sunt obligat să recunosc o natură duală a omului și, În mai mică măsură, celorlalte viețuitoare. Adică, pe lângă multiplicarea biologică e nevoie și de una spirituală. În fond, informația genetică, ADN-ul, e un proiect, ce poate fi reprodus teoretic În câte exemplare dorim. E ceea ce a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]