12,690 matches
-
și, eventual, cu capitolul Eminescu din Influența lui Hegel în cultura română (1933), în carte, între al doilea și al treilea text, este intercalat, hodoronc-tronc, un ocazional și nesemnificativ Cuvânt despre Eminescu. Care, în plus, ar fi fost publicat, conform editorului, în revista Caiete critice, nr. 1/1957! (În realitate, este vorba, firește, despre postuma tipărită în numărul 11-12/1997 al revistei Caiete critice. Plecat la cele veșnice în 1964, cărturarul n-ar fi avut cum colabora la o revistă apărută
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
domenii ale creației criteriul este cel al minimei rezistențe: este vizat succesul imediat și un public cât mai larg. China, India, chiar și Arabia Saudită, își propun să facă filme de tip Hollywood, eventual mai spectaculoase decât cele făcute la Hollywood. Editorii caută cărți susceptibile să devină succese planetare, gen Harry Potter sau Da Vinci Code. Românii au preluat modelul de televiziune cel mai idiot care există pe planetă, cel italian. Există un mimetism care ucide creativitatea. Gândiți-vă că în Europa
Matei Vișniec - „Și eșecurile sunt fructul eforturilor noastre“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6356_a_7681]
-
să mineze ediția, deși multe se pot reconstitui din context (și, prin urmare, un cititor profesionist nu se va simți stânjenit de ele). Singura greșeală evidentă, din fericire, minoră, este reproducerea la un loc a notelor autorului cu cele ale editorului, într-o numerotație continuă care derutează. În rest, notele, mai scurte, sunt la obiect, iar indicele alfabetic - realizat de Mircea A. Diaconu și Irina Condurariu - este de mare acuratețe, reprezentând un auxiliar indispensabil al lecturii. Nu uit să menționez, deși
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
obișnuită care vi se pune este „De ce limba română?”, dar, mai departe, de ce ați ales să traduceți literatură română? Cum a fost prima întîlnire cu literatura română ? Ce anume vă orientează în decizia de a traduce o carte, propunerea unui editor sau preferința personală? Clasicii literaturii române, inclusiv scriitorii interbelici, chiar nu mai au nici o șansă de a fi traduși? Ce proiecte aveți în curs? Ce carte sau ce autor român v-ați dori să traduceți în viitorul apropiat? Care este
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
răspândi cultura română. Dar traducătorului trebuie să îi și placă textul respectiv, să îl intereseze, altfel mă îndoiesc că ar putea produce o traducere bună. Eu traduc din pasiune: decid ce anume mi-ar plăcea să traduc, apoi caut un editor. * Nu cred că marii clasici români nu au nici o șansă să fie traduși - preocuparea pentru traducerea lor este o datorie. De pildă, teatrul lui Caragiale este aproape netradus în spaniolă; traducerea lui ar trebui să reprezinte o prioritate pentru politica
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
pozitivă traducând Orbitor de Mircea Cărtărescu... Până la urmă cred că cel mai mult contează calitatea textului. Acum, de pildă, traduc Groapa de Eugen Barbu, care îmi oferă mari satisfacții. Dar mi s-a întâmplat să și refuz unele propuneri ale editorilor. Acum am câteva dorințe și planuri concrete, dar nu vreau să le dezvălui încă, pentru că sunt foarte superstițioasă. * În Franța, clasicii români sunt mai degrabă bine reprezentați prin traduceri. În 2007 Editura Syrtes a descoperit romanul lui Camil Petrescu Ultima
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, încă netradus în franceză, după 77 de ani de la publicarea în România, iar traducerea s-a bucurat de succes. Textele cu-adevărat importante își au locul lor, iar editorii serioși știu să le recunoască și să le pună în valoare. Totuși, în ziua de azi, un autor bun este acela pe care îl poți arăta și auzi. Literatura trebuie să se bată ca să-și păstreze un loc în mediile
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
în fața unui public este preferabil unui clasic... Dar mă voi contrazice imediat, pentru că, iată de pildă ce succes are acum în Franța retraducerea operei lui Dostoievski! Descoperirea unor noi autori este o muncă pasionantă. Sunt implicați atât traducătorii cât și editorii, la fel de entuziasmați să lanseze nume noi. Literatura română contemporană este o sursă bogată de personalități afirmate. Ceea ce lipsește, poate (insist, poate), este o mai mare varietate în tematica abordată. Publicul francez așteaptă autori care să fie și foartre puternici (stilistic
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
citit pe nerăsuflate, nici nu am putut să-l las din mână. Dar cred, și asta nu doar pentru că aș fi eu prea optimistă, că în Croația literatura română clasică ar putea să aibă șanse de a intra în atenția editorilor pentru că până acum nu s-a tradus aproape deloc; pe de altă parte, catedra de română, relativ recent înființată la Universitatea din Zagreb, aduce cultura română în atenția tinerilor, care par din ce în ce mai interesați să o cunoască. * Când e vorba de
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
aduce cultura română în atenția tinerilor, care par din ce în ce mai interesați să o cunoască. * Când e vorba de limbi și literaturi mai puțin cunoscute, cum e română în Croația, traducătorii ar trebui să joace un rol decisiv în informarea și orientarea editorilor. În cazul meu, hotărârea definitivă de a traduce o carte vine doar după ce cartea mi-a plăcut cu-adevărat. Pentru mine, asta trebuie să fie condiția esențială. Am acceptat să traduc câteva cărți din alte domenii decât literatura doar pentru că
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
de a traduce o carte vine doar după ce cartea mi-a plăcut cu-adevărat. Pentru mine, asta trebuie să fie condiția esențială. Am acceptat să traduc câteva cărți din alte domenii decât literatura doar pentru că au fost propuse de un editor, și nu am fost mulțumită de rezultat. * Acum traduc Gemenii din Nostalgia lui Mircea Cărtărescu, un text care mi-a plăcut enorm, preferința personală potrivindu-se de astă dată cu alegerea editorului. Și aș fi foarte fericită dacă mi s-
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
literatura doar pentru că au fost propuse de un editor, și nu am fost mulțumită de rezultat. * Acum traduc Gemenii din Nostalgia lui Mircea Cărtărescu, un text care mi-a plăcut enorm, preferința personală potrivindu-se de astă dată cu alegerea editorului. Și aș fi foarte fericită dacă mi s-ar da ocazia să traduc Degete mici. Jan Willem Bos este traducător, lexicograf, scriitor și editor. Studiile de limbă și literatură română la Universitatea din Amsterdam au fost urmate de un interes
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
un text care mi-a plăcut enorm, preferința personală potrivindu-se de astă dată cu alegerea editorului. Și aș fi foarte fericită dacă mi s-ar da ocazia să traduc Degete mici. Jan Willem Bos este traducător, lexicograf, scriitor și editor. Studiile de limbă și literatură română la Universitatea din Amsterdam au fost urmate de un interes crescând pentru cultura românească și pentru popularizarea ei. În domeniul traducerii din literatura română, palmaresul său este prodigios: a abordat toate genurile - proză, poezie
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
la editura pentru care lucram ca traducător și redactor-colaborator dacă ar vrea să publice literatură română din perioada interbelică (mă gândeam la Camil Petrescu); respingerea a fost categorică. Chiar recent, în toate discuțiile pe care le-am purtat cu diferiți editori, preferința pentru literatura contemporană a fost clar exprimată. Personal, mai am o speranță, și o ambiție: vreau să-l public pe Mateiu Caragiale în Olanda. Am tradus primul capitol din Craii de Curtea-Veche, pe care îl las din când în
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
look cât mai natural. La scurt timp după ce a postat fotografie pe Facebook, admiratorii au ajuns la o concluzie unanimă - Andreea Esca este extrem de eleganță și de rafinată. ”Bună dimineață! Astăzi am să mă văd cu cei mai buni "beauty editori" din București ca să le povestesc despre relația mea cu machiajul...și cu demachiajul...Nu pot să vă spun tot chiar acum ca să nu afle prea devreme... dar o să vă dau și dumneavoastră toate detaliile...”, a scris vedeta în dreptul instantaneului.
Andreea Esca, schimbare de look. Fanii au fost surprinși () [Corola-journal/Journalistic/47631_a_48956]
-
Cum se explică o astfel de atitudine (și, pe cale de consecință, un astfel de stil) la un om pe care, altminteri, însăși profesiunea l-ar recomanda mai curând mansuet? Căci Gheran contrazice în permanență prin scrisul său portretul robot al editorului dedicat. (Cam idealist, dacă e să judecăm drept). Departe de a fi un naiv dispus la concesii, el a știut să se lupte cu toate armele pentru fiecare cuvânt amenințat de croșetele cenzurii. A fost și a rămas, în vremuri
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
pentru a fi, cândva, transcrise. Sună ca niște epistole fără hârtie și fără stilou. Niște epistole în aparté. Amintindu-și de Piru, Gheran își amintește de Călinescu. Amintindu-ș i de Călinescu, îi vine-n minte, cu siguranță, chipul legendarului său editor, profesorul Rosetti, cel față de care, în corespondență, autorul Istoriei își îngăduia stridențe verbale mai sonore încă decât acelea pe care, peste ani, și le va permite fostul său discipol: „Ipochimenul pus sângeros la punct [...] Vai celor două Kakale”. Adică, pentru
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
interviuri și lecturi, nu numai din perioada comunistă, ci și din cea interbelică. Cele 23 de minute și 3 secunde de Dimov le datorăm acestor cercetări, puținătatea făcându-le și mai prețioase. Tocmai de aceea, spuneam, este de admirat inițiativa editorului, de a nu ne furniza doar un CD, ci de a alcătui - cum a făcut și pentru alți scriitori - o ediție care să însoțească și să dezambiguizeze contextele înregistrărilor. Singura mică bizarerie (care, însă, poate fi și un semn de
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
la rândul lor, trimitere atât la sumarul cărții, cât și la ordinea înregistrărilor pe CD, astfel încât ele să poată fi folosite și dacă se citește separat cartea, și dacă se ascultă mai întâi discul: precauție care dovedește, din nou, că editorii s-au gândit la toate, astfel încât surpriza întâlnirii cu vocea poetului să nu fie tulburată de nici un neajuns. Am lăsat la urmă prefața lui Ion Bogdan Lefter, atât ca să respect modestia sa, cât și pentru că am scris recent, în această
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
misterios, deși, probabil, cel mai complex. Se pare că Littell n-a avut acces la arhivele KGB, în parte devenite publice în anii din urmă. În definitiv, el a scris un roman, nu o biografie. Premiile care ucid Scriitorul și editorul francez Luis de Miranda scrie în „Le Monde” din 23 noiembrie: „Premiile literare ucid. Ele sunt rezultatul unor tranzacții economice oculte, orchestrate de un oligopol de editori ale cărui reguli n-ar rezista nici o clipă în fața unui tribunal european. Concurență
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]
-
el a scris un roman, nu o biografie. Premiile care ucid Scriitorul și editorul francez Luis de Miranda scrie în „Le Monde” din 23 noiembrie: „Premiile literare ucid. Ele sunt rezultatul unor tranzacții economice oculte, orchestrate de un oligopol de editori ale cărui reguli n-ar rezista nici o clipă în fața unui tribunal european. Concurență neloaială față de micii editori înlăturați din oficiu din competiție, dumping artificial pe piața de carte, înțelegeri ilicite între marile case de editură, conflict de interese ale membrilor
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]
-
Miranda scrie în „Le Monde” din 23 noiembrie: „Premiile literare ucid. Ele sunt rezultatul unor tranzacții economice oculte, orchestrate de un oligopol de editori ale cărui reguli n-ar rezista nici o clipă în fața unui tribunal european. Concurență neloaială față de micii editori înlăturați din oficiu din competiție, dumping artificial pe piața de carte, înțelegeri ilicite între marile case de editură, conflict de interese ale membrilor juriilor... Toate acestea au fost înfățișate și denunțate de nenumărate ori. Și, cu toate acestea, sărbătoarea continuă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]
-
să fie recoltate, existând riscul obținerii unor cantități bune, însă de o calitate proastă. Despre consecințele excesului de umiditate în sol, dar și al creșterii umidității atmosferice asupra culturilor agricole a oferit mai multe amănunte, pentru DC News, Ion Banu, editor general al revistei "Lumea Satului". Întrebat în ce măsură intemperiile din ultima vreme afectează producțiile agricole, editorul general al revistei "Lumea Satului", Ion Banu, a explicat: "În primul rând, la culturile înființate în toamnă și care urmează să fie recoltate acum în
Recolta 2014, afectată de ploile verii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50106_a_51431]
-
consecințele excesului de umiditate în sol, dar și al creșterii umidității atmosferice asupra culturilor agricole a oferit mai multe amănunte, pentru DC News, Ion Banu, editor general al revistei "Lumea Satului". Întrebat în ce măsură intemperiile din ultima vreme afectează producțiile agricole, editorul general al revistei "Lumea Satului", Ion Banu, a explicat: "În primul rând, la culturile înființate în toamnă și care urmează să fie recoltate acum în vară, mare parte din ele, acolo unde este exces de umiditate și în sol și
Recolta 2014, afectată de ploile verii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50106_a_51431]
-
și cu o posteritate dificilă, ca să nu spun mai mult. Trei sunt meritele esențiale ale ediției îngrijite de Victor Durnea. Primul este recuperarea a numeroase texte publicistice ale tânărului C. Stere, needitate până acum (întrucât erau semnate cu pseudonime necunoscute editorilor anteriori). Cel de-al doilea este reconstituirea fidelă a epocii de formație intelectuală a scriitorului, în care se cristalizează ideile și programul poporanist ce va fi promovat la „Viața românească”. În sfârșit, cel de-al treilea - dar nu cel din
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]