2,955 matches
-
și-a urmat voința proprie). Aceast] obiecție afecteaz] egoismul psihologic, care, în loc s] constituie o teorie empiric] surprinz]toare prin ins]și concluzia c] suntem întotdeauna motivați de egoism (în accepțiunea obișnuit] a cuvântului), nu face decât s] atribuie „motivației egoiste” un sens nou și chiar derutant. În aceast] nou] interpretare, acțiunea are o motivație nu atunci și numai atunci cand individul este motivat s] fac] orice consider] el c] este spre binele s]u, chiar dac] astfel face r]u celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]u, chiar dac] astfel face r]u celorlalți, ci atunci cand individul face ceea ce își dorește cel mai mult, indiferent dac] acest lucru este sau nu spre binele s]u ori este în avantajul altora și în detrimentul personal. În general, egoist este cel care dorește cu tot dinadinsul ceva mult mai precis, cum ar fi binele propriu, promovarea intereselor personale și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult mai precis, cum ar fi binele propriu, promovarea intereselor personale și satisfacerea exclusiv] a dorințelor sale. Un om altruist (lipsit de egoism) nu urm]rește asemenea scopuri, mai ales cunoscând faptul c] etică ins]și le condamn]. De aceea egoistul este caracterizat prin importantă exagerat] acordat] eului propriu, în timp ce altruistul manifest] o orientare adecvat] (moderat]) în raport cu ceilalți sub aspectul motivațiilor și dorințelor proprii. Versiunea prezent] a egoismului psihologic este, prin urmare, lipsit] de conținut, din moment ce dorința suprem] a individului ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
final] stabilit] în urmă analiz]rii tuturor aspectelor implicate), chiar dac] cea mai puternic] tentație a individului este mai degrab] de a-si aprovizionă pivniță cu vin. Astfel, în virtutea acestui ultim argument, egoismul psihologic susține ideea c] toți oamenii sunt egoiști prin simplul fapt c] sunt motivați de propria lor motivație și nu a altora; în acest sens, este de neconceput că motivația s] aparțin] altcuiva: vorbesc despre motivația mea și nu a surorii mele atunci cand aprind o lumânare la mormântul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndoielnic, pan] la urm], dac] vorbim, de fapt, despre egoism, din moment ce acțiunea nu folosește egoismul decât în m]sura în care acesta constituie o strategie de atingere a binelui universal. R]mane cert faptul c] acest ideal pragmatic, fie el egoist sau nu, este fondat, în realitate, pe o afirmație dubioas], iar aceasta pentru c] înl]turarea constrângerilor legale sau etice (autoimpuse) menite s]-l împiedice pe individ în urmărea propriilor sale interese, este capabil] s] asigure binele colectiv numai în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Am distins pan] acum cinci forme al egoismului. Formă aferent] bunului simț trateaz] egoismul că pe un viciu concretizat în urm]rirea binelui personal dincolo de limitele moral acceptabile. A doua form] - egoismul psihologic - este teoria care afirm] c] toți suntem egoiști, dac] nu în aparent] cel puțin în profunzime, întrucat comportamentul nostru, determinat de propriile convingeri și dorințe, este orientat întotdeauna spre ceea ce consider]m a fi binele nostru absolut. Cea de-a treia form] st] sub semnul concepției lui Adam
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod voit natură uman]. Cu privire la a treia form] a egoismului (în aspectul s]u de cale ce conduce înspre binele colectiv) e aproape sigur faptul c] nimeni nu a descoperit pan] acum acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1986). Harsanyi, J.: ’Morality and the theory of rațional behaviour’, Utilitarism and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Laclos, C. de: Leș Liasons Dangereuses (1782); (Paris: Editions Garnier Frères, 1961). Meredith, G.: The Egoist (Harmondsworth: Penguin, 1968). Parfit, D.: ’Prudence, morality and the prisoners dilemma’, Proceedings of the British Academy, 65 (1979). Plato: The Republic, Loeb Classical Library (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Stirner, M.: The Ego and Its Own (Leipzig: Phillipp Reclam
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece el urm]rește protejarea mediului sau consider] c] distrugerea mediului acestuia greșit] din punct de vedere moral. Principiile morale nu trebuie s] fie cuprinse în mod obligatoriu în contextul evaluativ: anumite persoane pot fi amorale. (Pot fi genul de egoiști raționali descriși în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii morale. Pentru aceste persoane, soluționarea controversei parcului Kakadu prsupune un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat esențial pentru mersul oric]rei societ]ți, chiar mai puțin complexe; al doilea, chrematisike, înseamn] comerț în vederea obținerii profitului. Aristotel consideră c] aceast] activitate este complet lipsit] de virtute și îi denumea pe cei angajați în astfel de practici egoiste „paraziți”. Atacul lui Aristotel la adresa practicii murdare și neproductive a c]m]ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de relații de productie care plaseaz] controlul producției în mâinile membrilor acelei clase. Dar de aici nu rezult] c] interesele clasei sunt pur si simplu interesele personale ale membrilor clasei sau c] interesele acelei clase sunt urm]rite că interese egoiste. Într-un r]zboi al claselor, ca și într-un r]zboi al națiunilor, victoria este câteodat] posibil] numai prin sacrificiul intereselor individuale. Indivizii chemați s] se sacrifice astfel se v]d luptând pentru ceva mai important și care valoreaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum și apa, hrana și aerul contaminate au scăzut nivelul calitativ al vieții și au provocat multe probleme de sănătate. Situația gravă a mediului Înconjurător cu care ne confruntăm În prezent a fost creată de oameni. Contemporanii noștri par să fie egoiști, materialiști și obsedați de bani, subestimând și nesocotind permanent importanța mediului În care trăim. Este adevărat că aerul nu costă nimic, iar apa este ieftină. Aceste resurse naturale par să fie nelimitate. Iată o mentalitate simplistă și egoistă, care a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
să fie egoiști, materialiști și obsedați de bani, subestimând și nesocotind permanent importanța mediului În care trăim. Este adevărat că aerul nu costă nimic, iar apa este ieftină. Aceste resurse naturale par să fie nelimitate. Iată o mentalitate simplistă și egoistă, care a dus la poluarea gravă din jurul nostru. Conform unor statistici estimative, În fiecare an pompăm tone de insecticide În aerul pe care Îl respirăm și În legumele și fructele pe care le mâncăm. În medie, citadinii sunt expuși la
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Îi cred sau nu. De fapt, cei mai mulți dintre ei pur și simplu nu doreau să-și dezvăluie secretele. Păstrau aceste secrete despre viață pentru ei, pentru cei dragi și pentru discipolii În care aveau Încredere. Ați putea spune că erau egoiști. Dacă e să fim drepți, cine nu este egoist? Dar egoismul nu este singurul motiv pentru care multe dintre secretele qigong-ului nu sunt cunoscute de majoritatea chinezilor. Sunt prea multe secrete ale vieții ce pot fi doar simțite și nu
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pur și simplu nu doreau să-și dezvăluie secretele. Păstrau aceste secrete despre viață pentru ei, pentru cei dragi și pentru discipolii În care aveau Încredere. Ați putea spune că erau egoiști. Dacă e să fim drepți, cine nu este egoist? Dar egoismul nu este singurul motiv pentru care multe dintre secretele qigong-ului nu sunt cunoscute de majoritatea chinezilor. Sunt prea multe secrete ale vieții ce pot fi doar simțite și nu există vorbe potrivite care să le descrie. Aceasta este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ideea de toleranță, cu care se confruntau românii. Mai mult, românii fiind considerați, de către respectivii istorici, cei mai numeroși și cei mai vechi locuitori ai provinciei, cu alte cuvinte, elementul „principal”, esențial, al Transilvaniei, excluderea lor apare ca o conjurație egoistă a unui grup restrâns de privilegiați, Îndreptată Împotriva majorității populației. Istoriografia maghiară preferă să aprecieze jumătatea „plină” a paharului, contrapunând toleranța confesională din Transilvania secolului al XVI-lea războaielor religioase care sfâșiau tot atunci alte părți ale Europei. Prezenteismul și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
motivațiile care determină fragmentarea istoriei Transilvaniei pe criterii etnico-naționale, aș menționa și o cauză mult mai „contingentă”, chiar meschină. De altfel, Întotdeauna, justificările ideologice „Înalte”, axate, În aparență, pe principii generoase, pot fi instrumenta lizate În vederea promovării unor interese foarte egoiste. Majoritatea doctoranzilor din Occident care vin În România pentru a studia istoria Transilvaniei (și nu sunt puțini, În anii din urmă) Învață toate cele trei limbi ale provinciei, citesc bibliografia română, maghiară sau germană cu privire la orice subiect și Încearcă să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
caracterul dogmatic Împlinit odată pentru totdeauna, mai presus de orice examinare”, „izolaționismul doctrinar”, „relaxarea disciplinară produsă de diversitatea situațiilor politice la care a fost nevoită să se adapteze”), nu avea nici o șansă. Sărbătoarea și comuniunea creștină sunt Învinse de spiritul egoist al căpătuielii individuale: De acum Înainte, timpul care nu mai aparține Bisericii se organizează pe socoteala sau chiar Împotriva ei. Biserica pierde definitiv acel timp care nu-i mai este consacrat ori subordonat. Iar procesul nu este nicidecum tautologic. Timpul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
țării sale de către trupele austriece, dar, În același timp, se opune și fărâmițării Ungariei pe baza revendicărilor diferitelor naționalități. Pronunțându-se pentru acordarea unor drepturi cetățenești cât mai largi tuturor locuitorilor statului, Jókai crede că trebuie să fie foarte restrictiv („egoist”, după cum se exprimă el Însuși) În ceea ce privește drepturile naționale. Caracterul radical al unei asemenea aprecieri, formulată Într-un moment deosebit de critic al revoluției, se va atenua Însă În mare măsură În anii care vor urma. Fără Îndoială, nuanțarea atitudinii sale va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește comportamentul de consum, pot manifesta constanță În alegeri și se pot dovedi adepții calității și ai mărcilor durabile În timp, fiind reticenți la schimbare. Pot prezenta și o serie de aspecte negative care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în discuție, contestat și chiar anulat printr-o politică deschisă și agresivă de izolare și de "ieșire din Europa", occidentalizarea, europenizarea noastră reală (...) nu se va putea produce niciodată (A.Marino, Pentru Europa) Cetățeanul lumii liberal-democratice nu este numai burghezul egoist și filistin, preocupat doar de propria lui prosperitate, cum apare caricaturizat în atâtea ipostaze în literatura satirică√ ci alt tip de om (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
acestui principiu, izvorâtă din experiența populară și transmisă de la o generație de părinți la alta, se referă la măsura în dragostea față de copil și este formulată astfel: pe copil să-l săruți numai când doarme. Da, o dragoste manifestă, posesivă, egoistă, sufocantă, poate avea urmări negative asupra educației copilului. O altă cerință a susnumitului principiu este păstrarea măsurii în satisfacerea dorințelor exagerate și a capriciilor copilului. Totul este ca părinții să reziste solicitărilor și să nu se abată de la normalitate. Principiul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
performanță adoptate, posibile schimbări organizatorice și elemente administrativ-birocratice. Nu trebuie uitate relații interpersonale stabilite între respectivul lucrător și superiorii săi, pe de o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul de muncă determinat de procesul de hărțuire: sexuală, profesională, rasială, religioasă. Hărțuirea afectează dreptul fiecăruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
fostul învins se poate reface, iar costurile unui nou război devin suportabile. În replică, Charles și Clifford Kupchan afirmă că un concert de putere se dezvoltă în cadrul unui mediu reglementat normativ și nu al unuia bazat pe autoajutorare, anarhic și egoist. Logica fundamentală este una de tip toți pentru toți și nu fiecare pentru sine și, fapt recunoscut și de Mearsheimer, participanții nu au motive să se considere provocați militar unii de alții, ci să stabilească reguli de cooperare și coordonare
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
teza realistă potrivit căreia prezența hegemonului este esențială pentru asigurarea conformării participanților. Keohane nu este la fel de optimist în ceea ce privește formarea regimurilor: aici, prezența unui hegemon care să impună termenii cooperării facilitează mult instituționalizarea acesteia sub forma unui regim. Actorii raționali și egoiști pot ajunge la concluzia că instituirea unui regim într-o arie tematică dată este profitabilă, însă în practică există dificultăți considerabile. Din acest motiv, în loc să încerce crearea unor regimuri noi, este rațional ca statele să caute modificarea și adaptarea celor
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]