2,345 matches
-
spuneam: "De m-ar lovi și de m-ar scuipa în obraz", dar râsul lor asta și făcea, râsul lor întors către mine cu dinți și cu tăișuri care mă sfâșiau, și cât de dulci îmi păreau batjocura și suferința! Duhovnicul meu nu știa ce să mai creadă când mă auzea învinuindu-mă întruna: "Nu, fiule, n-ai dreptate, în tine sunt și multe lucruri bune!" Lucruri bune! În mine nu era decât vin acru și nimic altceva, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cum ai putea să scapi de coșmarul ăsta, spune Părințelul cu seriozitate, gîndește-te puțin și la ce au făcut ele folositor, imposibil să nu găsești ceva care să te satisfacă. — De data asta chiar ai spus-o ca un adevărat duhovnic, zice Curistul. — Degeaba, se întristează din nou Roja, dacă n au făcut-o decît împinse de la spate. Uite că tot el face pe victima, observă taximetristul, adică după ce le-ai folosit, le ai sucit mințile, le-ai pus la lucru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu pot să mă decid, înțelegi Părințele? Că a fost o revoltă spontană sau o mișcare regizată, pe mine mă interesează individul simplu de pe stradă luat ca atare, ce-a simțit el în clipele alea, Părințele, ăsta este spirit de duhovnic, cu asta am convins-o și pe Angelina, chiar dacă exista un mic inconvenient. Trebuia să ne fofilăm, să ne ascundem de tine, iar cînd n-a mai suportat, i am zis, hai să-ți fac hatîrul, du-te la el
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din Sioux Falls, South Dakota, dar voi fi Betty sau oricine vrei tu să fiu. Am lăsat-o să mă mângâie pe cap, recunoscător că nu mai trebuie să mint, dar trist pentru că ea - și nu Kay - mi-a fost duhovnic. Așa se face că eu și Elizabeth Short ne-am unit în chip oficial. CAPITOLUL NOUĂSPREZECE Lee continua să fie plecat, Madeleine continua să fie Betty și eu nu puteam face nimic să împiedic aceste schimbări din viața mea. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
calea mea, anume parcă spre a-mi încerca tăria hotărârii de a mă spovedi. Eram slab, nevolnic și rămâneam în crâșmă până se făcea târziu și toate bisericile se închideau. Amânam pentru o altă zi dusul la biserică, mersul la duhovnic, întâlnirea izbăvitoare cu el și cu binecuvântata taină a spovedaniei. Nu ajunsesem niciodată la acea biserică din viziunea mea. Dintre toate celelalte la care mergeam, din când în când, nu era nici una asemeni celei pe care trebuia să o găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a mă salva. Nu am încetat însă să cred în Dumnezeu. Nu am ocolit Biserica. Nu m-am dezis de morți. Cred în lumea de apoi, în judecata Domnului și în îndreptarea păcătosului care sunt. Doar că încă rătăcesc spre duhovnicul căruia să mă spovedesc. Nu l-am aflat. Sau poate mi-e teamă să-l aflu. Mă rog din ce în ce mai des, deși încă nu i-am pătruns taina, cu rugăciunea inimii sau cu ceea ce cred eu că este: „Doamne, Iisuse Hristoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
teribil buzele acoperite de coji uscate: - Călugăriță! exclamă el. Ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea Întîmpla Bisericii, de la Nero Încoace... Călugăriță! Fecioara ar prefera să scufunde vaporul decît să ne vadă ei. I-ai cere duhovnicului tău ca, În loc de penitență, să te biciuiască și să ți-o tragă pe urmă pe la spate. Dar ea nu părea să-l asculte sau, dacă o făcuse, nu-i dădu atenție. Căutase o cîrpă și o flutura ridicată pe vîrfuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de fapt, mai multe mărturisiri, a autoarei, a soției credincioase, a soțului la ceas sublim de convertire, dar, și mărturisirea unei bătrâne, într-un plan foarte îndepărtat, fantastică, halucinantă, numai aparent nefăcând parte din tradiția ortodoxă, făcută nu înaintea preotului duhovnic, ci la această soție credincioasă, mărturisire pe care aceasta o ascultă ca în transă, contrariată, îngrozită, aproape peste voința ei („Tanti Alexandra spunea că nu vroia să o asculte, vroia să plece, dar parcă o putere nu o lăsa și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu duceți niciodată vorba de la unul la altul că, de cele mai multe ori, acest lucru se va întoarce împotriva voastră și veți rămâne vinovați de cele întâmplate. Să nu spuneți niciodată vreo unei persoane tot ce aveți pe suflet, înafară de duhovnic. Să aveți respect pentru tot omul, nu numai pentru cei mai în vârstă. Să nu vă plângeți de durerile sau nereușitele voastre, dar nici să nu vă lăudați cu succesele sau meritele voastre. Sunt persoane care se vor bucura atunci când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu duceți niciodată vorba de la unul la altul că, de cele mai multe ori, acest lucru se va întoarce împotriva voastră și veți rămâne vinovați de cele întâmplate. Să nu spuneți niciodată vreo unei persoane tot ce aveți pe suflet, înafară de duhovnic. Să aveți respect pentru tot omul, nu numai pentru cei mai în vârstă. Să nu vă plângeți de durerile sau nereușitele voastre, dar nici să nu vă lăudați cu succesele sau meritele voastre. Sunt persoane care se vor bucura atunci când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
primește. În scurt timp, puținii locuitori ai acelui oraș, care au auzit această întâmplare, au uitat repede de ea. Calomniatorii Ajunsă la mănăstire, Zinaida se bucură nespus că va putea să stea acolo până a doua zi. Discuțiile cu părintele duhovnic îi dau sănătate și putere. Nimeni și nimic nu o face să se simtă mai bine și mai ușurată sufletește decât aceste întâlniri de suflet și vorba blândă și înțeleaptă a părintelui ei. - Ce frumosă ar fi viața, dacă n-
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
scrie așa: „Precum în viața monahicească, cea mai mare binecuvântare este să primești binecuvântarea starețului, tot așa și în viața lumească, cea mai mare binecuvântare este să primești binecuvântarea părinților tăi”. Discutând nu demult la acest subiect cu părintele meu duhovnic, îmi povesti două cazuri care se petrecuseră cu persoane din preajma lui. Când slujea la una din mănăstirile din România, unui părinte ce pleca des cu mașina i se întâmplase într-o zi un accident grav. Se salvase de la moarte ca
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
deșteptă și, buimac și fără să știe prea limpede de ce, îmboldit fiind doar de niște îndemnuri cu totul tainice și neobișnuite, se îmbrăcă și se duse pios, mai mult în fugă decât la pas, la biserică, unde îl căută pe duhovnicul său, la care se spovedi și de la care, de asemenea, primi apoi și Sfânta Împărtășanie. Când ieși de pe poarta incintei, împrăștiat și cuprins de o amorțire deplină și inexplicabilă a atenției, traversă strada cu nebăgare de seamă și fu lovit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fac rost de vopsele și pânză, ca să trag cu ochiul la expozițiile de pictură, la clocotul cotidian și mizer al vieții, oare asta ar însemna, pentru mine, viață de mănăstire? Nu crezi că dacă i-aș mărturisi toate aceste gânduri duhovnicului mănăstirii m-ar ține la post negru pe termen nelimitat?... Încep să am o vârstă și încă sunt cuprinsă de febra clarificărilor. Cred că asta a fost și boala fundamentală a căsniciei noastre. Am fost mereu în căutare; n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zăbovind în prag pentru a se orienta, părea o icoană vie. Se apropie apoi de mine șimi ia o mână, iar cu cealaltă mă prinde de umăr: „Sunt preotul Nil Dorobanțu”, „Petru Baciu din Bacău”, răspund eu. Simțeam nevoia unui duhovnic și atunci când mă aflam în compania unui preot trăiam o stare de euforie și de liniște sufletească la cote înalte. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, ori de câte ori îmi aduc aminte. Părintele Nil Dorobanțu a fost băgat în aceeași cameră cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Constantinopol, pe când era capuchehaia lui Grigorașcu Ghica între 1622 —1666 și că a terminat-o în timpul când se afla în serviciul Domnului pribeag Gh. Ștefan, între 1666 —1668. « Traducerea lui N. Milescu a încăput pe mâinile lui Antonie de Moldavița, duhovnicul lui Gh. Ștefan, care la moartea Domnului între străini, sʹa întors în Mol dova și a trecut apoi în Ardeal. Numai el putea vorbi de izvod ul l ui Milescu că era făcut «de pre izvodul elinesc ce se-au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i spunem ce se mai întâmplă, cu ființa noastră, uitată aici pe pământ. Ne va certa, va asculta privirea rugătoare, reverența în fața genunchilor fără vlagă înfipți adânc în pământ? Ce și cui să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
te-nchizi în tine, să te retragi ca melcul înșelat,cândva, prea de vreme de soarele înghețat. Am fugit, de multe ori, de spaima pedepsei; așa am rămas mulți rătăcitori, când nu mai folosim la nimic. Ce cumpănă mare pentru duhovnic! ce să ne mai spună? Crede și nu cerceta. Vocile Eram într-o mică sau mare bântuire? Vocile mă îngropau, mă acopereau, nu mai știu în ce stare eram, pentru că nu mai auzeam nimic decât vocile care se înghesuiau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
exprimat sincer numai ceea ce a fost filtrat prin inima și sufletul meu. Nu am teamă că unele afirmații m-ar putea dezice. Am scris cum s-ar spune cu inima și cu sufletul, întocmai ca într-o adevărată spovedanie, aici duhovnicul fiind cititorul, întruchipat în persoana puținilor cititori pe care-i am și datorită faptului că, din motive financiare, volumele au apărut în tiraje foarte mici și ca mod de difuzare n-am apelat la librării, ci le-am difuzat personal
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
asemenea boli, finalul este previzibil. Boala lucra spornic și o dată cu ea și frica de iminentul sfârșit. Pentru a se împăca, în aceste ultime clipe, cu Dumnezeu, rugă să fie adus un preot pentru a se mărturisi și împărtăși creștinește. Când duhovnicul se afla pe punctul de a ieși din rezervă, Olga îl rugă cu un gest al mâinii să mai rămână o clipă, doar o clipă. Se înțelegea că abordarea aceasta, survenită ad-hoc, era semnalul unei ultime dorințe a unui suflet
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
acrește. Ridică paharul și îl privi în lumină. Limpezeala rubinie a vinului îl tulbură peste măsură. — Și atunci, întrebă, ținând paharul cu amândouă mâinile, ca pe sfântul potir al Graalului, eu ce fac cu vinul ? Îl beau, ca un adevărat duhovnic, și iau, în felul ăsta, asupra mea toate păcatele lumii. Luă asupra lui, pe îndelete, cu înghițituri mici, o parte dintre păcatele lumii, apoi, după acest exorcism global, trânti paharul pe masă. — Da’ ele, păcatele, tot nu se împuținează. Zâmbi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
XVII-lea. După traducerea cărților de slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Francezii, catolici, convinși de slăbiciunile trupului, nu se încred când vine vorba de păstrarea virtuții tinerelor fete decât în pedagogia neștiinței și a supravegherii. Prin urmare, le țin pe domnișoare izolate, departe de lume, lăsându-le în grija mamelor și duhovnicilor lor. Dimpotrivă, explică Tocqueville, anglo-saxonii, deși "profund religioși", "nu se raportează doar la religie pentru a păstra virtutea femeii: ei caută să-i întărească acesteia rațiunea". Procedând ca niște veritabili protestanți, ei mizează pe responsabilitatea și rațiunea tinerei fete, "au
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în moravuri 28. Mai precis, se punea problema de a le smulge pe tinerele fete din gheara congregațiilor religioase și a influenței lor conservatoare. Chiar dacă nu votează, simplul fapt de a le "lăsa pe femei să se țină de sutanele duhovnicilor și de școlile lor, crede Victor Duruy, pune în primejdie idealul democratic" al noului stat. Căci fetișcanele de azi vor fi mamele bărbaților de mâine. Prin înființarea liceelor pentru fete nu se urmărește așadar formarea de femei erudite, ci de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sughițuri și smiorcăieli, ajunge chiar să-i întindă un șervețel. Furia sa cedează locul unui soi de buimăceală, unei placidități pasive și fataliste. Se simte cu atât mai abătut cu cât curând începe pentru el un nou coșmar, cel al duhovnicului fără voie: după ce se oprește din plâns, Leslie îl copleșește cu justificări lungi și încurcate. Se lansează în "odiseea neagră a psihanalizei ei", revărsând asupra tânărului o "cascadă" de confidențe. Dacă purtarea ei părea aberantă, îi explică ea lui Stingo
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]